ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1271/2022
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1271/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 08 iunie 2022
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Prin cererea înregistrată la 1 martie 2021 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, petentele A., B. și C. au solicitat strămutarea dosarului nr. x/2021 aflat pe rolul Curții de Apel București, pentru motive de bănuială legitimă.
Prin încheierea nr. 586 din 23 martie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins cererea petentelor de strămutare a dosarului nr. x/2021 aflat pe rolul Curții de Apel București.
Prin încheierea din 20 aprilie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins cererea petentelor de îndreptare a erorii materiale privind încheierea de ședință nr. 586 din 23 martie 2021 a acestei instanțe.
Prin încheierea din 22 iunie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins cererea petentelor de îndreptare a erorii materiale privind încheierea de ședință din 20 aprilie 2021 a acestei instanțe.
Prin încheierea din 26 octombrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins cererea petentelor privind încheierea de ședință din 22 iunie 2021 a acestei instanțe și a dispus amendarea petentelor cu suma de 300 de RON fiecare.
Prin încheierea din 7 decembrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins, ca tardivă, cererea de reexaminare formulată de petente împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru în dosarul nr. x/2021.1.1.1.
Prin încheierea din 8 decembrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins cererea de reexaminare formulată de petente împotriva amenzii stabilite prin încheierea de ședință din 26 octombrie 2021 a acestei instanțe.
Prin încheierea din 20 ianuarie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins cererea petentelor de îndreptare a erorii materiale și de lămurire a încheierii de ședință din 7 decembrie 2021 a acestei instanțe.
Prin cererea înregistrată la 11 ianuarie 2022, sub nr. x/2021/a1.1.1.1.1.1, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, petentele A., B. și C. au solicitat îndreptarea erorii materiale și lămurirea încheierii de ședință din 07 decembrie 2022, pronunțate de aceeași instanță în dosarul nr. x/2021.1.1.1.1.
La 20 ianuarie 2022, petentele au solicitat sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 442 din C. proc. civ.
Încheierea prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale
Prin încheierea din 24 februarie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 442 din C. proc. civ., formulată de petentele A., B. și C..
În motivare, instanța a constatat că, în cauza de față, petentele nu au realizat o motivare propriu-zisă a excepției invocate, în sensul că aceasta nu evocă argumentele juridice privitoare la relația de contrarietate dintre dispozițiile art. 443 C. proc. civ. și dispozițiile constituționale pretins încălcate.
Cum în formularea cererii de sesizare a Curții Constituționale petentele s-au limitat doar la indicarea textul legal criticat și a dispozițiilor constituționale pretins încălcate, Înalta Curte a reținut că excepția de neconstituționalitate a fost formulată strict formal, nefiind susceptibilă să justifice învestirea instanței de contencios constituțional.
Calea de atac formulată în cauză
Împotriva soluției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale, petentele A., B. și C. au declarat recurs, în termenul legal, calculat potrivit art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, raportat la art. 181 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
În cuprinsul motivelor de recurs, au arătat că cererea de sesizare a Curții Constituționale îndeplinea condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992.
Au apreciat că prezenta cale de atac este admisibilă, fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 488 C. proc. civ., întrucât încheierea recurată este nelegală, fiind pronunțată de instanță cu depășirea atribuțiilor puterii judecătorești; totodată, instanța a încălcat reguli de procedură sancționate cu nulitatea hotărârii, iar hotărârea judecătorească nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive străine de natura cauzei, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
Cererea de recurs a fost întemeiată în drept pe pct. 4, 5, 6 și 8 ale art. 488 C. proc. civ.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Examinând încheierea recurată, prin prisma criticilor formulate și prin raportare la actele și lucrările dosarului și la dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată următoarele:
Ca o chestiune prealabilă, Înalta Curte reține că recurentele petente și-au întemeiat în drept criticile formulate pe pct. 4, 5, 6 și 8 ale art. 488 C. proc. civ.
Instanța va analiza prezenta cale de atac din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., întrucât singura critică formulată prin memoriul de recurs se referă la împrejurarea că cererea de sesizare a Curții Constituționale îndeplinea condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992, recurentele petente apreciind deci că instanța a interpretat greșit aceste norme materiale; se constată că pct. 4, 5 și 6 ale art. 488 C. proc. civ. au fost formal indicate, câtă vreme recurentele nu au indicat cum ar fi depășit instanța atribuțiile puterii judecătorești, care ar fi motivele străine de natura cauzei reținute în motivarea hotărârii sau care reguli de procedură civilă au fost încălcate de instanța de recurs.
În ceea ce privește motivul de recurs subsumat dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., cu referire la faptul că hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea sau aplicarea greșită a dispozițiilor art. 29 alin. (1) - (3) din Legea nr. 47/1992, în sensul că cererea de sesizare a Curții Constituționale ar fi îndeplinit condițiile de admisibilitate, se reține că, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (1) al Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, instanța de contencios constituțional decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial, privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei, în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.
Corelativ, alin. (5) din același articol dispune că dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale.
Cererea de sesizare a Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate trebuie să respecte condițiile de formă, așa cum prevede art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, precum și C. proc. civ. la art. 148 alin. (1) C. proc. civ.
Ca atare, instanța de judecată este abilitată, în raport de prevederile alin. (1) și (5) ale art. 29 din Legea nr. 47/1992, să aprecieze atât asupra îndeplinirii condițiilor de formă, cât și asupra relevanței textului incriminat ca fiind contrar legii fundamentale în soluționarea cauzei în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate.
Așadar, legiuitorul a reglementat posibilitatea instanței de judecată de a respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate, limitată la verificarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate, cu prioritate cele de formă, ulterior cele prevăzute de art. 29 din legea de organizare a instanței de contencios constituțional.
În speță, recurentele petente au formulat cerere de sesizare a Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a art. 442 C. proc. civ. prin raportare la art. 1, art. 11 și art. 21 din Constituția României, cerere ce a fost respinsă prin încheierea de ședință din 24 februarie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Prin motivele de recurs, recurentele petente au susținut că cererea de sesizare a Curții Constituționale ar îndeplini condițiile generale de admisibilitate, fără însă a combate motivarea instanței în sensul că cererea formulată nu ar fi fost motivată, fiind indicate doar textele legale criticate pentru neconstituționalitate.
Verificând dosarul, Înalta Curte reține că prin cererea formulată în fața instanței de recurs, recurentele petente au solicitat sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a art. 442 C. proc. civ., cu motivarea că aceste texte de lege încalcă art. 1, art. 11 și art. 21 din Constituția României.
Se constată că, în lipsa unei motivări propriu-zise, în care recurentele petente să indice în ce fel art. 442 din C. proc. civ. încalcă legea fundamentală a țării, este legală reținerea instanței, în sensul că această cerere nu este motivată și nu îndeplinește condițiile de admisibilitate pentru a fi sesizată Curtea Constituțională.
Această cu atât mai mult cu cât, așa cum s-a motivat în încheierea recurată, în jurisprudența Curții Constituționale s-a reținut că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să cuprindă trei elemente: textul contestat din punct de vedere al neconstituționalității, textul din legea fundamentală încălcat și motivarea autorului excepției. S-a apreciat că cererile formal motivate, în care nu se arată în ce mod un text de lege încalcă un articol din Constituție, sunt inadmisibile, prin raportare la art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.
Pentru considerentele expuse, constatând legalitatea încheierii recurate, reținând că aspectele de nelegalitate deduse judecății pe calea prezentului recurs sunt lipsite de fundament, în temeiul dispozițiilor art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentele A., B. și C. împotriva încheierii din data de 24 februarie 2022, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2021.1.1.1.1.1.1.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 08 iunie 2022.