ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1555/2022
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1555/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 21 septembrie 2022
Asupra conflictului negativ, constată următoarele:
I. Cererea:
Prin cererea înregistrată la 7 decembrie 2021 pe rolul Judecătoriei Sibiu, contestatoarea A., în contradictoriu cu intimatul B. a formulat contestație la executare, solicitând anularea tuturor actelor emise în dosarul execuțional nr. x/2021 al Biroului executorului judecătoresc C., încetarea executării înseși și restituirea taxei judiciare de timbru.
II. Hotărârea Judecătoriei Sibiu:
Prin sentința nr. 1300 din 31 martie 2022, Judecătoria Sibiu a admis excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu-Mureș.
În motivare, instanța a reținut că în urma verificărilor efectuate în baza de date DEPAB, a rezultat că la data sesizării organului de executare (12 octombrie 2021) contestatoarea figura cu domiciliul în Târgu Mureș, astfel încât, în aplicarea dispozițiilor art. 714 alin. (1) și art. 651 alin. (1) C. proc. civ., a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu-Mureș.
III. Hotărârea Judecătoriei Târgu-Mureș:
Învestită prin declinare, Judecătoria Târgu-Mureș a pronunțat sentința nr. 2370 din 27 mai 2022, prin care a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de intimat, a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Sibiu, a constatat ivit conflictul negativ, a suspendat judecata cauzei și a sesizat Înalta Curte în vederea pronunțării regulatorului de competență.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că prin încheierea nr. 5113 din 15 octombrie 2021 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosarul nr. x/2021 s-a admis cererea de încuviințare a executării silite demarate în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 2145 din 21 mai 2021 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosarul nr. x/2021, rămasă definitivă prin respingerea apelului prin decizia civilă nr. 605 din 8 iulie 2021 a Tribunalului Sibiu.
Din declarațiile părților și din verificările efectuate în baza de date DEPAB reiese că, la data sesizării organului de executare, debitoarea locuia efectiv în Sibiu, astfel încât, în temeiul art. 714 alin. (1) și art. 651 alin. (1) C. proc. civ., revine Judecătoriei Sibiu competența de soluționare a cauzei, aceasta fiind instanța de executare care, de altfel, a și încuviințat cererea de executare silită.
IV. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:
Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Prin contestația la executare ce face obiectul dosarului în care s-a ivit conflictul de competență, contestatoarea A. a formulat contestație la executare, solicitând anularea tuturor actelor emise în dosarul execuțional nr. x/2021 al Biroului executorului judecătoresc C..
Sub aspectul determinării competenței teritoriale, astfel cum au reținut și instanțele aflate în conflict, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 714 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 651 alin. (1) și (3) din același act normativ.
Potrivit art. 712 alin. (1) C. proc. civ., "împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de cei interesați sau vătămați prin executare", iar conform art. 714 alin. (1) din același act normativ, "contestația se introduce la instanța de executare."
Instanța de executare este definită de art. 651 alin. (1) C. proc. civ. ca fiind "judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare (momentul la care a fost înregistrată cererea privind executarea silită la biroul executorului judecătoresc), domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor."
În conformitate cu alin. (3) al aceluiași text de lege, "instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe."
În speță, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sibiu, Biroul executorului judecătoresc C. a solicitat instanței încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 2145 din 21 mai 2021 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosarul nr. x/2021.
Prin încheierea nr. 5113 din 15 octombrie 2021, Judecătoria Sibiu a admis cererea și a încuviințat executarea silită în favoarea creditorului B. și împotriva debitoarei A. a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 2145 din 21 mai 2021 pronunțată de Judecătoria Sibiu.
Prin Decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021 pronunțată în recurs în interesul legii s-a statuat că "încă din momentul încuviințării executării silite (care reprezintă condiția esențială a demarării efective a procedurii execuționale) este determinată instanța de executare, aceasta fiind unică pe parcursul întregii proceduri de executare silită, potrivit art. 651 alin. (2) din C. proc. civ.. Altfel spus, odată stabilită instanța de executare în raport cu criteriile teritoriale prevăzute de norma menționată, aceasta va rămâne aceeași pe întreaga procedură, fiind unica instanță competentă material și teritorial a soluționa toate cererile și incidentele apărute în cursul executării silite, cu excepția cazurilor în care legea prevede în mod expres altfel."
Cum, în speță, cererea de încuviințare a executării silite a fost admisă prin încheierea nr. 5113 din 15 octombrie 2021 pronunțată de Judecătoria Sibiu, competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestație la executare urmează a se stabili în favoarea instanței care a încuviințat executarea silită, anume în favoarea Judecătoriei Sibiu.
Câtă vreme nu există o situație de excepție cu privire la care legea să prevadă competența altei instanțe decât cea de executare, reținând dezlegările obligatorii ale deciziei pronunțate în procedura de unificare a practicii judiciare, se constată că, în speță, instanța de executare la care se referă prevederile art. 714 alin. (1) C. proc. civ. este Judecătoria Sibiu, instanță care a încuviințat executarea silită.
Pentru considerentele expuse, în aplicarea dispozițiilor art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sibiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sibiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 septembrie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform dispozițiilor art. 402 C. proc. civ.