Decizia nr. 1467/2022 — ÎCCJ, Secția I civilă — recurs

Obiectul cauzei Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj la data de 10.09.2020, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții B., C. și D. a solicitat constatarea inopozabilității față de reclamant a contractului de vânzare autentificat sub nr. x din data de 11.09.2015, de catre BNP E., privind imobilul situat in Cluj-Napoca, strada x, nr. 11, imobil înscris in CF nr. x -Cl -U26, nr. cadastral x, contract încheiat între pârâții de rândul 1 si 2 pe de o parte, in calitate de vânzători, și pârâta de rândul 3 pe de alta parte, in calitate de cumpărător; cu cheltuieli de judecată. În drept, reclamantul a invocat art. 1290 alin. (2) C. civ., art. 35, art. 194, art. 329 C. proc. civ.

Sentința pronunțată de Tribunalul Cluj Prin sentința civilă nr. 286/2021 pronunțată la 27 aprilie 2021 în dosarul nr. x/2020, de Tribunalul Cluj, secția civilă a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții B., C. și D.. A fost constatată inopozabilitatea față de reclamantul A. a contractului de vânzare încheiat de pârâții B., C. și D., autentificat sub nr. x din 11.09.2015 de BNP E.. Au fost obligați pârâți să plătească reclamantului, în solidar, cheltuieli de judecată în cuantum de 6519 RON, constând în taxa judiciară de timbru. S-a luat act de faptul că reclamantul a arătat că va solicita cheltuieli de judecată constând în onorariu avocațial pe cale separată. Împotriva acestei sentințe și a încheierii din 30 decembrie 2020, pronunțate de Tribunalul Cluj în dosar nr. x/2020, au declarat apel, în termen legal, pârâții B., C. și D., solicitând admiterea apelului, schimbarea în parte a încheierii FN/30.12.2020 și rejudecarea excepției inadmisibilității cererii de chemare în judecată; a excepției lipsei de interes; a excepției prescripției dreptului la acțiune și, reanalizând aceste excepții, admiterea acestora și respingerea cererii de chemare în judecată; admiterea apelului, schimbarea în totalitate a sentinței apelate, rejudecarea pe fond a cauzei și respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată, cu obligarea intimatului - reclamant la plata cheltuielilor de judecată la fond și în apel.

Decizia pronunțată de Curtea de Apel Cluj Prin decizia civilă nr. 300/A/2021 din 20 octombrie 2021, Curtea de Apel Cluj, secția I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâții D., B. și C. împotriva încheierii civile din 30 decembrie 2020 și a sentinței civile nr. 286 din 27.04.2021 ale Tribunalului Cluj, secția civilă, pronunțate în dosar nr. x/2020, pe care le-a menținut. Prin decizia civilă nr. 2/A din 2 februarie 2022, Curtea de Apel Cluj, secția I civilă a respins cererea de completare a deciziei nr. 300/A/2021 din 20 octombrie 2021 pronunțată de aceeași instanță.

Calea de atac a recursului formulată în cauză Recurenții-pârâți B. și C. au declarat recurs împotriva deciziei din 2 februarie 2022 de completare a deciziei nr. 300/A/2021 din 20 octombrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Cluj. Aceeași pârâți, precum și pârâtul D. au formulat recurs împotriva deciziei nr. 300/A/2021 din 20 octombrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Cluj. Prin primul recurs, recurenții B. și C. au contestat soluția de respingere a cererii de suspendare a cauzei până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2017, pronunțată de instanța de apel la data de 20 octombrie 2021, consemnată în practicaua deciziei nr. 300/A/2021 din 20 octombrie 2021, invocând în drept dispozițiile art. 488 pct. 5 și 6 C. proc. civ. Cu referire la decizia civilă nr. 300/A/20.10.2021, recurenții-pârâți B., C. și D. au solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și rejudecarea apelului. În dezvoltarea primului motiv de recurs, încadrabil în ipoteza de casare prevăzută de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., au arătat că hotărârea instanței de apel conține motive contradictorii, întrucât pe de o parte constată că acțiunea reclamantului nu este una în constatarea existenței sau inexistenței unui drept, ci o acțiune în constatarea inopozabilității, iar, pe de altă parte, instanța de apel reține că această acțiune este imprescriptibilă în temeiul art. 2502 alin. (2) C. proc. civ., referindu-se la punctul 2 din acest text de lege care vizează imprescriptibilitatea acțiunilor privind constatarea existenței sau inexistenței unui drept. Printr-un al doilea motiv de recurs, încadrabil în ipoteza de casare prevăzută de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenții au învederat că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material cât privește soluționarea excepției inadmisibilității, a excepției lipsei de interes a reclamantului în formularea cererii de chemare în judecată, precum și a excepției prescripției dreptului material la acțiune. Au susținut, totodată, încălcarea prevederilor art. 329 C. proc. civ.

Apărările formulate în cauză Prin întâmpinarea depusă la dosar, s-a solicitat anularea recursului pentru neîncadrarea în ipotezele de casare prevăzute la art. 488 alin. (1) C. proc. civ. și, în subsidiar, respingerea recursului, ca nefondat.

Procedura derulată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție Având în vedere data înregistrării cererii de chemare în judecată pe rolul instanțelor judecătorești (10 septembrie 2020), în cauză sunt aplicabile dispozițiile C. proc. civ., cu modificările aduse prin Legea nr. 310/2018. Prin rezoluția de primire din 31 martie 2022, s-a stabilit că recurenții-reclamanți datorează o taxă judiciară de timbru în cuantum de 3.359,6 RON, potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 80/2013. Obligația a fost comunicată recurenților la data de 07.04.2022 conform dovezilor de la dosar recurs; recurenții nu s-au conformat și nu au depus la dosar taxa judiciară de timbru în cuantum de 3359,6 RON. Constatându-se încheiată procedura de comunicare, în condițiile art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 471 alin. (5) și (6) C. proc. civ., a fost fixat termen de judecată la 23 iunie 2022, cu citarea părților, în ședință publică, în vederea soluționării căii de atac. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând cu prioritate excepția netimbrării recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte reține următoarele: Conform dispozițiilor art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în respectiva ordonanță de urgență și se taxează în mod diferențiat, după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani, cu excepțiile prevăzute de lege. Potrivit dispozițiilor art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1 - 7 din C. proc. civ.. (2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON." De asemenea, art. 33 alin. (1) din același act normativ prevede că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, alin. (2) al art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 statuează că instanța va pune în vedere reclamantului, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite dovada achitării acestei taxe în cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței. În același timp, dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevăd că la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii. Lipsa mențiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și neîndeplinirea cerințelor prevăzute de alin. (2) sunt sancționate, potrivit alin. (3) al art. 486 C. proc. civ., cu nulitatea. În speță, recurenții au fost legal citați pentru termenul de judecată din 23 iunie 2022, cu mențiunea de a achita taxă judiciară de timbru în valoare de 3.359,6 RON, conform dovezii de îndeplinire a procedurii de citare de la dosarul de recurs. Recurenții B., C. și D. nu s-au prezentat în instanță la termenul menționat, nu au depus la dosar înscrisuri prin care să facă dovada că și-au îndeplinit obligația legală de plată și nici nu au formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru sau cerere de acordare a ajutorului public judiciar. Înalta Curte, constatând că, în cauză, recurenții B., C. și D. nu s-au conformat obligației legale de a timbra cererea de recurs în cuantumul stabilit de instanță, deși au fost legal înștiințați despre obligativitatea timbrării, în temeiul art. 496 coroborat cu art. 486 alin. (2) și (3) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a anula recursul, ca netimbrat.