ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6275/2021

Ședința publică din data de 9 decembrie 2021

Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 01.03.2019 pe rolul Curții de Apel Craiova, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației Naționale:

- anularea parțială a O.M.E.N nr. 4823/30.08.2018 - pentru aprobarea listelor cu personalul didactic din învățământul preuniversitar de stat care beneficiază de gradație de merit începând cu data de 01.09.2018, respectiv anularea parțială a dispozițiilor art. 1, 2 si 3 din Ordin și a înscrisurilor ce au stat la baza emiterii acestuia referitoare la candidatura sa, cu consecința reînscrierii sale pe lista candidaților admiși, așa cum s-a stabilit de Inspectoratul Școlar Județean Gorj, prin Hotărârea nr. 39 a Consiliului de Administrație adoptată la data de 27.07.2018, prin care la art. 7 a aprobat validarea rezultatelor finale înregistrate la Concursul pentru acordarea gradațiilor de merit, sesiunea 2018.

- totodată, ca o consecință a anulării parțiale a O.M.E.N. nr. 4823/30.08.2018 să se dispună obligarea Direcției Generale Educație Timpurie, Învățământ Primar si Gimnazial din cadrul Ministerului Educației Naționale să îi acorde gradația de merit, începând cu data de 01.09.2018.

- iar în temeiul art. 453 alin. (1) C. proc. civ., obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de proces.

Prin sentința nr. 237 din 05 iunie 2019, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei interesului invocată de pârâtul Ministerul Educației Naționale și a respins acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației Naționale, ca nefondată.

Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul A., criticând-o pentru nelegalitate și, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii, rejudecarea acțiunii și admiterea acesteia astfel cum a fost formulată.

În motivarea căii de atac, recurentul-reclamant a arătat, în esență, următoarele:

- primul motiv de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., conform căruia: "casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura cauzei" își găsește aplicabilitate în cauză, fiind întemeiat, cât timp prima instanță a apreciat greșit că nu s-ar fi atacat și adresa MEN nr. x/21.06.2018, în condițiile în care din preambulul cererii rezultă cu puterea evidentei că s-a solicitat și anularea parțială a inscrisurilor ce au stat la baza emiterii ordinului O.M.E.N nr. 4823/30.08.2018 referitoare la candidatură, astfel că se impune analizarea soluției pronunțată de instanța de fond din perspectiva motivelor de recurs mai sus menționate.

- chiar dacă aparent instanța de fond ar fi pus în discuție obiectul acțiunii și cadrul procesual, cât timp s-a solicitat anularea tuturor înscrisurilor ce au stat la baza emiterii Ordinului, în virtutea dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, instanța avea obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor și elementelor de probă ale părților, cel puțin pentru a le aprecia pertinența și nicidecum să se mărginească a argumenta că nu putea introduce Inspectoratul Școlar Județean Gorj, din oficiu, cât timp nu era emitentul Ordinului contestat, întrucât se impunea ca urmare a înscrisurilor contestate.

- motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. conform căruia: "casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material" este incident în speță, cât timp raționamentul logico-juridic care a fundamentat soluția adoptată nu se regăsește în situația de fapt și de drept cu care instanța a fost investită.

- cât timp potrivit disp. art. 5 alin. (2) din Metodologie se prevede că: "Cadrele didactice care, în perioada 1 septembrie 2012-31 august 2017, au îndeplinit și funcții de conducere, de îndrumare și control pot participa la concursul de acordare a gradației de merit fie ca personal didactic de conducere, de îndrumare și control, fie ca personal didactic de predare, iar evaluarea se realizează conform grilei specific opțiunii exprimate în scris la depunerea dosarului" este evident că potrivit acestor dispoziții nu era necesară depunerea tuturor calificativelor, ci numai a celor obținute ca profesor în cadrul Colegiului National "Tudor Vladimirescu" și a Liceului Tehnologic Roșia-Jiu, conform opțiunii exprimate.

- cum dispoziția legală invocată mai sus este clară, rezultă fără putință de tăgadă că precizările din adresa nr. x/21.06.2018 sunt în contradicție cu aceasta, iar acceptarea unui asemenea raționament ar însemna să modificăm practic actul normativ, ceea ce nu este permis de lege. În acest mod, contrar celor reținute de instanța de fond, nici nu se putea să se dea curs și mai ales să se pună în aplicare o astfel de interpretare a unei norme legale, întrucât atâta timp cât în calitate de cadru didactic a optat pentru evaluarea ca personal didactic de predare, nici nu trebuia să se depună calificativele obținute în calitate de personal de conducere, îndrumare și control, având în vedere că evaluarea se realizează numai pe baza calificativelor obținute pentru activitatea de predare.

- cum în calitate de cadru didactic a îndeplinit condiția ca, în perioada 01.09.2012-31.08.2017 să fi obținut calificativul "Foarte bine", cerut de prevederile art. 5 alin. (1) și (2) din Metodologie, în mod corect Inspectoratul Școlar Județean Gorj a apreciat că prevederile Metodologiei și a criteriilor privind acordarea gradației de merit a personalului preuniversitar de stat, sesiunea 2018, aprobata prin OMEN nr. 3633/03.05.2018 au fost îndeplinite și în ceea ce-l privește și a validat rezultatele concursului, potrivit art. 7 din Hotărârea nr. 39 adoptata de Consiliul de Administrație a I.S.J. Gorj la data de 27.07.2018. În acest context, motivarea primei instanței este superfluă, care aplicând și interpretând greșit legea, a nesocotit totodată și disp. art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, dând eficiență unei simple adrese emisă de pârât care nu a produs prin ea însăși efecte juridice, nefiindu-i opozabilă, astfel că aceste critici se subsumează motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

- prima instanță în mod greșit a interpretat și aplicat dispozițiile legale, cât timp a apreciat că și cel de-al doilea element justificator al excluderii sale de pe lista anexa la Ordinul MEN nr. 4823/30.08.2018 ar fi întemeiat, prin prisma presupusei nerespectări a Metodologiei de evaluare anuală a activității personalului didactic. Astfel, din această perspectivă a apreciat legală excluderea mea din lista finală anexă la Ordin, reținând în mod eronat că nu au fost respectate Metodologiile de evaluare anuală a activității, în perioada indicată în adeverințe, cu toate că evaluarea pentru acordarea gradației de merit s-a realizat corespunzător, respectându-se întru-totul Metodologia, emitenții adeverințelor eliberate fiind direct răspunzători de justețea calificativului acordat, evaluarea realizându-se funcție de documentele pe care candidatul a înțeles să le atașeze fișei de autoevaluare.

Prin întâmpinarea formulată, Ministerul Educației Naționale (MEN) a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile nr. 237/05.06.2019 pronunțată de Curtea de Apel Craiova prin care s-a respins, în mod temeinic și legal, cererea de chemare în judecată formulată de reclamant, iar motivele de recurs invocate de recurent nu se susțin.

Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de casare invocate, a actelor dosarului și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele: Recurentul-reclamant A. a investit instanța de contencios administrativ și fiscal, pe calea prevăzută de art. 8 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004, cu o acțiune îndreptată împotriva Ministerului Educației Naționale, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună:

- anularea parțială a O.M.E.N nr. 4823/30.08.2018 - pentru aprobarea listelor cu personalul didactic din învățământul preuniversitar de stat care beneficiază de gradație de merit începând cu data de 01.09.2018, respectiv anularea parțială a dispozițiilor art. 1, 2 si 3 din Ordin și a înscrisurilor ce au stat la baza emiterii acestuia referitoare la candidatura sa, cu consecința reînscrierii sale pe lista candidaților admiși, așa cum s-a stabilit de Inspectoratul Școlar Județean Gorj, prin Hotărârea nr. 39 a Consiliului de Administrație adoptată la data de 27.07.2018, prin care la art. 7 a aprobat validarea rezultatelor finale înregistrate la Concursul pentru acordarea gradațiilor de merit, sesiunea 2018.

- totodată, ca o consecință a anulării parțiale a O.M.E.N. nr. 4823/30.08.2018 să se dispună obligarea Direcției Generale Educație Timpurie, Învățământ Primar si Gimnazial din cadrul Ministerului Educației Naționale să îi acorde gradația de merit, începând cu data de 01.09.2018.

- iar în temeiul art. 453 alin. (1) C. proc. civ., obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de proces.

Prima instanță a respins excepția lipsei interesului invocată de pârâtul Ministerul Educației Naționale și a respins acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației Naționale, ca nefondată.

Reclamantul A. a declarat recurs, invocând în drept dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ.

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. se referă la faptul că hotărârea poate fi casată atunci când nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

Deși aparent am fi în prezența unor motive distincte, în realitate este vorba de ipoteze diferite ale aceluiași motiv de casare - nemotivarea hotărârii -, deoarece astfel trebuie calificată și o hotărâre care nu este deloc motivată și una care cuprinde motive contradictorii ori motive care sunt străine pricinii.

Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., în considerentele hotărârii judecătorul trebuie să arate motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și motivele pentru care s-au respins cererile părților. Motivarea este de esența hotărârilor și este necesară pentru a o face înțeleasă și acceptată de părți, dar și pentru a permite instanței de control judiciar să verifice, după caz, stabilirea situației de fapt și a aplicării legii sau numai aplicarea legii.

Este însă important de reținut că judecătorul este obligat să motiveze soluția dată fiecărui capăt de cerere, iar nu să răspundă separat diferitelor argumente ale părților care sprijină fiecare capăt de cerere, astfel încât, dacă soluția este motivată, nu constituie motiv de casare faptul că nu s-a răspuns la fiecare argument.

Analizând hotărârea pronunțată de prima instanță, Înalta Curte constată că soluția adoptată a fost amplu motivată și nu există o contradicție între considerente sau între considerente și dispozitiv, prima instanță motivând în sensul respingerii acțiunii, considerentele reținute în fundamentarea soluției pronunțate fiind dezvoltate, clar explicate, nelăsând loc de confuzii cu privire la silogismul logico-juridic reținut.

Susținerea recurentului în sensul că prima instanță a apreciat greșit că nu s-ar fi atacat și adresa MEN nr. x/21.06.2018, în condițiile în care din preambulul cererii rezultă cu puterea evidentei că s-a solicitat și anularea parțială a înscrisurilor ce au stat la baza emiterii ordinului O.M.E.N nr. 4823/30.08.2018 referitoare la candidatură, este nefondată.

Astfel, Ordinul nr. 4823/30.08.2018 pentru aprobarea listelor cu personalul didactic din învățământul preuniversitar de stat care beneficiază de gradație de merit începând cu 01.09.2018 a fost emis în baza prevederilor art. 264 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în conformitate cu prevederile Metodologiei și criteriilor privind acordarea gradației de merit personalului didactic din învățământul preuniversitar de stat în sesiunea 2018, aprobată prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 3633/03.05.2018 și în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației Naționale.

Or, se poate lesne observa că adresa MEN nr. x/21.06.2018 nu a stat la baza emiterii Ordinul ministrului educației naționale nr. 3633/03.05.2018, prin urmare nu se poate susține că solicitând anularea parțială a înscrisurilor ce au stat la baza emiterii ordinului O.M.E.N nr. 4823/30.08.2018, s-a solicitat și anularea adresei MEN nr. x/21.06.2018.

Pe de altă parte, nici dispozițiile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu au fost încălcate, întrucât prima instanță, cu respectarea dispozițiilor art. 22 din C. proc. civ. a pus în discuția părților obiectul acțiunii și cadrul procesual, iar recurentul nu a înțeles să modifice sau să completeze cererea de chemare în judecată inițială.

Cel de al doilea motiv de recurs invocat este prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.. Potrivit acestui motiv de recurs, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greșită a legii materiale, nu și a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța a recurs la textele de lege aplicabile speței dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit. În cauza de față aceste motive nu sunt incidente, soluția primei instanțe este expresia interpretării și aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura administrativă și în cea judiciară. În cadrul analizei criticilor formulate, Înalta Curte apreciază că se impune a fi făcută o precizare cu privire la susținerile din cererea de recurs, anume aceea că poate proceda la examinarea doar a susținerilor care vizează legalitatea sentinței, nu și a celor care vizează netemeinicia acesteia.

În acest sens, instanța are în vedere faptul că recursul este o cale extraordinară de atac prin intermediul căreia se poate solicita instanței de control judiciar, în condițiile și pentru motivele expres și limitativ prevăzute de lege, reformarea hotărârii pronunțate de instanța de fond sau de instanța de apel în anumite cazuri prevăzute de lege.

Conform prevederilor legale în vigoare, recursul nu presupune examinarea cauzei sub toate aspectele, ci numai controlul legalității hotărârii atacate, respectiv al concordanței acesteia cu dispozițiile legii materiale și procesuale aplicabile. Astfel, motivele de recurs vizează numai nelegalitatea hotărârii atacate, nu și netemeinicia acesteia.

Potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ., recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. Exercitarea căii de atac are ca efect punerea în mișcare a controlului judiciar îndeplinit de instanța superioară asupra hotărârii instanței inferioare și este guvernată de principiul legalității căii de atac, în baza căruia recursul poate fi exercitat numai pentru motive care au făcut analiza instanței inferioare.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 5 alin. (1) și (2) din Metodologia și criteriile privind acordarea gradației de merit personalului didactic din învățământul preuniversitar de stat în sesiunea 2018: "(1) La concursul pentru acordarea gradației de merit poate participa: a) personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar de stat, angajat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată, cu o vechime în învățământul preuniversitar de cel puțin 5 ani, cu calificativul "Foarte bine" în fiecare an școlar din perioada evaluată și care a dovedit performanțe deosebite în: (i) inovarea didactică, în pregătirea preșcolarilor sau a elevilor, în pregătirea elevilor distinși la competițiile școlare recunoscute de MEN/IȘJ/IȘMB, etapa sector/județeană și a municipiului București, interjudețeană, etapa națională și internațională, în perioada 1 septembrie 2012 - 31 august 2017; (ii) prevenirea și combaterea abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii, în integrarea copiilor cu cerințe educaționale speciale și/sau tulburări de învățare în învățământul de masă, în progresele școlare ale elevilor în risc de abandon școlar, în inițierea și managementul unor proiecte școlare care au condus la consolidarea culturii școlare centrate pe progres, cooperare și incluziune; b) personalul didactic auxiliar din învățământul preuniversitar de stat, angajat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată, cu o vechime în învățământul preuniversitar de cel puțin 5 ani, cu performanțe în activitate, în perioada 1 septembrie 2012 - 31 august 2017, și calificativul "Foarte bine" în fiecare an școlar din perioada evaluată. (2) Cadrele didactice care, în perioada 1 septembrie 2012 - 31 august 2017, au îndeplinit și funcții de conducere, de îndrumare și control pot participa la concursul de acordare a gradației de merit fie ca personal didactic de conducere, de îndrumare și control, fie ca personal didactic de predare, iar evaluarea se realizează conform grilei specifice opțiunii exprimate în scris la depunerea dosarului. Cadrele didactice care optează pentru evaluare ca personal didactic de conducere, de îndrumare și control depun toate calificativele primite în urma evaluării activității din perioada 1 septembrie 2012 - 31 august 2017.

Din dispozițiile legale menționate mai sus rezultă că la concursul pentru acordarea gradației de merit putea participa personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar de stat, angajat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată, cu o vechime în învățământul preuniversitar de cel puțin 5 ani, cu calificativul "Foarte bine" în fiecare an școlar din perioada evaluată și care a dovedit performanțe deosebite în diferite domenii expres menționate în metodologie.

Este adevărat că, în acord cu dispozițiile art. 5 alin. (2) din OMEN nr. 3633/2018, recurentul reclamant în calitate de cadru didactic care, în perioada 1 septembrie 2012 - 31 august 2017, a îndeplinit și funcții de conducere, de îndrumare și control putea participa la concursul de acordare a gradației de merit fie ca personal didactic de conducere, de îndrumare și control, fie ca personal didactic de predare, iar evaluarea se realizează conform grilei specifice opțiunii exprimate în scris la depunerea dosarului, opțiunea sa fiind de a candida la obținerea gradației de merit 2018, ca personal didactic de predare.

Însă, într-o interpretare logico-sistematică, rezultă că în ambele variante de participare rămânea obligatorie condiția impusă de art. 5 alin. (1), respectiv aceea de a avea calificativul "Foarte bine" în fiecare an școlar din perioada evaluată. Diferența între cele două modalități de participare fiind dată de faptul că evaluarea se realizează conform grilei specifice opțiunii exprimate.

Tocmai pentru o interpretare unitară a dispozițiilor cuprinse în cadrul Metodologiei a fost emisă adresa MEN nr. 181f/19.06.2018, înregistrată la Inspectoratul Județean Gorj sub nr. x/21.06.2018, prin care se arată că interpretarea art. 5 alin. (1) din Metodologie este că, pentru înscrierea la concursul pentru acordarea gradației de merit, condiția necesară este obținerea calificativului "Foarte bine" în fiecare an școlar din perioada evaluată, pentru toate funcțiile din învățământ ocupate de candidat în acea perioadă.

Această interpretare se desprinde și din dispozițiile art. 9 alin. (1) și (2) din Metodologie în care se arată:

"(1) Candidatul întocmește și depune dosarul întocmit în vederea participării la concursul pentru obținerea gradației de merit la conducerea unității/instituției de învățământ, în care este titular/detașat/angajat la data depunerii dosarului. Candidații care își desfășoară activitatea în două sau mai multe unități/instituții de învățământ depun documentele la conducerea uneia dintre aceste unități de învățământ. (2) Dosarul cuprinde următoarele documente, numerotate pe fiecare pagină și consemnate în opis: a) opisul dosarului, în două exemplare, dintre care unul se restituie candidatului, cu semnătura sa și a conducerii unității/instituției de învățământ, în care sunt consemnate documentele existente, cu precizarea paginilor aferente; b) cererea-tip, elaborată de inspectoratul școlar, în care candidatul își precizează opțiunea; c) adeverință/adeverințe cu calificativele din anii școlari evaluați;(...)"

Sub un alt aspect, în acord cu prima instanță, Înalta Curte reține că emiterea unui Ordin ministerial la nivelul autorității publice centrale executive este guvernat de principiul legalității, în baza căruia autoritatea publică emitentă are dreptul și chiar obligația de a efectua propriile verificări în cazul în care sunt suspiciuni de nelegalitate, ca operațiuni premergătoare emiterii unui astfel de ordin.

Posibilitatea verificării rezultă și din dispozițiile art. 12 alin. (1) din Metodologia și criteriile privind acordarea gradației de merit personalului didactic din învățământul preuniversitar de stat în sesiunea 2018: "Direcția Generală Educație Timpurie, Învățământ Primar și Gimnazial din cadrul Ministerului Educației Naționale verifică încadrarea în numărul de locuri calculat și elaborează ordinul ministrului pentru aprobarea listelor cu personalul didactic din unitățile/instituțiile de învățământ care beneficiază de gradație de merit."

Așa fiind, Înalta Curte constată că soluția adoptată a fost corect și amplu motivată, s-a fundamentat pe interpretarea probelor administrate raportat la prevederile legale aplicabile, astfel încât motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. nu sunt incidente în cauză.

Pentru aceste considerente și în temeiul art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004 și art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 237 din 05 iunie 2019 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 237 din 05 iunie 2019 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 09 decembrie 2021.