ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 949/2021

Ședința publică din data de 17 februarie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. x/2019, reclamanții A., B., C., D. și E. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Curtea de Apel Ploiești obligarea Ministerului Justiției la emiterea ordinului de modificare a statelor de funcții și personal ale Curții de Apel Ploiești, ca urmare a valorificării examenului de promovare din funcția de grefier arhivar cu studii medii în funcția de grefier arhivar cu studii superioare, susținut de reclamanți la data de 17.12.2018, obligarea Curții de Apel Ploiești la emiterea deciziei de reîncadrare pe funcția de grefier arhivar cu studii superioare și la plata drepturilor salariale cuvenite.

Prin sentința nr. 69 din 28 ianuarie 2020, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiției privind capetele de cerere având ca obiect emiterea deciziei de reîncadrare pe funcția de grefier arhivar cu studii superioare și la plata drepturilor salariale aferente, excepție invocată de acest pârât prin întâmpinare și a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu Ministerul Justiției pentru modificarea statelor de funcții și personal ale Curții de Apel Ploiești și în contradictoriu cu pârâta Curtea de Apel Ploiești pentru emiterea deciziei de reîncadrare pe funcția de grefier arhivar cu studii superioare și plata drepturilor salariale aferente.

Împotriva sentinței nr. 69 din 28 ianuarie 2020, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, au declarat recurs atât reclamanții A., B., C., D. și E., cât și pârâtul Ministerul Justiției care a formulat recurs incident.

I. În motivarea recursului, reclamanții arată următoarele:

Recurenții-reclamanți au calitatea de grefieri arhivari în cadrul Judecătoriei Campina și Judecătoriei Sinaia, și au participat la examenul de promovare din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare conform dispozițiilor art. 101 alin. (4) din HCSM nr. 181/29.03.2007, astfel cum a fost modificată prin HCSM nr. 820/11.07.2018, fiind declarați admiși la examenul de promovare susținut.

Potrivit art. 31 alin. (2)-(5) din Legea nr. 153/2017, încadrarea și promovarea personalului plătit din fonduri publice pe funcții, grade sau trepte profesionale se fac potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale Guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz.

În situația în care promovarea personalului contractual sau a altor categorii de personal bugetar în funcție, grad sau treaptă profesională nu este reglementată prin statute proprii, promovarea se face de regulă pe un post vacant existent în statul de funcții.

Iar, în situația în care nu există un post vacant, promovarea personalului plătit din fonduri publice în funcții, grade sau trepte profesionale se va face prin transformarea postului din statul de funcții în care acesta este încadrat într-unul de nivel imediat superior.

Potrivit alin. (8) al art. 31 din Legea 153/2017 -Ordonatorii de credite pot aproba demararea procedurilor privind promovarea pe funcții, grade sau trepte profesionale a personalului numai cu condiția încadrării în cheltuielile de personal aprobate în buget.

Având în vedere că examenul a fost organizat și susținut, rezultă, față de textele de lege de mai sus, ca ordonatorul de credite a prevăzut și a obținut aprobarea cheltuielilor de personal în buget.

Raportat la cele anterior expuse, în mod greșit a reținut instanța de fond ca mențiunile din anexa VII la Legea 153/2017"-nu obligă ordonatorul de credite la adoptarea de acte normative prin care să înființeze noi posturi, dacă nu apreciază că acestea îi sunt necesare."

Tot în mod greșit instanța de fond a reținut ca fiind corecte susținerile pârâtului Ministerul Justiției, potrivit cărora crearea de noi posturi prin transformarea posturilor de grefieri cu studii medii în grefieri cu studii superioare reprezintă o chestiunea de oportunitate.

Raportat la prevederile art. 31 alin. (8) din Legea 153/2017, ordonatorul de credite a analizat oportunitatea transformării acestor posturi, având în vedere faptul că a fost organizat un concurs pe care l-au promovat, în caz contrar fiind în prezența unei grave încălcări a legii.

Candidații declarați admiși la examenul de promovare în grade sau trepte profesionale superioare ori din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, precum și la concursul de promovare la instanțe ori parchete superioare sunt numiți, în condițiile legii, prin decizie a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, a procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, a președintelui curții de apel sau, după caz, a procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel." 10. După articolul 40 se introduce un nou articol, articolul 41, cu următorul cuprins: Art. 41. Dispozițiile art. 39 și 40 se aplică în mod corespunzător și în cazul candidaților declarați admiși la examenul de promovare din funcția de grefier statistician cu studii medii în cea de grefier statistician cu studii superioare, din funcția de grefier documentarist cu studii medii în cea de grefier documentarist cu studii superioare, din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare și din funcția de grefier registrator cu studii medii în cea de grefier registrator cu studii superioare".

Din economia textelor de mai sus, reiese ca reclamanții fiind declarați admiși la data afișării rezultatelor, acesta era și data de la care se impunea a fi valorificate drepturile astfel câștigate.

Chiar daca în reglementarea Legii 567/2004 nu a fost prevăzută funcția de grefier arhivar cu studii superioare, Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea 820/2018, adoptata cu respectarea dispozițiilor art. 44 alin. (3) din Legea nr. 567/2004, a completat aceasta lacuna prin dispozițiile de mai sus, aliniindu-se practic la cerințele sociale actuale, când majoritatea angajaților din sistemul judiciar sunt absolvenți de studii superioare. Chiar dacă o hotărâre a CSM nu poate modifica sau completa o lege, aceasta are caracter obligatoriu în ceea ce privește regulamentul de concurs, în aceasta manieră fiind recunoscută implicit funcția de grefier arhivar cu studii superioare.

Potrivit prevederilor art. 10

1

alin. (4) din HCSM 820/2018 - Poate participa la examenul pentru promovarea din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare și din funcția de grefier registrator cu studii medii în cea de grefier registrator cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, studii superioare de administrație publică sau studii de licență în arhivistică."

Acest articol se completează cu prevederile art. 3 alin. (3) din Legea 57/2004-Corpul grefierilor este alcătuit din grefieri cu studii superioare și grefieri cu studii medii.

Din cele de mai sus reiese fără dubiu că, condiția impusă grefierilor arhivari de a avea studii medii este o condiție minimă pentru a fi numiți în funcție și nu este de strictă interpretare, având în vedere prevederile art. 3 alin. (3) din Legea 567/2004, rap. la art. 41 din HCSM 820/2018 enunțate anterior.

II. Pârâtul Ministerul Justiției, în motivarea recursului incident, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. arată că reclamanții au solicitat obligarea Ministerului Justiției la emiterea unui ordin de modificare a statelor de funcții și de personal ale Curții de Apel Ploiești ca urmare a valorificării examenului de promovare din funcția de grefier arhivar cu studii medii în funcția de grefier arhivar cu studii superioare, susținut de acestia la data de 17.12.2018, obligarea Curții de Apel Ploiești la emiterea deciziei de reîncadrare pe funcția de grefier arhivar cu studii superioare ca urmare a promovării examenului, obligarea pârâților la plata drepturilor salariale aferente.

Prin sentința recurată, instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiției, respectiv a respins acțiunea reclamanților.

I. În ceea ce privește respingerea excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției, în cazul acordării unor drepturi salariate, subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecății este entitatea care are sau este considerată a avea calitatea de angajator al reclamanților, achitând acestora drepturile salariale. Totodată, conflictul de muncă dintre un angajat și un angajator generat de raporturile de muncă/serviciu încheiate între aceștia se soluționează în fața instanței de judecată între părțile între care există astfel de raporturi, respectiv angajat și angajator, fiind lipsit de relevanță modul sau căile prin care angajatorul face rost ori primește sumele de bani cuvenite angajatorului și în legătura cu care s-a declanșat conflictul de munca.

Încadrarea reclamanților s-a realizat prin decizia președintelui Curții de Apel Ploiești, iar ministrul justiției nu are atribuții în legătură cu încadrarea, stabilirea și plata drepturilor salariale ale personalului instanțelor.

În același timp, tribunalele și curțile de apel au personalitate juridică, raporturile de muncă ale reclamanților sunt stabilite cu instanța angajatoare, în speță Judecătoria Sinaia și Judecătoria Câmpîna, drepturile salariale fiind datorate, calculate și plătite direct de către instituția respectivă, care procedează și la calcularea și virarea contribuțiilor sociale către stat.

II. Cu privire la solicitarea reclamanților privind obligarea Ministerului Justiției la emiterea ordinului de modificare a statelor de funcții și de personal al Curții de Apel Ploiești:

Potrivit art. 38 alin. (1) din Legea 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice "Poate fi numită în funcția de grefier arhivar, grefier registrator, agent procedural, aprod sau șofer persoana care are studii medii și îndeplinește condițiile prevăzute la art. 33 alin. (1) Ut. a) -dj."

Astfel, pentru ocuparea unui post de grefier arhivar nu se solicită studii superioare, ci doar absolvirea studiilor medii.

Promovarea personalului auxiliar de specialitate în funcții de execuție este prevăzută de art. 43 și art. 44 din Legea 567/2004.

Conform art. 43 din actul normativ anterior amintit " Promovarea în funcții de execuție se face prin concurs sau examen, în funcția imediat superioară.", iar art. 44 alin. (1) statuează că "Promovarea în funcții de execuție în grade sau trepte profesionale superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, se face prin examen."

Organizarea examenelor și concursurilor de promovare reglementate de art. 43 și art. 44 este detaliată în Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului sau examenului pentru definitivare în funcție, promovare în grade sau trepte profesionale superioare în cadrul aceleiași instanțe ori aceluiași parchet, precum și în funcții de execuție a personalului auxiliar de specialitate la instanțe și parchete superioare, aprobat de CSM prin Hotărârea nr. 181/2007.

Situația concretă a transformării posturilor de grefieri cu studii medii în posturi de grefieri cu studii superioare, urmare dobândirii unei diplome de studii superioare, nu se regăsește în niciuna dintre situațiile prevăzute în mod expres de legiuitor în dispozițiile ce reglementează promovarea personalului auxiliar de specialitate și, pe cale de consecință, această situație nu se regăsește nici în dispozițiile regulamentului emis în vederea aplicării acestor dispoziții.

Faptul că noua lege de salarizare, respectiv Legea-cadru nr. 153/2017 prevede doar posibilitatea salarizării grefierilor-arhivari pe studii superioare. Acest fapt însă nu echivalează cu încadrarea (numirea) pe o funcție, aceasta fiind consecința îndeplinirii unor condiții prevăzute de legea statutului.

În concluzie, pretențiile reclamanților nu au temei în legislația incidentă în materia salarizării personalului auxiliar de specialitate.

Ambele părți au formulat întâmpinări prin care au solicitat admiterea recursului propriu și respingerea recursului oponent.

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenți, a apărărilor expuse, Înalta Curte apreciază că recursurile este nefondate.

Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive a recurentului-pârât Ministerul Justiției, Înalta Curte constată că instanța de fond în mod corect a respins această excepție având în vedere că reclamanții înțeleg să se judece cu Ministerul Justiției doar privind modificarea statelor de funcții și personal ale Curții de Apel Ploiești.

Prin urmare, cât timp reclamanții nu solicită obligarea Ministerului Justiției la emiterea deciziei de reîncadrare pe funcția de grefier arhivar cu studii superioare și la plata drepturilor salariale, excepția lipsei calității procesuale pasive pentru aceste capete de cerere, a fost în mod corect respinsă ca neîntemeiată.

Pe fondul cauzei, având în vedere că atât prin recursul principal cât și prin recursul incident, recurenții invocă critici similare, Înalta Curte va răspunde prin considerente comune.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că reclamanții au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Curtea de Apel Ploiești, obligarea Ministerului Justiției la emiterea ordinului de modificare a statelor de funcții și personal ale Curții de Apel Ploiești ca urmare a valorificării examenului de promovare din funcția de grefier arhivar cu studii medii în funcția de grefier arhivar cu studii superioare, precum și obligarea Curții de Apel Ploiești la emiterea deciziei de reîncadrare pe funcția de grefier arhivar cu studii superioare și la plata drepturilor salariale cuvenite.

În ceea ce privește recursul reclamanților, Înalta Curte constată că, aceștia au calitatea de grefieri arhivari în cadrul Judecătoriei Câmpina, respectiv Judecătoriei Sinaia și au participat la examenul de promovare din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare organizat la data de 17.12.2018.

Drept urmare, au solicitat Curții de Apel Ploiești reîncadrarea pe noile funcții, de grefier arhivar cu studii superioare.

De asemenea, au solicitat pârâtului Ministerul Justiției emiterea unui nou ordin de aprobare a noilor state de funcții și personal, în sensul luării în considerare a promovării grefierilor arhivari cu studii medii în funcțiile de grefieri arhivari cu studii superioare.

Înalta Curte constată că, refuzul pârâtului Ministerul a fost motivat prin aceea că încadrarea grefierilor se realizează în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 567/2004, iar potrivit art. 38 din acest act normativ, pentru ocuparea posturilor de grefier arhivar nu este necesară dovedirea studiilor superioare, postul fiind prevăzut pentru studii medii. S-a mai avut în vedere faptul că promovarea pe o funcție superioară nu poate avea loc decât după modificarea statului personalului auxiliar de specialitate.

Referitor la legalitatea refuzului, sub aspectul identificării unui exces de putere cu care a acționat pârâtul Ministerul Justiției, Înalta Curte constată că însăși Legea nr. 153/2017, pe care își întemeiază cererea recurenții-reclamanți, reglementează la art. 31 alin 2 faptul că:

"Încadrarea și promovarea personalului plătit din fonduri publice pe funcții, grade sau trepte profesionale se fac potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale Guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz".

Or, potrivit dispozițiilor art. 38 din Legea nr. 567/2004, în vigoare la data cererii:

"(1) Poate fi numită în funcția de grefier arhivar, grefier registrator, agent procedural, aprod sau șofer persoana care are studii medii și îndeplinește condițiile prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a)-d).

(2)Numirea pe posturile prevăzute la alin. (1) se face pe bază de concurs, organizat la nivelul curților de apel, al parchetelor de pe lângă acestea sau, după caz, la înalta Curte de Casație și Justiție, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau la Parchetul Național Anticorupție".

Din lecturarea coroborată a textelor de lege, se constată că legiuitorul are în vedere organizarea de concursuri doar pentru posturile de grefier arhivar cu studii medii, nu și pentru posturi de grefier arhivar cu studii superioare, care nu sunt recunoscute ca atare prin Statut.

Pe cale de consecință, în considerarea celor expuse anterior, Înalta Curte apreciază că refuzul Ministerul Justiției de emitere a ordinelor de modificare a statelor de funcții și personal este în acord cu prevederile Statutare, ale Legii nr. 303/2004.

Refuzul pârâtei Curtea de Apel Ploiești de emitere a deciziilor de încadrare pe noile funcții, a fost motivat la rândul său pe refuzul Ministerului de modificare a statului de funcții și personal.

În drept, au fost avute în vedere dispozițiile Legii nr. 153/2017, ale Legii nr. 567/2004 și ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.

Astfel cum rezultă din dispozițiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 153/2017:

"(1)Prezenta lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului".

Obiectul actului normativ este reprezentat așadar, în principal, de salarizarea personalului din sectorul bugetar, iar nu de modul de încadrare pe funcții, neavând deci legătură cu condițiile de ocupare a funcțiilor din aparatul bugetar ori cu stabilirea modalității/condițiilor de promovare în funcție.

Potrivit prevederile art. 9 din Legea nr. 153/2017:

"Salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, soldele de grad/salariile gradului profesional deținut, gradațiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare și indemnizațiile lunare, sporurile și alte drepturi salariale specifice fiecărui domeniu de activitate corespunzător celor 7 familii ocupaționale de funcții bugetare, pentru personalul din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii, precum și pentru funcțiile de demnitate publică, sunt prevăzute în anexele nr. I-IX".

În concluzie, ceea ce se regăsește reglementat în anexele la Legea nr. 153/2017 este salariul, stabilit prin raportare la funcția deținută, iar nu funcția, condițiile de încadrare pe o anumită funcție, ori modalitatea în care ordonatorul de credite își stabilește necesarul de funcții și personal în cadrul autorității/instituției pe care o coordonează.

Încadrarea în funcție, pe de altă parte, ca și promovarea în funcție, reprezintă evaluarea de către autoritatea/instituția competentă, a competențelor specifice ale angajatului/funcționarului, prin raportare la cerințele postului ocupat de acesta, această operațiune de evaluare/verificare neavând nicio legătură cu salariul aferent postului.

Din acest motiv, cu privire la condițiile de încadrare pe o anumită funcție sau de promovare în funcție art. 31 alin. (2) din Legea nr. 153/2017 dispune în sensul că:

"(2) Încadrarea și promovarea personalului plătit din fonduri publice pe funcții, grade sau trepte profesionale se fac potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale Guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz.

Așadar stabilirea salariului de funcție în temeiul prevederilor din anexele la Legea nr. 153/2017 reprezintă o operațiune secundară, ulterioară celei de încadrare pe funcție/promovare în funcție, aflată în legătură directă cu aceasta.

În conținutul Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului bugetar nu există mențiuni privind abrogarea dispozițiilor din legi speciale, referitoare la condițiile de încadrare/promovare în funcție, astfel că inclusiv în ipoteza în care prin anexele sale actul prevede condiții de salarizare pentru funcții care nu sunt prevăzute în legile speciale/statute, nu se poate concluziona în sensul că aceste mențiuni sunt de natură a modifica/a completa norma specială cu funcțiile la care face referire.

În concluzie, faptul că în Anexa VII la Legea nr. 153/2017 există mențiuni cu privire la modul de calcul al salariului aferent postului de grefier cu studii superioare nu este de natură a conduce la concluzia că ordonatorul principal de credite are obligația de a modifica statul de funcții și personal prin crearea de posturi noi, pe lângă cele existente, de grefier arhivar cu studii superioare. Altfel spus, reglementarea drepturilor aferente unor posturi noi, salarizate potrivit Legii nr. 153/2017, nu obligă ordinatorul de credite (în speță ordonatorii de credite principal și secundar) la adoptarea de acte normative prin care să înființeze aceste noi posturi, dacă nu apreciază că acestea îi sunt necesare, o astfel de modificare putând fi dispusă în orice caz doar în acord cu normele statutare, respectiv cu respectarea Legii nr. 567/2004.

Din acest punct de vedere, crearea de noi posturi prin transformarea posturilor de grefieri cu studii medii în grefieri cu studii superioare reprezintă o chestiune de oportunitate, al autorității în adoptarea acestei soluții.

În acest sens sunt relevante dispozițiile art. 135 din legea nr. 304/2004, potrivit cărora:

"(1)Statele de funcții și de personal pentru curțile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii și parchete se aprobă prin ordin al ministrului justiției.

(2)Majorarea sau reducerea schemelor de personal pentru curțile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii și parchete se aprobă cu avizul conform al secțiilor corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiției".

Așadar, legea conferă ordonatorului principal de credite drept de apreciere asupra oportunității modificării statelor de funcții și personal pentru curțile de apel și instanțele din subordine, astfel că simpla modificare de către Consiliul Superior al Magistraturii a Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcție, promovare în grade/trepte profesionale, ori chiar organizare a acestui concurs nu sunt de natură a înlătura acest drept al Ministerului Justiției de apreciere cu privire la necesitatea operării acestor modificări.

În ceea ce privește solicitarea recurenților-reclamanți de obligare a Curții de Apel Ploiești la emiterea deciziilor de încadrare pe noile funcții, Înalta Curte constată că nu există temei legal pentru emiterea deciziilor de numire, astfel că refuzul autorității pârâte exprimat în acest sens este la rândul său unul justificat.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 39 din Legea nr. 567/2004:

"Grefierii arhivari, grefierii registratori, agenții procedurali, aprozii și șoferii sunt numiți prin decizie de către președinții curților de apel sau, după caz, de procurorii generali ai parchetelor de pe lângă acestea în a căror circumscripție teritorială urmează să își desfășoare activitatea".

Numirea prin decizie a grefierilor arhivari se realizează potrivit aceluiași art. 38 alin. (1) din actul normativ, potrivit căruia "poate fi numită în funcția de grefier arhivar, grefier registrator, agent procedural, aprod sau șofer persoana care are studii medii și îndeplinește condițiile prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a)-d)".

Statutul personalului auxiliar nu prevede numirea pe postul de grefier arhivar cu studii superioare, o astfel de numire putând avea loc doar după modificarea prevederilor Statutare, prin completarea acestora cu noua funcție la care face referire Anexa nr. VII la Legea nr. 153/2017 și după modificarea corespunzătoare a statelor de funcții și personal.

De asemenea instanța de fond în mod corect a respins și cererea reclamanților având ca obiect plata diferențelor de drepturi salariale, având în vedere caracterul accesoriu al acestei cereri.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că susținerile și criticile formulate de recurenți sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ambele recursuri ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenții-reclamanți A., B., C., D. și E. împotriva sentinței nr. 69 din 28 ianuarie 2020, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Respinge recursul incident declarat de recurentul-pârât Ministerul Justiției împotriva aceleiași sentințe.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 februarie 2021.