ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5659/2021

Ședința publică din data de 18 noiembrie 2021

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, prin Decizia nr. 3680 din 21 iulie 2020, a admis recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.A. împotriva sentinței nr. 56/CA din 16 martie 2017 a Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a casat sentința recurată și rejudecând cauza, a admis acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.A., în contradictoriu cu pârâții Primarul orașului Năvodari și Direcția Economică - Serviciul de Impozite și Taxe Locale, Control și Executare Silită al orașului Năvodari.

Totodată, a anulat Dispoziția nr. 117/26.01.2016 emisă de Primarul orașului Năvodari, Decizia de impunere nr. x/19.11.2015, Decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii nr. x/19.11.2015 și Decizia referitoare la obligații de plată accesorii nr. x/21.12.2015 emise de Direcția Economică - Serviciul de Impozite și Taxe Locale, Control și Executare Silită al orașului Năvodari.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de recurs a reținut, în esență, că deși prima instanță a reținut corect situația de fapt fiscală, totuși nu a interpretat și aplicat adecvat dispozițiile legale incidente în ceea ce privește efectul înregistrării în contabilitatea societății a valorii rezultate din reevaluarea imobilelor, iar reclamanta, chiar dacă a achitat benevol debitul principal, avea dreptul de a cere instanței de contencios administrativ să examineze legalitatea actelor administrativ fiscale atacate.

În concluzie, a reținut că în mod nelegal organul fiscal a înlăturat efectele rapoartelor de evaluare a imobilelor din 31.12.2009 și din 31.12.2011 depuse de recurenta-reclamantă, împrejurare care conduce la anularea actelor administrativ-fiscale contestate, accesoriile urmând soarta debitului principal, reținându-se caracterul fondat al criticilor formulate de reclamantă întemeiate pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Prin Decizia nr. 319 din 21 ianuarie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a admis cererea petentei S.C. A. S.A și a dispus completarea dispozitivului Deciziei nr. 3680 din 21 iulie 2020 a aceleiași instanțe, în sensul că a dispus obligarea intimatelor - pârâte Primăria orașului Năvodari și Direcția Economică Serviciul de Impozite și Taxe Locale Control și Executare Silită al orașului Năvodari la restituirea către recurenta-reclamantă S.C. A. S.A. a următoarelor sume plătite în temeiul actelor administrativ fiscale anulate: 11.204.322,33 RON, cu titlu de impozit clădire, 9.205.831,43 RON accesorii, calculate până la data de 19.11.2015 și 224.086,4 RON accesorii ulterior impuse până la data plății efective, ca o consecință a anulării actelor administrative atacate, prin decizia a cărei completare s-a dispus.

Împotriva acestei hotărâri, recurenții-pârâți Primarul Orașului Năvodari și Direcția Economică - Serviciul de Impozite și Taxe Locale Năvodari au formulat cerere de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 și pct. 5 din C. proc. civ.

2.1. Referitor la motivul de revizuire întemeiat pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., revizuenții au susținut că instanța de recurs nu a constatat, în ceea ce privește suma datorată cu titlu de accesorii, faptul că suma achitată efectiv de către recurenta-reclamantă nu a fost în cuantum de 9.205.831,43 RON, astfel cum s-a stabilit în Decizia referitoare la obligațiile de plata accesorii nr. x/19.11.2015 și Decizia referitoare la obligații de plata accesorii nr. x/21.12.2015, ci de 2.517.788 RON.

Astfel, a suma plătită efectiv de către reclamantă în ceea ce privește cuantumul penalităților este de 2.517.788 RON, întrucât, în baza Deciziei de anulare a obligațiilor de plata accesorii nr. x/29.12.2015 emisă de Direcția Economică - Serviciul de Impozite și Taxe Locale Năvodari în baza cererii reclamantei nr. x/23.12.2015, a beneficiat de prevederile HCL nr. 485/21.12.2015 cu privire fa aprobarea aplicării prevederilor O.U.G. nr. 44/2015 și art. 8 din O.U.G. nr. 44/2015, în sensul anularii majorărilor de întârziere, în cota de 73,3% aferente obligațiilor de plată principale restante la 30 septembrie 2015, în suma totală de 6.912.130 RON.

Așa fiind, având în vedere faptul că instanța de recurs a admis cererea de completare a dispozitivului Deciziei nr. 3680/21.07.2020 dispunând restituirea de către pârâte a sumelor efectiv plătite de către reclamantă în temeiul actelor administrativ-fiscale anulate, în considerarea faptului că reclamanta a achitat cu titlu de penalități o suma mai mică decât cea menționată în actele administrative fiscale anulate, motivat de faptul că aceasta a beneficiat de prevederile O.U.G. nr. 44/2015 în sensul anularii majorărilor de întârziere în cota de 73,3%, recurenții au apreciat că instanța de recurs a dat mai mult decât s-a cerut, pronunțând o soluție nelegală care trebuie revizuită în raport cu art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ.

2.2. În ceea ce privește motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., revizuenții au apreciat că se impune a fi analizată cererea în raport de înscrisurile care dovedesc valoarea reală a accesoriilor achitate de către reclamantă, situația expusă putându-se încadra și în acest caz de revizuire.

Totodată, au precizat că respectivele înscrisuri nu au fost depuse la dosarul de recurs, pentru că au apreciat că instanța de recurs nu avea căderea sa se pronunțe și cu privire la sumele ce se impuneau a fi restituite ca urmare a anularii deciziilor de impunere și de calcul al accesoriilor, aceasta fiind obligația organului fiscal.

În acest sens, au făcut trimitere la înscrisul nou reprezentat de Decizia nr. 37096/29.12.2015 emisă de Direcția Economica - Serviciul Impozite si TaxeNăvodari, prin care s-a acordat reclamantei anularea majorărilor de întârziere, în cota de 73,3% aferente obligațiilor de plată principale restante, scutire acordată în baza O.U.G. nr. 44/2015, apreciind că îmbracă natura juridică a unui înscris nou care nu a fost avut în vedere de instanța la momentul pronunțării soluției, fiind incident cazul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.

În concluzie, revizuenții au solicitat admiterea cererii de revizuire, cu consecința schimbării în parte a Deciziei nr. 3680/2020 în sensul menționării sumelor efectiv plătite de către recurenta-reclamantă în ceea ce privește cuantumul penalităților ca fiind în suma de 2.517.788 RON, iar nu în suma de 9.205.831,43 RON cum s-a menționat în dispozitivul Deciziei de completare a dispozitivului Deciziei nr. 3680/2020.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra revizuirii

Examinând cererea de revizuire, în raport cu motivele invocate și dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că este nefondată.

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, ce poate fi exercitată în condițiile și pentru motivele expres și limitativ prevăzute de art. 509 din C. proc. civ., iar dispozițiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare.

1.1 Cu privire la motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ.

În temeiul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.

Cazul de revizuire invocat - art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. - este expresia principiului disponibilității, precum și a obligației instanței de a soluționa și de a se pronunța asupra tuturor pretențiilor deduse judecății.

Acest caz de revizuire cuprinde trei ipoteze: extra petita (instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut), minus petita (instanța nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut) și plus petita (instanța a dat mai mult decât s-a cerut).

În cauză, revizuenta a invocat ipoteza plus petita (instanța a dat mai mult decât s-a cerut), în considerarea faptului că instanța de recurs, ca urmare a admiterii cererii de completare a dispozitivului Deciziei nr. 3680/21.07.2020, a dispus restituirea de către pârâte a sumelor efectiv plătite de către reclamantă în temeiul actelor administrativ-fiscale anulate, însă reclamanta a achitat cu titlu de penalități o suma mai mică decât cea menționată în actele administrative fiscale anulate, motivat de faptul că aceasta a beneficiat de prevederile O.U.G. nr. 44/2015 în sensul anularii majorărilor de întârziere în cota de 73,3%, astfel, suma achitată efectiv de către recurenta-reclamantă nu a fost în cuantum de 9.205.831,43 RON, cum s-a menționat în dispozitivul deciziei de completare a dispozitivului Deciziei nr. 3680/2020, ci a fost în cuantum de 2.517.788 RON.

Înalta Curte constată că în cauză nu este incident motivul de revizuire art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. invocat, având în vedere că instanța de recurs a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul Deciziei 319 din 21 ianuarie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiției, secția de contencios administrativ și fiscal prin care s-a completat dispozitivului Deciziei nr. 3680 din 21 iulie 2020 a acestei instanțe.

Astfel, prin încheierea din 15 aprilie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a admis e cererea petentei Primăria orașului Năvodari și a dispus îndreptarea erorii materiale a dispozitivului deciziei nr. 319 din 21 ianuarie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în sensul că:

În loc de:

"dispune obligarea intimatelor - pârâte Primăria orașului Năvodari și Direcția Economică Serviciul de Impozite și Taxe Locale Control și Executare Silită al orașului Năvodari la restituirea către recurenta-reclamantă S.C. A. S.A. a următoarelor sume plătite în temeiul actelor administrativ fiscale anulate, 11.204.322,33 RON, cu titlu de impozit clădire, 9.205.831,43 RON accesorii, calculate până la data de 19.11.2015 și 224.086,4 RON accesorii ulterior impuse până la data plății efective.", se va menționa:

"Exonerează recurenta-reclamantă S.C. A. S.A. de obligația de plată a următoarelor sume: 11.204.322,33 RON, cu titlu de impozit clădire, 6.740.880,59 RON accesorii calculate până la data de 31.12.2014, 2.464.950,84 RON accesorii calculate pentru perioada 1.01.2015-19.11.2015 și 224.086,4 RON accesorii calculate pentru perioada 1.12.2015-21.12.2015, stabilite prin actele administrativ fiscale anulate.

Obligă intimatele-pârâte Primăria orașului Năvodari și Direcția Economică Serviciul de Impozite și Taxe Locale Control și Executare Silită al orașului Năvodari la restituirea către recurenta-reclamantă S.C. A. S.A. a sumelor efectiv plătite în temeiul actelor administrativ fiscale anulate, respectiv: 11.204.322 RON impozit clădire achitat cu OP nr. x/18.12.2015, 1.799.815 RON accesorii achitate cu OP nr. x/18.12.2015, 658.142 RON accesorii achitate cu OP nr. x/18.12.2015 și 59.831 RON accesorii achitate cu OP nr. x/21.12.2015."

Instanța de recurs a reținut că se impune admiterea cererii de îndreptare a erorii materiale, având în vedere că potrivit actelor depuse la dosar, A. S.A. a achitat doar un procent de 26,7% din cuantumul obligațiilor fiscale stabilite prin deciziile anulate, context în care s-a impus, evident, restituirea doar a sumelor efectiv achitate.

Prin urmare, aspectele invocate de către revizuenți au fost soluționate prin încheierea din 15 aprilie 2021, prin care s-a îndreptat eroarea materială strecurată în decizia instanței de recurs, în sensul că suma achitată efectiv de către recurenta-reclamantă cu titlu de accesorii a cărei restituire s-a dispus este în cuantum de 2.517.788 RON și nu de 9.205.831,43 RON cum eronat se menționase.

Înalta Curte reține astfel că, în cauză, instanța de recurs s-a pronunțat în limitele învestirii, ținând cont de normele de procedură civilă și de cele ale art. 8 raportat la art. 18 și art. 20 din Legea nr. 554/2004.

1.2. Cu privire la motivul de revizuire întemeiat pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., "revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:

Înalta Curte constată că înscrisul invocat de revizuenți în susținerea acestui caz de revizuire, reprezentat de Decizia nr. 37096/29.12.2015 emisă de Direcția Economica - Serviciul Impozite si TaxeNăvodari, prin care s-a acordat reclamantei anularea majorărilor de întârziere, în cota de 73,3% aferente obligațiilor de plată principale restante, scutire acordată în baza O.U.G. nr. 44/2015, nu este relevant în raport cu soluția adoptată, instanța de recurs constatând, pe baza actelor depuse la dosar, că recurenta-reclamanta a achitat doar un procent de 26,7% din cuantumul obligațiilor fiscale stabilite prin deciziile anulate, astfel cum rezultă din încheierea de îndreptare a erorii materiale pronunțată în data de 15 aprilie 2021.

Prin urmare, nici acest motiv de revizuire nu este incident.

Pentru considerentele expuse și ținând seama de prevederile art. 509 și art. 513 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenții Primarul Orașului Năvodari și Direcția Economică - Serviciul de Impozite și Taxe Locale Năvodari împotriva Deciziei nr. 3680 din 21 iulie 2020 completată prin Decizia nr. 319 din 21 ianuarie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x/2016, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 18 noiembrie 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.