ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1059/2022

Obiectul cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă la 17 octombrie 2017 sub nr. x/2017, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR) și B., a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să constate nulitatea Protocolului de fuziune prin absorbție de către B. a C. și a tuturor actelor subsecvente, și să ia act că C. își păstrează personalitatea juridică. Prin încheierea din 15 ianuarie 2018, Tribunalul București, secția a V-a civilă, în temeiul dispozițiilor art. 139 C. proc. civ., a dispus conexarea cauzei nr. x/2017 la dosarul cu nr. x/2017

Sentința pronunțată de tribunal Prin sentința civilă nr. 1088 din 30 mai 2018, Tribunalul București, secția a V-a civilă a respins cererea principală formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR) prin președinte D. și B., prin președinte E., ca neîntemeiată, și a respins cererea conexă formulată de reclamanta Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR) în contradictoriu cu pârâtul B., ca neîntemeiată.

Procedura desfășurată în fața instanței de apel Împotriva sentinței primei instanțe a formulat apel pârâta Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR), solicitând schimbarea sentinței apelate, în tot, admiterea acțiunii pe care a formulat-o și pe cale de consecință, constatarea nulității Protocolului de fuziune prin absorbție de către B. a C. și a tuturor actelor subsecvent, C. păstrându-și personalitatea juridică. Prin încheierea din 28 septembrie 2020, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a dispus suspendarea judecății apelului, în baza dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., ca urmare a lipsei părților, care nu au solicitat judecarea în lipsă a căii de atac.

Cererea de intervenție Prin cererea comunicată pe e-mail la 23 mai 2021, intitulată "cerere de intervenție accesorie/în folos propriu", petentul F. a arătat că înțelege să susțină apărarea intimatului-reclamant A..

Decizia pronunțată de curtea de apel Prin decizia civilă nr. 835 A din 24 mai 2021, Curtea de Apel, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a constatat perimat apelul formulat de apelanta-pârâtă Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR), prin președinte D., împotriva sentinței civile nr. 1088 din 30 mai 2018, pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă, în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimatul-pârât B. prin Președinte E., și intimatul-reclamant A..

Timbrajul Recurentul F. datorează taxă judiciară de timbru în cuantum total de 100 RON, în temeiul art. 24 alin. (2) teza finală din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Astfel cum rezultă din dovada de comunicare de la dosarul de recurs, recurentul a fost înștiințat, la 28 septembrie 2021, că are obligația de a achita taxa judiciară de timbru, însă nu a complinit această obligație.

Termenul de declarare a recursului Recursul a fost declarat în termenul legal de 5 zile prevăzut de dispozițiile art. 421 alin. (2) C. proc. civ., și anume la 29 mai 2021, fiind comunicat pe e-mail. Decizia recurată a fost pronunțată la 24 mai 2021.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva deciziei civile nr. 835 A din 24 mai 2021 pronunțată de Curtea de Apel, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a declarat recurs petentul F.. Prin cererea de recurs s-a solicitat casarea deciziei recurate și admiterea cererii de intervenție. Recurentul a arătat că nu se susține respingerea cererii de intervenție, deoarece sunt întrunite toate cerințele prevăzute de lege pentru admiterea acesteia. Au fost aduse critici în sensul că decizia recurată este netemeinică și nelegală, pe motiv că aceasta reflectă lipsa de integritate, de independență, de imparțialitate, încălcând Constituția României. Cererea de recurs nu a fost întemeiată în drept. Nu au fost identificate motive de ordine publică, în condițiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ.

Poziția părților Intimații nu au depus întâmpinare.

Procedura parcursă în fața instanței de recurs La 17 martie 2022 raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost analizat în completul de filtru, dispunându-se comunicarea acestuia către părțile din cauză. Totodată, s-a fixat termen pentru soluționarea căii de atac la 12 mai 2022, în complet de filtru, fără citarea părților. În cuprinsul raportului s-a reținut că urmează a fi analizate cu prioritate: excepția de nulitate a recursului pentru lipsa semnăturii, excepția de netimbrare și excepția de nulitate pentru neîncadrarea criticilor în motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., precum și lipsa interesului în promovarea căii de atac. Raportul a fost comunicat părților la 29 - 30 martie și 4 aprilie 2022, conform dovezilor de la dosarul de recurs. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție: Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recurentul a semnat cererea de recurs, prin urmare, calea de atac urmează a fi examinată în raport cu excepția de netimbrare, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară. În conformitate cu dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ., "La cererea de recurs se vor atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, precum și împuternicirea avocațială sau, după caz, delegația consilierului juridic.", sub sancțiunea nulității. Potrivit dispozițiilor art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "Acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești (…) sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevăzute în prezenta ordonanță de urgență." De asemenea, conform dispozițiilor art. 33 alin. (1) din același act normativ, "Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar potrivit alin. (2), "Dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței. Prin aceeași comunicare instanța îi pune în vedere reclamantului posibilitatea de a formula, în condițiile legii, cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării. Dispozițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ. rămân aplicabile în ceea ce privește complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanța însă nu va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată în condițiile art. 201 alin. (1) din C. proc. civ., decât după soluționarea cererii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru." În prezenta cauză, în sarcina recurentului F. s-a stabilit obligația de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, calculată în conformitate cu dispozițiile art. 24 alin. (2) teza finală din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Recurentul a fost înștiințat că are obligația de a achita taxa judiciară de timbru la 28 septembrie 2021, astfel cum rezultă din dovada de comunicare de la dosarul de recurs. De asemenea, în cuprinsul raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, comunicat părții, s-a consemnat faptul că recursul este supus taxei judiciare de timbru, iar recurentul nu a făcut dovada complinirii acestei obligații, astfel încât urmează a fi analizată cu prioritate excepția netimbrării recursului. Înalta Curte constată că la dosarul de recurs se regăsesc dovezi de achitare a unor taxe judiciare de timbru, însă acestea vizează alte dosare, respectiv dosarele nr. x/2020, nr. y/2020 și nr. 304/64/2020. Totodată, prezintă relevanță împrejurarea că recurentul nu a formulat cerere de reexaminare privind modul de stabilire a taxei judiciare de timbru și nici cerere de ajutor public judiciar. Cum recurentul nu a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de către instanță, deși a fost legal înștiințată despre obligativitatea timbrării cererii de recurs, în raport cu prevederile legale anterior menționate, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a anula recursul ca netimbrat.