ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6052/2021
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6052/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 3 decembrie 2021
Asupra recursului de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr. x/2019, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L. Și M., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Curtea de Apel Pitești au solicitat obligarea Ministerului Justiției la emiterea ordinului de modificare a statelor de funcții și de personal ale Curții de Apel Pitești, ca urmare a valorificării examenului de promovare în funcția de grefier arhivar cu studii medii în funcția de grefier arhivar cu studii superioare, susținut la data de 8.10.2018, obligarea Curții de Apel Pitești la emiterea deciziei de reîncadrare pe funcția de grefier arhivar cu studii superioare ca urmare a promovării examenului din data de 8.10.2018 și a modificării statelor de funcții de către Ministerul Justiției și obligarea pârâtelor la plata drepturilor salariale derivate din reîncadrarea pe noile funcții.
Tribunalul Prahova, prin sentința nr. 1025/11.06.2019 a declinat competența de soluționare a cuazei în favoarea Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal.
Prin sentința nr. 439/13.09.2019, Curtea de Apel București a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, instanță care, prin sentința civilă nr. 215 din 26.11.2019 a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalului Dâmbovița, secția a I-a civilă, a constatat conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului la ÎCCJ, secția contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea conflictului de competență.
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 568 din 07 ianuarie 2020 a stabilit competența soluționării cauzei privind pe reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L. și M., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Curtea de Apel Pitești în favoarea Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal.
În urma stabilirii de către Înalta Curte de Casație și Justiție a competenței de soluționare a cauzei, dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Ploiești la data de 27 mai 2020.
Soluția instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 119 din data de 3 noiembrie 2020, Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L. și M., a obligat pârâtul Ministerul Justiției la emiterea ordinului de modificare a statelor de funcții și de personal ale Curții de Apel Pitești, ca urmare a valorificării examenului de promovare din funcția de grefier arhivar cu studii medii în funcția de grefier arhivar cu studii superioare, susținut de reclamanți la data de 08.10.2018.
De asemenea, a obligat pârâta Curtea de Apel Pitești la emiterea deciziilor de reîncadrare pe funcția de grefier arhivar cu studii superioare, precum și la plata drepturilor salariale rezultate din reîncadrarea pe noile funcții.
Cererea de recurs
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs pârâtul Ministerul Justiției întemeiat pe motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate, și în rejudecare, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Subsumat acestui motiv de casare se susține că instanța de judecată a aplicat în mod greșit dispozițiile legale și a apreciat greșit că refuzul Ministerului Justiției nu este justificat întrucât cadrul legal prezent ar permite organizarea concursului de promovare din funcția de grefier arhivar și registrator cu studii medii în funcția de grefier arhivar și registrator cu studii superioare.
Sub acest aspect se arată că instanța de fond, în raport de dispozițiile art. 31 din Legea nr. 153/2017, a reținut una din condițiile necesare pentru înscrierea la concurs este absolvirea studiilor superioare, însă nu ia în considerare că obiectul Legii nr. 153/2017 este reprezentat de salarizarea personalului din sectorul bugetar, iar nu de modul de încadrare pe funcții.
Stabilirea salariului de funcție în temeiul prevederilor din anexele la Legea nr. 153/2017 reprezintă doar o operațiune secundară, ulterioară celei de încadrare pe funcție/promovare în funcție aflată în legătură directă cu aceasta.
Susține recurentul că, în raport de dispozițiile art. 38 alin. (1) din Legea nr. 153/2017, pentru ocuparea unui post de grefier arhivar nu sunt necesare studii superioare, ci doar absolvirea studiilor medii, situația concretă a transformării posturilor de grefier cu studii medii în posturi de grefier cu studii superioare ca urmare a dobândirii unei diplome de studii superioare nu se regăsește în niciuna dintre situațiile prevăzute în mod expres de legiuitor în dispozițiile ce reglementează promovarea personalului auxiliar de specialitate și, pe cale de consecință, această situație nu se regăsește nici în dispozițiile regulamentului emis în vederea aplicării acestor dispoziții.
Se susține că Legea cadru nr. 153/2017 prevede doar posibilitatea salarizării grefierilor arhivari pe studii superioare, iar acest fapt nu obligă la încadrarea pe o altă funcție, aceasta fiind consecința îndeplinirii unor condiții prevăzute de legea statutului și rezultatul aprecierii ordonatorilor de credite implicați.
Refuzul recurentului pârât a fost motivat pe dispozițiile art. 38 din Legea nr. 567/2004 respectiv pe faptul că pentru ocuparea posturilor de grefier arhivar nu este necesară dovedirea studiilor superioare, postul fiind prevăzut pentru studii medii.
Afirmă recurentul că promovarea pe o funcție superioară nu poate avea loc în condițiile actualului statut al personalului auxiliar de specialitate. Numai după modificarea și completarea acestui act normativ în sensul reglementării condiției studiilor superioare pentru numirea în funcțiile de grefier arhivar și registrator, persoanele care ocupă aceste funcții și au absolvit studii superioare pot susține examentul de promovare în funcțiile de grefier arhivar și registrator cu studii superioare, urmând a fi încadrate pe aceste funcții cu gradul corespunzător vechimii și salarizate în conformitate cu prevederile Legii cadru nr. 153/2017.
Norma din Legea-cadru nr. 153/2017 care prevede modul de salarizare a grefierilor cu studii superioare nu poate fi considerată ca fiind în conflict cu cea existentă în legea care reglementează statutul profesional - Legea nr. 567/2004, aceasta din urmă având un alt obiect de reglementare, respectiv condițiile de numire în funcție.
Invocă recurentul Decizia Curții Constituționale a României nr. 95/2006 prin care s-a statuat că abrogarea implicită - parțială sau totală - a unei dispoziții legale se produce atunci când, printr-un act normativ ulterior, se instituie reguli care contrazic, parțial sau total conținutul normativ al acesteia. În prezenta cauză normele în discuție nu se află în contradicție, întrucât nu au același obiect, iar legea ulterioară - Legea 153/2017 - nu conține o dispoziție legală expresă de abrogare a textului art. 38 din Legea nr. 567/2004.
Conchide recurentul că legea conferă ordonatorului principal de credite drept de apreciere asupra oportunității modificării statelor de funcții și personal pentru instanțele din subordine, astfel că modificarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului ori examentului pentru definitivare în funcție, promovare în grade/trepte profesionale, ori chiar organizarea acestui concurs nu sunt de natură a înlătura acest drept al Ministerului Justiției de apreciere cu privire la necesitatea operării acestor modificări.
II. Soluția instanței de recurs
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursurile formulate sunt nefondate.
2.1. Argumente de fapt și de drept relevante
Prin acțiunea formulată s-a solicitat obligarea recurentului-pârât Ministerul Justiției la emiterea ordinului de modificare a statelor de funcții și de personal ale Curții de Apel Pitești ca urmare a valorificării examenului de promovare în funcția de grefier arhivar cu studii medii în funcția de grefier arhivar cu studii superioare, precum și obligarea Curții de Apel Pitești la emiterea deciziei de reîncadrare pe funcția de grefier arhivar cu studii superioare ca urmare a promovării examenului din data de 08.10.2018 și a modificărilor statelor de funcții de către Ministerul Justiției și obligarea pârâtelor la plata drepturilor salariale derivate din reîncadrarea pe voile funcții.
Soluționând cauza, Curtea de Apel Ploiești a admis acțiunea formulată.
Instanța de control judiciar constată că în cauză nu sunt întrunite cerințele impuse de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în vederea casării hotărârii deoarece prima instanță a reținut corect situația de fapt, în raport cu materialul probator administrat în cauză și a realizat o încadrare juridică adecvată.
Potrivit acestui motiv de recurs, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greșită a legii materiale, nu și a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța a recurs la textele de lege aplicabile speței dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit.
În cauza de față aceste motive nu sunt incidente, soluția primei instanțe fiind expresia interpretării și aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura administrativă și în cea judiciară.
Înalta Curte observă că instanța de fond în mod corect a reținut că refuzul autorității recurente de a da curs favorabil cererii intimaților - reclamanți este unul nejustificat în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004.
În acest sens, Înalta Curte are în vedere că dispozițiile art. 135 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 prevăd că statele de funcții și de personal pentru curțile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii și parchete se aprobă prin ordin al ministrului justiției.
Totodată, în baza art. 31 alin. (2) din Legea nr. 153/2017 promovarea personalului plătit din fonduri publice pe funcții, grade sau trepte profesionale se fac potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale Guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz.
Observă Înalta Curte că prin legea specială nr. 576/2004 s-a reglementat modalitatea de dezvoltare a carierei personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești, promovarea constituind o modalitate de dezvoltare a carierei, dispozițiile art. 44 reglementând promovarea, prin examen, a personalului auxiliar în funcții de execuție, în grade sau trepte profesionale superioare în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, se face prin examen.
Prin urmare, dreptul la dezvoltarea carierei constituie un drept recunoscut de lege, astfel că susținerile recurentului cu referire la împrejurarea că situația concretă a transformării posturilor de grefier cu studii medii în posturi de grefier cu studii superioare ca urmare a dobândirii unei diplome de studii superioare nu se regăsește în niciuna dintre situațiile prevăzute în mod expres de legiuitor în dispozițiile ce reglementează promovarea personalului auxiliar de specialitate, sunt nefondate.
Pe de altă parte, Înalta Curte va avea în vedere că prin dispozițiile art. 8 și următoarele și art. 21 și următoarele din Hotărârea CSM 181/2007 a fost reglementat modul de organizare a examenului de promovare din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare în cadrul aceleiași instanțe, normele juridice impunând ca și condiție pentru participarea la examen absolvirea studiilor superioare juridice.
"Art. 8
1
- Poate participa la examenul pentru promovarea din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice.
Art. 8
2
- Examenul pentru promovarea din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, se organizează anual, în măsura în care există solicitări în acest sens ale personalului auxiliar de specialitate încadrat care a absolvit studii superioare juridice.
Art. 9 - Îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 8 și 8
1
se constată printr-un raport întocmit de compartimentul de specialitate al instanței sau parchetului unde candidatul își desfășoară activitatea.
Art. 10 - Dispozițiile art. 6 și 7 se aplică în mod corespunzător.
Art. 10
1
- (1) Dispozițiile art. 8
1
- 10 se aplică în mod corespunzător și în cazul examenului pentru promovarea din funcția de grefier statistician cu studii medii în cea de grefier statistician cu studii superioare, din funcția de grefier documentarist cu studii medii în cea de grefier documentarist cu studii superioare, din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare și din funcția de grefier registrator cu studii medii în cea de grefier registrator cu studii superioare.
(2) Poate participa la examenul pentru promovarea din funcția de grefier statistician cu studii medii în cea de grefier statistician cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare economice sau studii superioare juridice.
(3) Poate participa la examenul pentru promovarea din funcția de grefier documentarist cu studii medii în cea de grefier documentarist cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, studii superioare de administrație publică sau filologice.
(4) Poate participa la examenul pentru promovarea din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare și din funcția de grefier registrator cu studii medii în cea de grefier registrator cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, studii superioare de administrație publică sau studii de licență în arhivistică."
Faptul că grefierii arhivari au drept condiție de numire absolvirea studiilor medii nu are nicio relevanță din perspectiva promovării acestora, nefiind vorba despre recrutarea inițială ci despre promovarea din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare.
În raport de aceste dispoziții legale se constată caracterul nefondat și al criticii din recurs ce vizează faptul că pentru ocuparea unui post de grefier arhivar nu sunt necesare studii superioare, ci doar absolvirea studiilor medii, întrucât condiția absolvirii studiilor medii este cerută doar în momentul recrutării în funcția de grefier arhivar și registrator, corect reținând instanța de fond că în prezenta cauză nu este vorba de un concurs de recrutare ci de promovare în funcție conform dispozițiilor art. 43 din Legea nr. 576/2004 și art. 8 indice 1 și 2 din Hotărârea CSM 181/2007.
Sub acest aspect, nefondată este și critica ce vizează faptul că numai după modificarea statului personalului auxiliar, în sensul reglementării condiției studiilor superioare pentru numirea în funcțiile de grefier arhivar și registrator, persoanele care ocupă aceste funcții și au absolvit studii superioare pot susține examentul de promovare în funcțiile de grefier arhivar și registrator cu studii superioare, urmând a fi încadrate pe aceste funcții cu gradul corespunzător vechimii și salarizate în conformitate cu prevederile Legii cadru nr. 153/2017.
Reclamanții nu solicită promovarea în funcția de grefier arhivar cu studii superioare exclusiv urmare a dobândirii unei diplome de studii superioare, ci urmare a promovării concursului organizat în acest scop conform Regulamentului aprobat prin Hotărârea CSM nr. 181/2007, neputând fi primite așadar nici criticile referitoare la nereglementarea acestei posibilități în cuprinsul legislației specifice.
Totodată, Înalta Curte are în vedere și faptul că în cadrul Legii nr. 153/2017 funcția de grefier arhivar este prevăzută la Cap. II din Anexa nr. V "Justiție" la nr. crt. 7 - 8 încadrare cu studii superioare și la nr. crt. 10 - 11 încadrare cu studii medii, act normativ care nu prevede doar posibilitatea promovării personalului plătit din fonduri publice, personal din care fac parte și intimații, ci arată expres că aceasta se va face potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale Guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz.
Or, aceste acte sunt Legea nr. 567/2004, respectiv Hotărârea CSM nr. 181/2007, examenul fiind organizat de autoritatea competentă, respectiv Curtea de Apel Pitești în acord cu prevederile specifice domeniului de activitate.
Observă Înalta Curte că judecătorul fondului corect a reținut că intimații nu se regăsesc în situația indicată de recurent, de transformare a unui post de grefier cu studii medii într-unul de grefier cu studii superioare ca urmare a dobândirii unei diplome de studii superioare, prin urmare alegațiile acestuia apar ca fiind lipsite de temei din această perspectivă, nefiind necesară modificarea prevederilor Legii nr. 153/2017.
Intimații nu au solicitat încadrarea în funcția superioară "urmare a dobândirii unei diplome", ci urmare a participării la concursul de promovare, studiile superioare fiind doar una dintre condițiile necesare înscrierii la examen, recurentul necontestând legalitatea organizării examenului de către Curtea de Apel Pitești.
Se reține de asemenea că nu există vreo prevedere legală care să condiționeze organizarea examenului de promovare de emiterea unui aviz de către Ministerul Justiției.
În fine, critica ce vizează faptul că legea conferă ordonatorului principal de credite un drept de apreciere asupra oportunității modificării statelor de funcții și personal pentru instanțele din subordine, nu poate fi primită, judecătorul fondului reținând în mod corect că dreptul de apreciere asupra oportunității modificării statelor de funcții și personal pentru curțile de apel și instanțele din subordine a fost exercitat global, pentru toate instanțele, cu nerespectarea prevederilor legale anterior menționate, din care se desprinde concluzia recunoașterii dreptului personalului auxiliar de specialitate încadrat care a absolvit studii superioare juridice de a susține examenele de promovare, drept care este golit de conținut dacă nu este urmat de modificarea statelor de funcții și de personal.
2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.
Pentru toate considerentele expuse anterior, în temeiul art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul - pârât Ministerul Justiției împotriva sentinței nr. 119 din 3 noiembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 3 decembrie 2021.