ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 950/2022

Ședința publică din data de 17 februarie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Alba Iulia la data de 14.05.2021, reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Comisia de Atestare a Operatorilor Economici pentru Activitatea de Exploatare Forestieră a solicitat, întemeiat pe dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004 actualizată, suspendarea hotărârii nr. 4 din 22.04.2021, respectiv a art. 3 anexa 3 emisă de B., Comisia de Atestare a Operatorilor Economici pentru Exploatări Forestiere, prin care s-a aprobat retragerea certificatului său de atestare, seria x nr. x din 20.08.2020.

Prin sentința civilă nr. 111/2021 din 21 mai 2021 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal a fost admisă cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, Comisia de Atestare a Operatorilor Economici pentru Activitatea de Exploatare Forestieră, întemeiată pe dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, actualizată, privind suspendarea executării hotărârii nr. 4 din 22.04.2021 și în consecință:

În temeiul prevederilor art. 14 din Legea nr. 554/2004, a fost suspendată executarea hotărârii nr. 4 din 22.04.2021 a Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor, Comisia de Atestare a Operatorilor Economici pentru Activitatea de Exploatare Forestieră până la pronunțarea instanței de fond.

S-a luat act că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs pârâta, întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței instanței de fond și, în rejudecare, respingerea acțiunii ca neîntemeiată și nelegală.

În motivarea recursului, a arătat că reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, astfel că este întemeiată critica privind greșita interpretare dată normelor legale invocate, fiind incidente motivele de recurs prevăzute de art. 488 pct. 6 și 8 din C. proc. civ.

În ceea ce privește cazul bine justificat, a arătat recurenta că instanța de fond a reținut lipsa motivării în fapt sau în drept a actului administrativ, iar cu privire la acest aspect a invocat dispozițiile art. 21 din Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului apelor și pădurilor nr. 1106/2018, precum și existența raportului de control al Gărzii Forestiere Cluj și a menționat că a fost obligată să dispună retragerea certificatului de atestare.

În ceea ce privește paguba iminentă, a menționat recurenta că motivarea instanței de fond se bazează pe simple afirmații ale reclamantei și pe simple supoziții care nu sunt de natură a face dovada îndeplinirii acestei condiții.

A mai invocat recurenta dispozițiile art. 7 din regulamentul amintit anterior și a arătat că a respectat dispozițiile acestuia, astfel că nu își poate asuma vreo răspundere față de raportul de control, aceasta revenind în totalitate Gărzii Forestiere Cluj.

A concluzionat recurenta că hotărârea instanței de fond a fost dată cu încălcarea dispozițiilor exprese ale reglementărilor legale incidente în materie și a reluat argumentele prezentate în cuprinsul întâmpinării depuse la fond.

Intimata-reclamantă a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Reclamanta S.C. A. S.R.L. a învestit instanța de contencios administrativ cu o cerere întemeiată pe dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, prin care a solicitat suspendarea executării hotărârii nr. 4 din 22.04.2021, respectiv a art. 3 anexa 3 emisă de B., Comisia de Atestare a Operatorilor Economici pentru Exploatări Forestiere, prin care s-a aprobat retragerea certificatului său de atestare, seria x nr. x din 20.08.2020.

În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 invocat de recurentă, Înalta Curte constată că acesta nu este motivat în concret prin cererea de recurs, fiind invocat formal. Totodată, susținerile privind inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată și competența personalului silvic în constatarea și sesizarea tăierilor ilegale sunt copie fidelă a celor expuse prin întâmpinarea depusă la fondul cauzei.

Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004:

"În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond."

Înalta Curte are în vedere împrejurarea că acțiunea privind suspendarea executării actului administrativ se circumscrie noțiunii de protecție provizorie a drepturilor și intereselor reclamantei (până la momentul la care instanța competentă va cenzura legalitatea actului), atunci când acestea sunt supuse unui risc iminent de vătămare, pentru a se evita exercitarea abuzivă a prerogativelor de care dispun autoritățile publice.

Îndeplinirea celor două condiții, respectiv cazul bine justificat și iminența producerii unei pagube, este lăsată la aprecierea judecătorului, fiind verificată, în funcție de circumstanțele cauzei, printr-o analiză sumară a aparenței dreptului, pe baza argumentelor de fapt și de drept prezentate de partea interesată, care trebuie să ofere indicii suficiente pentru răsturnarea prezumției de legalitate de care se bucură actul administrativ și să facă verosimilă iminența producerii unei pagube greu, sau imposibil de înlăturat, în ipoteza în care actul contestat ar fi anulat de instanța de judecată.

Referitor la noțiunea de caz bine justificat, aceasta a fost definită prin dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, ca fiind reprezentată de acele împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.

În cauză, Înalta Curte apreciază că există elemente care conturează îndeplinirea condiției cazului bine justificat, prima instanță reținând în mod corect că argumentele reclamantei cu privire la nemotivarea actului administrativ în fapt și în drept sunt împrejurări de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului.

În acest sens va fi avută în vedere jurisprudența europeană în materie, respectiv cauza T-184/01 R, IMS Health Inc. și Comisia CE, prin care s-a reținut că cerința cazului bine justificat este îndeplinită atunci când se relevă existența "cel puțin a unei dispute serioase cu privire la corectitudinea fundamentului legal al deciziei atacate".

Totodată, Înalta Curte constată că, prin sentința civilă nr. 229/2021 din 28.12.2021, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2021, a fost respinsă excepția autorității de lucru judecat invocată de către pârâta Comisia de Atestare a Operatorilor Economici pentru Activitatea de Exploatare Forestieră cu privire la cererea de suspendare a executării Hotărârii nr. 4 din 22.04.2021. A fost admisă acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Comisia de Atestare a Operatorilor Economici pentru Activitatea de Exploatare Forestieră și, în consecință, a fost anulată în parte Hotărârea nr. 4 din 22.04.2021 emisă de către pârâtă, în ceea ce privește măsura de retragere a certificatului de atestare seria x nr. x/20.08.2020 aplicată reclamantei. În temeiul prevederilor art. 15 din Legea nr. 554/2004, a fost suspendată executarea Hotărârii nr. 4 din 22.04.2021 în partea referitoare la reclamantă, până la soluționarea definitivă a cauzei. A fost respinsă acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Chiar dacă această sentință nu are caracter definitiv, soluția pronunțată constituie un criteriu în verificarea cazului bine justificat, întrucât generează îndoieli serioase și rezonabile cu privire la legalitatea actului administrativ, făcând de prisos analiza celorlalte susțineri și apărări ale recurentei-pârâte cu privire la nedovedirea acestei condiții.

În concluzie, instanța de recurs apreciază că, în cauză, este îndeplinită condiția cazului bine justificat, pentru a opera suspendarea executării actului administrativ atacat, criticile recurentei-pârâte fiind nefondate.

Referitor la cea de a doua condiție prevăzută de lege, din dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004 rezultă că noțiunea de pagubă iminentă are în vedere prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.

Înalta Curte va achiesa la opinia instanței de fond, considerând că aceasta a apreciat corect, în sensul art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004, că, pe planul veniturilor, hotărârea îi afectează reclamantei contractele de vânzare-cumpărare a masei lemnoase pe care le are în derulare și, implicit, afectează situația financiară a angajaților. Această concluzie a fost întemeiată pe înscrisurile depuse la dosar de către intimata-reclamantă, înscrisuri a căror valoare probatorie nu a fost infirmată de recurenta-pârâtă prin depunerea unor dovezi contrarii.

Înalta Curte reține și faptul că prezumarea de către instanța de judecată a unor consecințe viitoare produse de actul administrativ contestat asupra activității reclamantei nu echivalează cu o motivare ipotetică, lipsită de suport probator, astfel cum susține recurenta-pârâtă, ci se înscrie în activitatea de analizare a caracterului previzibil al prejudiciului, astfel cum dispun dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004.

Având în vedere aceste aspecte, Înalta Curte apreciază că în cauză au fost dovedite atât condiția cazului bine justificat, cât și condiția iminenței pagubei, astfel încât hotărârea primei instanțe este legală, fiind pronunțată cu respectarea dispozițiilor art. 14 și art. 2 lit. ș) și t) din Legea nr. 554/2004, iar soluția de admitere a cererii de suspendare este întemeiată.

Pe de altă parte, în raport de soluția de admitere a cererii în anularea actului administrativ, Înalta Curte va avea în vedere și prevederile art. 15 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora, în ipoteza admiterii acțiunii de fond, măsura suspendării, dispusă în condițiile art. 14, se prelungește de drept până la soluționarea definitivă a cauzei, chiar dacă reclamantul nu a solicitat suspendarea executării actului administrativ în temeiul alin. (1). Astfel, independent de caracterul neîntemeiat al criticilor formulate de recurenta-pârâtă, Înalta Curte constată că prelungirea măsurii suspendării executării actului administrativ a operat de drept în beneficiul reclamantei, în temeiul dispoziției legale exprese, neputând fi înlăturată prin soluția pronunțată în prezenta cale de atac.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de Comisia de Atestare a Operatorilor Economici pentru Activitatea de Exploatare Forestiera împotriva sentinței nr. 111/2021 din 21 mai 2021 pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Comisia de Atestare a Operatorilor Economici pentru Activitatea de Exploatare Forestiera împotriva sentinței nr. 111/2021 din 21 mai 2021 pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 17 februarie 2022.