ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 9/2022
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 9/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 11 ianuarie 2022
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 05.01.2017, sub nr. x/2017, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța, în contradictoriu cu pârâta să dispună desființarea Deciziei nr. 422/22.06.2016 emisă de APIA Aparatul Central dar și procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 22.02.2016 de Direcția Antifraudă, Control Intern și Supracontrol din cadrul APIA, înregistrat sub nr. x/24.02.2016; a solicitat totodată să se constate inexistența vreunei sume încasate nejustificat de către reclamantă și, implicit, a vreunei obligații de a restitui asemenea sume de bani.
Soluția instanței de fond
Prin sentința nr. 289/2020 din 18 decembrie 2020 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal s-a respins acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ - STRUCTURĂ CENTRALĂ.
Calea de atac exercitată
Împotriva sentinței nr. 289/2020 din 18 decembrie 2020 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, rejudecând, admiterea cererii de chemare în judecată.
Totodată, recurenta a formulat, în temeiul dispozițiilor art. 186 C. proc. civ., repunerea în termenul de exercitare a recursului, arătând că ca a luat cunoștință de sentința instanței de fond la data de 06.04.2021, urmare a cererii înregistrate în acest sens la Curtea de Apel Craiova sub nr. x/06.04.2021, cerere pe care o anexează.
Motivul pentru care nu a exercitat calea de atac în termenul prevăzut de lege se datorează faptului că sediul social indicat în cererea de chemare în judecată pentru comunicarea actelor de procedură a fost afectat de un puternic incendiu la data de 07.12.2020, care a distrus o suprafață de 750 mp din acoperiș, așa cum rezultă din procesul-verbal de intervenție nr. x/07.12.2020.
Pe lângă distrugerea acoperișului, au fost afectate și celelalte încăperi în care se aflau documentele firmei, atât ca urmare a incendiului cât și a intervenției pompierilor care au utilizat o mare cantitate de apă pentru stingerea acestuia.
În aceste circumstanțe, până la sfârșitul lunii martie 2021, sediul social nu a mai putut fi folosit, a necesitat ample lucrări de reconstrucție și refacere, fapt ce a condus, pe de o parte, la desfășurarea activității într-o altă locație, dintr-o altă localitate, iar pe de altă parte, la pierderea unor documente, printre care se numără și sentința civilă nr. 289/18.12.2020, sentință care probabil, urmare a transferurilor de birouri și documente dintre cele două locații de angajații firmei, a condus la pierderea ei sau îndosarierea printre alte documente, de altă natură, și care nu aveau un termen ce trebuia urmărit.
Cert este că în această situație în care un număr mare de persoane au transferat documentele într-o altă locație și le-au depozitat provizoriu, iar ulterior, la sfârșitul lunii martie 2021, când acestea au fost readuse și rearanjate în imobilul refăcut urmare a incendiului, refacere care a fost întârziată și de perioada de iarnă, nimeni nu a mai putut identifica sentința pentru a cărei recurare solicită repunerea în termen, mai ales că administratorul societății a avut ca majoră preocupare să procure materialele necesare și personalul necesar refacerii sediului.
Față de acestea, a solicitat repunerea în termen, apreciind că cele expuse, reprezintă un motiv temeinic justificat, obiectiv, pentru care nu a putut exercita calea de atac în termenul legal, termen care în această situație începe să curgă de la data de 06.04.2021, dată la care a solicitat comunicarea sentinței.
Apărările formulate în cauză
Intimata-pârâtă Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului, precum și concluzii scrise.
II. Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra recursului
Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (2) C. proc. civ., "în cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepții, instanța va determina ordinea de soluționare, în funcție de efectele pe care acestea le produc".
Aceasta înseamnă că, în prezența mai multor excepții, instanța va stabili ordinea de soluționare a acestora, vizând în special soluția ce urmează a o pronunța, ca efect al admiterii uneia sau unora dintre respectivele excepții.
Pusă în situația de a se pronunța asupra excepției tardivității pe care a invocat-o din oficiu, dar investită fiind, de către intimata-pârâtă, și cu excepția nulității recursului pentru nemotivare, Înalta Curte va stabili ca prioritară excepția tardivității recursului în considerarea împrejurării că, pentru a stabili dacă o cale de atac corespunde exigențelor de motivare, este imperios necesar de a se analiza mai întâi dacă acea cale de atac este sau nu exercitată în termenul legal.
Așadar, analizând cu prioritate tardivitatea recursului, Înalta Curte reține următoarele:
Potrivit art. 186 alin. (1) și (2) C. proc. civ., "(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate. (2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac."
Prin cererea de repunere în termen, recurenta a invocat faptul că nu a putut exercita calea de atac în termenul prevăzut de lege datorită faptului că sediul societății a fost afectat de un puternic incendiu, care a provocat pagube imobilului și care a condus la mutarea și desfășurarea activității într-un alt imobil dintr-o altă localitate.
Astfel, sentința recurată a fost rătăcită printre alte documente, motiv pentru care reclamanta a înregistrat la Curtea de Apel Craiova cererea sub nr. x/06.04.2021, prin care a solicitat comunicarea unei copii a hotărârii.
Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 "Hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare", iar potrivit art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)."
În ceea ce privește sancțiunea care intervine pentru nerespectarea termenelor procedurale, art. 185 alin. (1) C. proc. civ. prevede că atunci când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercițiul dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel, sau când partea dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate, astfel cum sunt definite la art. 186 alin. (1) C. proc. civ.
Pe de altă parte, potrivit art. 186 C. proc. civ., "(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
(3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen".
Instituția repunerii în termen este un remediu procesual pus de lege la dispoziția părții, care din motive neimputabile a pierdut exercițiul unui drept procesual. Motivele care pot sta la baza cererii de repunere în termen trebuie să privească imposibilitatea părții de a exercita actul de procedură și să fie neimputabile, fiind de asemenea necesar ca motivele să coexiste cu curgerea termenului prevăzut de lege. În cauză, reclamantul nu a invocat vreun motiv care l-a împiedicat să formuleze acțiunea, ci a menționat că a introdus acțiunea în termenul de 15 zile de la comunicarea actului contestat, disputa juridică privind determinarea acestui moment.
Cu privire la motivul invocat de recurentă în susținerea cererii de repunere pe rol, Înalta Curte reține că sentința nr. 289/2020 din 18 decembrie 2020 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal i-a fost comunicată la sediul social indicat în cererea de chemare în judecată la data de 19.01.2021, ulterior incendiului, dovada de comunicare având ștampila societății și semnătura delegatului însărcinat cu primirea corespondenței.
Prin urmare, având în vedere că procedura de comunicare a hotărârii către reclamantă s-a realizat la data de 19.01.2021, ulterior datei de 7 decembrie 2020, când a avut loc incendiul, este evident că susținerile recurentei nu se confirmă.
Concluzionând, reține Înalta Curte că recurenta nu a făcut dovada existenței unor motive justificate în înțelesul art. 186 alin. (1) din C. proc. civ., astfel că cererea de repunere în termen va fi respinsă ca neîntemeiată.
Prin urmare, în ceea ce privește excepția tardivității formulării recursului, analizată cu întâietate, în aplicarea prevederilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va avea în vedere termenul de 15 de zile prevăzut de art. 20 din Legea nr. 554/2004, calculat de la data comunicării hotărârii atacate.
În raport de data comunicării sentinței, 19.01.2021, recursul împotriva acesteia declarat la data de 15.04.2021 (data expedierii prin poștă) se situează în afara termenului de 15 zile prevăzut de lege și, prin urmare, excepția de tardivitate, invocată din oficiu de instanță, se dovedește a fi întemeiată, urmând a fi admisă.
Pentru aceste considerente, reținând că reclamanta nu a dovedit existența unor motive temeinic justificate care ar fi împiedicat-o să exercite calea de atac în termenul legal, instanța va respinge cererea de repunere în termen formulată de reclamantă ca neîntemeiată, va admite excepția tardivității și va respinge recursul, ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de repunere în termenul de exercitare a recursului.
Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței nr. 289/2020 din 18 decembrie 2020 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.
Definitivă.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 11 ianuarie 2022.