ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1394/2022

Ședința publică din data de 16 iunie 2022

Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea la 2 august 2021, petentul A. a solicitat strămutarea dosarului nr. x/2021, aflat pe rolul Judecătoriei Satu Mare.

Prin încheierea nr. 50/PI din 13 septembrie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă s-a respins cererea privind strămutarea dosarului nr. x/2021, aflat pe rolul Judecătoriei Satu Mare.

Împotriva acestei decizii, petentul A. a declarat recurs, înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 8 octombrie 2021 și repartizat completului nr. 5.

Față de dispozițiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, analizând excepția inadmisibilității, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:

În conformitate cu prevederile art. 483 alin. (1) C. proc. civ., hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului.

Potrivit dispozițiilor art. 144 alin. (2) C. proc. civ., încheierea asupra strămutării se dă fără motivare și este definitivă.

În litigiul pendinte, petentul A. supune căii extraordinare de atac a recursului o încheiere prin care a fost soluționată o cerere de strămutare - hotărâre care, potrivit dispozițiilor legale anterior menționate, este definitivă. Drept urmare, cum recursul este exercitat împotriva unei hotărâri definitive, prezenta cale de atac apare ca fiind inadmisibilă.

Legalitatea căilor de atac prevăzută expres de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. presupune faptul că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de acesta.

Revine, așadar, persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă și de a formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condițiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică care reglementează regulile de sesizare a instanțelor judecătorești și de soluționare a cererilor deduse judecății, implicit și a căilor de atac.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalității, cât și a principiului constituțional al egalității în fața legii, motiv pentru care apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

În raport cu dispozițiile legale enunțate, întrucât încheierea nr. 50/PI din 13 septembrie 2021 este o hotărâre definitivă, ce nu poate fi atacată cu recurs, Înalta Curte urmează a respinge recursul ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii nr. 50/PI din 13 septembrie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 iunie 2022.