Decizia nr. 950/2021 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 313/2019 a Tribunalului Vrancea

Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la nr. x/2019 pe rolul Tribunalului Vrancea reclamanta S.C. A. S.R.L. Traian, județul Bacău a chemat în judecată pârâții Consiliul Local Adjud și Unitatea Administrativ Teritorială Adjud (UAT Adjud) pentru ca, prin hotărâre judecătorească Consiliul Local Adjud să fie obligat să adopte o hotărâre privind aprobarea PUZ pentru atragerea unui teren în intravilan în vederea amplasării unei stații fixe de sortare cu spălare și concasare, iar UAT Adjud să fie obligat la cheltuieli de judecată. Prin sentința nr. 313/2019 a Tribunalului Vrancea a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantă.

Soluția instanței de fond Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 1136 din 21 noiembrie 2019, a admis recursul în contencios administrativ și fiscal, având ca obiect "obligația de a face", promovat de către recurenta-reclamantă SC "A." S.R.L., împotriva sentinței civile nr. 313/03.07.2019 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimații-pârâți: Consiliul Local al Municipiului Adjud și Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Adjud, a casat sentința recurată și, în rejudecare, a admis în parte acțiunea reclamantei SC "A." S.R.L. - jud. Bacău și, în consecință, a obligat pârâta să se pronunțe motivat, prin Hotărâre de Consiliu Local, asupra cererii reclamantei de aprobare PUZ - atragere teren în intravilan în vederea amplasării stație fixă de sortare cu spălare și concasare - Adjud - extravilan, CF: x, județul Vrancea, beneficiar SC "A." S.R.L., respingând în rest cererea reclamantei.

Calea de atac exercitată Împotriva deciziei nr. 1136 din 21 noiembrie 2019, pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal pârâții Consiliul Local al Municipiului Adjud și Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Adjud au declarat recurs.

Apărările formulate în cauză Intimata SC "A." S.R.L. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.

Soluția instanței de recurs În temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ. și ținând cont de prevederile art. 499 teza a II-a din același cod, Înalta Curte va analiza cu prioritate admisibilitatea căii de atac exercitate în cauză. Înalta Curte constată că respectiva cale de atac promovată de recurenți nu este prevăzută de lege. Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. Potrivit art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta. Conform art. 129 din Constituția României: "Împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii." Principiul legalității căilor de atac, consacrat de art. 457 din C. proc. civ. și art. 129 din Constituția României, presupune, așadar, că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenței atribuite prin lege constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac și a principiului constituțional al egalității în fața legii. Potrivit dispozițiilor art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege". În cauză, hotărârea atacată cu recurs nu face parte din categoria hotărârilor prevăzute de textul de lege sus-menționat, ci sunt pronunțate de o instanță de recurs, iar potrivit art. 634 alin. (1) pct. și pct. (5) din C. proc. civ. au caracter definitiv. Recursul declarat împotriva unei decizii definitive a unei instanțe de recurs este inadmisibil, o asemenea hotărâre nefiind susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs, această concluzie rezidă din regula unicității dreptului de a folosi o cale de atac și cum acest drept este unic, epuizându-se chiar prin exercițiul lui, o persoană nu se poate judeca de mai multe ori, în aceeași cale de atac.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat ca inadmisibil.