ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1416/2022

Ședința publică din data de 16 iunie 2022

Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București la 28 noiembrie 2018, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, solicitând să se dispună acordarea de măsuri reparatorii sub forma compensării prin puncte pentru terenul în suprafață de 258,00 mp, situat în București, Strada x nr. 2, identificat ca Strada x nr. 5, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 2104 din 30 decembrie 2020 pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă s-a admis cererea precizată. S-a constatat calitatea reclamantului de persoană îndreptățită la primirea de despăgubiri pentru imobilul situat în municipiul București. Pârâta C.N.C.I. a fost obligată la emiterea în favoarea reclamantului a deciziei de compensare prin acordarea de măsuri reparatorii prin puncte corespunzător valorii imobilului teren și la plata către reclamantă a sumei de 3.461,15 RON, cu titlul de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat (suma 2.380 RON), onorariu expert (1000 RON), cheltuieli fotocopiere dosar (73,85 RON) și cheltuieli poștale (7,30 RON).

Împotriva sentinței civile nr. 2104 din 30 decembrie 2020 pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă a declarat apel pârâtă Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.

Prin încheierea din 17 iunie 2021, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a suspendat judecata cauzei privind apelul declarat de pârâtă împotriva sentinței până la introducerea în cauză a moștenitorilor defunctului A..

Împotriva încheierii din 17 iunie 2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2018 a declarat recurs pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.

Prin cererea de recurs, pârâta a solicitat admiterea recursului și repunerea cauzei pe rol în vederea continuării judecății.

În dezvoltarea motivelor de recurs a arătat că nu a rămas în pasivitate și a realizat demersuri în vederea introducerii în cauză a moștenitorilor defunctului A.. A menționat că prin adresa nr. x din 30 iulie 2021 emisă de Camera Notarilor Publici București s-a precizat că succesiunea în urma defunctului nu figurează ca fiind dezbătută.

Cererea de recurs nu a fost motivată în drept.

Nu au fost identificate motive de ordine publică, în condițiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ.

Intimatul-reclamant A., prin avocat B. (cu împuternicire avocațială la fila x), a comunicat întâmpinare la 8 noiembrie 2021, în termen legal, prin care a invocat excepția nulității recursului, solicitând anularea căii de atac, deoarece nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază. De asemenea, a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.

La 22 noiembrie 2021, recurenta a comunicat răspuns la întâmpinare.

C., D. și E. au comunicat, la 31 mai 2022, cerere prin care au indicat că sunt moștenitorii defunctului reclamant A., sens în care au depus certificatul de moștenitor nr. x din 18 aprilie 2022 .

De asemenea, au solicitat cheltuieli de judecată în valoare de 1.199 RON, reprezentând onorariu de avocat în valoare de 1.190 RON și cheltuieli poștale în valoare de 9 RON.

În dovedire, cu privire la onorariul de avocat au depus factura PAC din 13 octombrie 2021 și extrasul de cont care atestă încasarea sumei de 1.190 RON, iar cu privire la cheltuielile poștale au depus factura și chitanța din 8 noiembrie 2021, care atestă achitarea sumei de 9 RON de către Cabinet de avocat B..

În aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la 17 martie 2022.

Constatându-se încheiată procedura de comunicare, a fost stabilit termen, în complet de filtru, fără citarea părților, în vederea soluționării căii de atac, termen la care instanța a rămas în pronunțare asupra excepției nulității recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este nul pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Se reține că potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3), iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol aceeași sancțiune intervine în cazul în care în motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.

Obiectul și scopului recursului sunt reglementate, în mod imperativ, prin dispozițiile art. 483 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Așadar, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate.

Recursul este calea de atac de reformare prin care se realizează exclusiv un control de legalitate a hotărârii atacate, această cale de atac nefiind un al treilea grad de jurisdicție. Prin urmare, motivarea recursului conform exigențelor prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) C. proc. civ. presupune ca în cuprinsul motivelor de recurs să fie expusă o argumentare juridică a nelegalității hotărârii atacate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță.

Înalta Curte constată că recursul nu a fost motivat în drept, iar criticile prin care recurenta a invocat că nu a rămas în pasivitate, ci a efectuat demersuri în vederea introducerii în cauză a moștenitorilor reclamantului A. nu sunt susceptibile de încadrare în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Recurenta a mai arătat că a formulat adrese la mai multe instituții, iar de la Camera Notarilor Publici București a primit răspuns în sensul că succesiunea în urma defunctului nu a fost dezbătută.

Se constată, astfel, că recurenta-pârâtă nu a formulat critici de natură să permită încadrarea lor, din oficiu, într-unul din cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., rezumându-se la expunerea diligențelor efectuate pentru introducerea în cauză a moștenitorilor reclamantului, fără ca acestea să prezinte relevanța sub aspectul legalității soluției de suspendare a judecării apelului declarat de pârâtă împotriva sentinței civile nr. 2104 din 30 decembrie 2020 pronunțată de Tribunalul București.

Aspectele invocate prin cererea de recurs se pot circumscrie, eventual, în motive pentru reluarea judecării cauzei, fără a putea fi reținute drept critici de nelegalitate cu privire la încheierea de suspendare recurată, întrucât nu au fost indicate greșelile de judecată săvârșite de instanța de fond.

Pentru considerentele expuse, reținând că în speță nu este posibilă încadrarea criticilor în motivele de recurs, în condițiile dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., constatând că nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi invocate din oficiu, Înalta Curte urmează a anula recursul declarat de pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.

Față de soluția pronunțată în cauză, în temeiul dispozițiilor art. 453 alin. (1) coroborat cu art. 452 C. proc. civ., recurenta-pârâtă Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor urmează a fi obligată la plata sumei de 1.190 RON către C., D. și E., moștenitori ai intimatului-reclamant A., cu titlu de cheltuieli de judecată, astfel cum acestea au fost dovedite prin înscrisurile aflate la dosar.

În ceea ce privește cheltuielile efectuate cu expedierea actelor de procedură la instanță, se reține că nu s-a făcut dovada că au fost suportate de moștenitorii intimatului-reclamant A., ci acestea au fost achitate de reprezentantul convențional al acestora, conform facturii și chitanței de la fila x.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor împotriva încheierii din 17 iunie 2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

Obligă pe recurenta-pârâtă Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor la plata sumei de 1.190 RON către C., D. și E., moștenitori ai intimatului-reclamant A., cu titlu de cheltuieli de judecată.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 iunie 2022.