YANAR v. TURKEY

Decizia nr. 17366/02 a Curții Europene a Drepturilor Omului (A treia secțiune), care a stat la 11 octombrie 2007 în calitate de Cameră compusă din: B.M. Zupančič Președintele Bîrsan dna Fura-Sandström dna Gyulumyan [1] Myjer David Thór Björgvinsson dna Ziemele, judecători și dna S. Naismith Având în vedere cererea depusă la 18 iunie 2001, având în vedere decizia de a aplica art. 29 § 3 din Convenție și de a examina împreună admisibilitatea și fondurile cazului. având în vedere decizia parțială din 19 octombrie 2006, având în vedere deliberarea, hotărăște după cum urmează: Reclamantul, dl Sinan Yanar, este un cetățen turc născut în 1984 și trăiește în Germania. El a fost reprezentat în fața Curții de către dna Topuz, un avocat practicant la Istanbul.

Guvernul turc („Guvernul”) nu a desemnat un agent în sensul procedurii în fața Curții. Faptele cazului, astfel cum au prezentat părțile, pot fi rezumate după cum urmează. La 5 mai 2000, reclamantul și alți doi studenți au fost arestați în timp ce erau la școală. Au fost suspectate că au participat la o demonstrație ilegală la 21 martie 2000 și au pus ilegal o banner pe o clădire publică la 14 martie 2000. Potrivit protocolului de arestare elaborat de ofițerii de poliție, Yanar și prietenii săi au fost arestați sub suspiciune de a fi membru al unei organizații ilegale, și anume DHKP-C (Devrimci Halk Kurtulus Partisi-Cephesi; Partidul Eliberare Populară Revoluționară-Front). La o dată neespecificată, reprezentantul legal al reclamantului a interzis acuzarea împotriva arestării.

La 7 mai 2000, un singur judecător la Curtea de Securitate de Stat din Istanbul a respins recursul. La 9 mai 2000, procurorul de la Curtea de Securitate de Stat din Istanbul a solicitat acesteia să prelungească perioada de custodie. În aceeași zi, Curtea de Securitate de Stat din Istanbul a hotărât să prelungească perioada de custodie cu trei zile. La 12 mai 2000, Curtea de Securitate de Stat din Istanbul a ordonat detenția reclamantului în retragere. Reclamantul a fost trimis ulterior la închisoarea Ümraniye. La 15 mai 2000, Curtea de Securitate a statului din Istanbul a susținut hotărârea din 7 mai 2000. La o dată neespecificată, procurorul de la Curtea de Securitate a statului din Istanbul a depus un proiect de lege de acuzare acuzând reclamantul de aderare la DHKP-C în temeiul articolului 168 din Codul Penal.

Ulterior, procurorul public Üsküdar a depus o nouă acuzație în fața Tribunalului Penal Üsküdar împotriva reclamantului, acuzându-l de participare la o demonstrație ilegală. La o dată neespecificată, reclamantul a fost eliberat din închisoare. Apoi s-a dus să trăiască în Germania. COMPLAINT Reclamantul s-a plâns, în temeiul articolului 5 din Convenție, că a fost reținut în arest de poliție pentru o perioadă excesivă de timp și că a fost reținut în închisoare, împreună cu adulți. La 19 octombrie 2006, Curtea a comunicat o parte a cererii guvernului contestat. La 16 aprilie 2007, Guvernul și-a prezentat observațiile cu privire la admisibilitatea și meritul. La 23 aprilie 2007, reprezentantul reclamantului a fost invitat să prezinte până la 4 iunie 2007 orice observații suplimentare în răspuns, împreună cu orice reclamație pentru o justă satisfacție.

Iunie 2007 Registrul a trimis o scrisoare înregistrată reprezentantului reclamantului, informand-o că perioada permisă pentru prezentarea observațiilor reclamantului a expirat la 4 iunie 2007 și că nu s-a solicitat prelungire a timpului. Curtea remarcă că, în scrisoarea menționată, atenția reprezentantului reclamantului a fost atrasă la art. 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție, care se menționează după cum urmează: „1. În orice etapă a procedurii, Curtea poate decide să scoată o cerere din lista sa de cazuri în care circumstanțele conduc la concluzia că (a) reclamantul nu intenționează să își persevereze cererea;” În aceste circumstanțe, Curtea consideră că reclamantul nu mai dorește să își continue cererea, în sensul articolului 37 § 1 litera (a) din Convenție.

În plus, în conformitate cu art. 37 § 1 în amendă , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului. Având în vedere cele de mai sus, este necesară întreruperea aplicării articolului 29 § 3 din Convenție și eliminarea cazului din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate pentru a lovi restul cererii din lista sa de cazuri. Stanley Naismith Boštjan M. Zupančič Președintele adjunct al grefierului [1] Doamna Gyulumyan a fost desemnată ca judecător național în ceea ce privește Turcia, în conformitate cu art. 29 din Regulamentul de procedură.

THIRD SECTION

DECISION Application no. 17366/02 by Sinan YANAR against Turkey The European Court of Human Rights (Third Section), sitting on 11 October 2007 as a Chamber composed of: Mr B.M. Zupančič , President , Mr C. Bîrsan , Mrs E. Fura-Sandström , Mrs A. Gyulumyan [1] , Mr E. Myjer , Mr David Thór Björgvinsson , Mrs I. Ziemele, judges , and Mr S. Naismith , Deputy Section Registrar , Having regard to the above application lodged on 18 June 2001, Having regard to the decision to apply Article 29 § 3 of the Convention and examine the admissibility and merits of the case together. Having regard to the partial decision of 19 October 2006, Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The applicant, Mr Sinan Yanar, is a Turkish national who was born in 1984 and lives in Germany.

He was represented before the Court by Mrs A. Topuz, a lawyer practising in Istanbul. The Turkish Government (“the Government”) did not designate an Agent for the purposes of the proceedings before the Court. The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. On 5 May 2000 the applicant and two other students were taken into custody while they were at school. They were suspected of having participated in an illegal demonstration on 21 March 2000 and having illegally put up a banner on a public building on 14 March 2000. According to the arrest protocol drawn up by the police officers, the applicant Yanar and his friends were taken into custody on suspicion of membership of an illegal organisation, namely the DHKP-C ( Devrimci Halk Kurtuluș Partisi-Cephesi ; Revolutionary People’s Liberation Party-Front).

On an unspecified date, the applicant’s legal representative appealed against the arrest. On 7 May 2000 a single judge at the Istanbul State Security Court dismissed the appeal. On 9 May 2000 the public prosecutor at the Istanbul State Security Court requested the latter to extend the custody period. On the same day, the Istanbul State Security Court decided to extend the custody period by three days. On 12 May 2000 the Istanbul State Security Court ordered the applicant’s detention on remand. The applicant was subsequently sent to Ümraniye prison. On 15 May 2000 the Istanbul State Security Court upheld the decision of 7 May 2000. On an unspecified date the public prosecutor at the Istanbul State Security Court filed a bill of indictment accusing the applicant of membership of the DHKP-C under Article 168 of the Criminal Code.

Subsequently, the Üsküdar public prosecutor filed a further indictment with the Üsküdar Criminal Court of First Instance against the applicant, accusing him of participation in an illegal demonstration. On an unspecified date, the applicant was released from prison. He then went to live in Germany. COMPLAINT The applicant complained under Article 5 of the Convention that he had been held in police custody for an excessive length of time and that he had been detained on remand in prison together with adults. THE LAW On 19 October 2006 the Court communicated part of the application to the respondent Government. On 16 April 2007 the Government submitted their observations on admissibility and merits.

On 23 April 2007 the applicant’s representative was invited to submit by 4 June 2007 any further observations in reply, together with any claims for just satisfaction. On 26 June 2007 the Registry sent a registered letter to the applicant’s representative, informing her that the period allowed for the submission of the applicant’s observations had expired on 4 June 2007 and that no extension of time had been requested. This letter was delivered to the applicant’s representative on 4 July 2007. The Court notes that, in the said letter, the attention of the applicant’s representative was drawn to Article 37 § 1 (a) of the Convention, which reads as follows: “1. The Court may at any stage of the proceedings decide to strike an application out of its list of cases where the circumstances lead to the conclusion that (a) the applicant does not intend to pursue his application;” The Registry has received no response to date.

In these circumstances, the Court considers that the applicant may be regarded as no longer wishing to pursue his application, within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention. Furthermore, in accordance with Article 37 § 1 in fine , the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the continued examination of the case. In view of the above, it is appropriate to discontinue the application of Article 29 § 3 of the Convention and to strike the case out of the list. For these reasons, the Court unanimously Decides to strike the remainder of the application out of its list of cases. Stanley Naismith Boštjan M. Zupančič Deputy Registrar President [1] Mrs A. Gyulumyan was designated to sit as national judge in respect of Turkey in accordance with Rule 29 of the Rules of Court.