ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5446/2021

Ședința publică din data de 10 noiembrie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 28.11.2018 reclamanții A., B. și C. în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați și Instituția Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, în temeiul art. 1 din Legea nr. 554/2004, precum și în temeiul art. 7 alin. (2) din Anexa V, Cap VIII, Secțiunea I din Legea 153/2017, au solicitat:

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal -veche, prin sentința nr. 189 din 24 iunie 2020, a respins acțiunea formulată de reclamanții A., B. și C., în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă Curtea de Apel și Instituția Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, ca neîntemeiată.

Împotriva hotărârii instanței de fond reclamanții C., B. și A. au declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivare arată că instanța de fond a interpretat în mod greșit actul juridic dedus judecății schimbând natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.

La data de 28.08.2018, a fost emisă Decizia nr. 173 din 28.08.2018, prin care au fost stabilite drepturile salariale ce li se cuvin începând cu data de 23.07.2018 (anexa 2).

Salariul de bază al specialiștilor IT ar fi trebuit stabilit conform următoarelor reglementări:

Art. 120 alin. (6) din Legea nr. 304/2004 republicată, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 207/2018:

(6) Specialiștii IT din cadrul instanțelor și parchetelor, din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii și al instituțiilor aflate în coordonarea acestuia, al Ministerului Justiției și al Inspecției Judiciare beneficiază de aceleași drepturi salariate ca specialiștii din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție stabilite potrivit legislației privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Art. 22 - din secțiunea 6 capitolului VIII anexa V din Legea nr. 153/2017

(1) Salariile de bază pentru specialiștii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și al celorlalte parchete, sunt prevăzute în prezenta anexă la cap. I lit. B) nr. crt. 4.

Art. 17 - din Secțiunea 4 a capitolului VIII anexa V din Legea nr. 153/2017 (î) - Salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cum este definit la art. 3 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările și completările ulterioare, se stabilesc pe grade sau trepte profesionale, in raport cu funcția deținută, cu nivelul studiilor, cu vechimea în specialitate, precum si cu nivelul instanței sau al parchetului, după caz, Art. 3 - din Legea nr. 567/2004

(2) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și specialiști IT.

Art. 60 - din Legea nr. 567/2004

(1) Pentru activitatea desfășurată, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea are dreptul la o salarizare stabilită în raport cu nivelul instanței sau parchetului, cu funcția deținută, cu vechimea în muncă și în specialitate, precum și cu alte criterii prevăzute de lege.

În cazul specialiștilor din cadrul PÎCCJ, folosindu-se ca temei prevederile dispozițiilor art. 22 alin. (2), secțiunea a 6-a, capitolul VIII, Anexa V din Legea cadru 153/2017, salariile de bază s-au stabilit ținându-se cont de sporul de complexitate a muncii de 15%, specific funcționarilor publici (categorie din care aceștia fac parte), acest lucru ducând la concluzia că și nouă specialiștilor IT ar trebui să ne fie luate în considerare la stabilirea salariului de bază și celelalte drepturi de care beneficiază personalul auxiliar de specialitate, respectiv în raport cu nivelul instanței sau parchetului) cu vechimea în muncă și în specialitate. Drept urmare, putem constata că nu este aplicat același raționament de construcție a salariilor pentru specialiști și specialiști IT.

În concluzie, în aplicarea aceluiași articol de lege s-a generat un mod discriminatoriu de stabilire a salariului de bază, între specialiștii care au calitatea de funcționar public și specialiștii care au calitatea de personal auxiliar de specialitate, unora aplicându-li-se majorările salariale specifice categoriei de personal din care fac parte, iar celorlalți nu, cu toate că scopul Legii 207/2018 este tocmai acela de a realiza o salarizare corespunzătoare și uniformă în baza unor dispoziții legale speciale.

Prin luarea în considerare a vechimii în specialitate, opinează că nu s-ar adăuga la lege și nu s-ar proceda la extinderea aplicării unor drepturi de natură salarială expres prevăzute în beneficiul anumitor categorii de personal, ci s-ar aplica prevederile art. 17 alin. (1) din Secțiunea a 4-a, capitolul VIII, anexa V din Legea-cadru nr. 153/2017:

"Salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cum este definit la art. 3 din Legea nr. 567/2004 privind statului personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările și completările ulterioare, se stabilesc pe grade sau trepte profesionale, în raport cu funcția deținută, cu nivelul studiilor, cu vechimea în specialitate, precum și cu nivelul instanței sau al parchetului, după caz".

Grila de salarizare la care face trimitere art. 22 alin. (1) din secțiunea a 6-a din Capitolul VIII din Anexa V a legii-cadru 153/2017 (nr. crt. 4, lit. B) cap I anexa V din Legea 153/2017) cuprinde 3 elemente salariale de bază: indemnizația lunară, vechimea în muncă și vechimea în funcție. Cu alte cuvinte, salariului specialiștilor IT este format din 3 componente și ar fi contrar legii ca una din cele 3 componente să fie tăiată de angajator.

Totodată, invocă art. 3 din H.G. nr. 706/2015 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la stabilirea pensiilor de serviciu din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice.

În lumina Deciziei Constituționale nr. 794 din 15.12.2016, exigența egalizării la nivelul maxim ai salariului de bază/indemnizației de încadrare privește familia ocupațională, indiferent de instituție sau de autoritate publică, în aceleași condiții de grad/treaptă/gradație, situație în care ne aflăm și noi, specialiștii IT din instanțe și parchete (personal auxiliar de specialitate), salarizați pe aceleași articole de lege dar cu niveluri diferite de salarizare în aceleași condiții de vechime în muncă si în funcție. Ori este bine cunoscut că soluția legislative, a egalizării indemnizațiilor la nivel maxim a fost adoptată de legiuitor, la data de 9 aprilie 2015, prin O.U.G. nr. 57/2015, în vederea înlăturării discriminărilor de salarizare, prin acordarea beneficiului angajatului salarizat la un nivel inferior, a dreptului de a fi salarizat la nivel maxim în cadrul aceleiași familii ocupaționale și apoi prin adoptarea Legii 153/2017, unde se precizează în expunerea de motive, că este necesară pentru eliminarea disfuncționalităților și inechităților salariate existente.

Prin neaplicarea unei salarizări corespunzătoare vechimii în funcție, se deduce faptul că angajatorul nu recunoaște experiența acumulată în funcția de specialist IT.

Astfel în contextul normei de bază (capitolul I lit. B) nr. crt. 4 din anexa V a cap VIII din legea cadru 153/2017) noțiunea de "vechime în funcție " are sensul expus în hotărârea instanței de fond dar în contextul normei de trimitere, pentru a stabili o conexiune legislativă (art. 120 alin. (6) din legea 304/2004 astfel cum a fost modificat prin legea 207/2018 și respectiv art. 22 alin. (1) cap. VIII din Legea cadru 153/2017), legiuitorul a avut în vedere instituirea, în materia salarizării altor categorii de personal, a unor reglementări similare celor edictate pentru procurori, caz în care consideră că prin "vechime în funcție" s-a avut în vedere "vechimea în funcția avută în vedere de norma de trimitere". Ca atare, în cazul specialiștilor IT în privința cărora legiuitorul a înțeles să utilizeze o salarizare similară procurorilor cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, prin "vechime în funcție" se înțelege "vechimea în funcția de specialist IT".

Această interpretare dă eficiență drepturilor specialiștilor IT astfel cum acestea sunt prevăzute în dispozițiile art. 60 din Statutul personalului auxiliar de specialitate adoptat prin Legea nr. 567/2004.

Intimatul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Prin Decizia nr. 31/2021 din 17 mai 2021, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept admițând sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. x/2018 a stabilit că, "În interpretarea și aplicarea principiului ierarhizării pe verticală, cât și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, în funcție de complexitatea și importanța activității desfășurate, potrivit prevederilor art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în cazul personalului din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism care nu are o grilă proprie de salarizare, trimiterea la prevederile nr. crt. 4 lit. B) de la cap. I din anexa nr. V la același act normativ vizează aplicarea acestor dispoziții doar în ceea ce privește vechimea în muncă, nu și vechimea în funcție".

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenți, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că recurenții-reclamanți solicită anularea hotărârii Colegiului de Conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați nr. 13/2018 din data de 15.10.2018 prin care s-a dispus respingerea contestației formulată împotriva Deciziei nr. 173 din data de 28.08.2018 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați.

Drepturile salariale și vechimea în funcție sunt stabilite prin acte administrative individuale, emise în executarea legilor care le ordonă și în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile la data emiterii acestora.

Înlăturarea de la aplicare a unui text de lege în vigoare și nedeclarat neconstituțional, urmărită de recurenții - reclamanți prin acțiunea formulată, sub motivul unei pretinse discriminări prin efectul legii.

Prin Legea nr. 153/2017 s-a dorit crearea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului, sistem de salarizare care să fie bazat pe echitate și coerență prin crearea de oportunități egale și remunerație egală pentru muncă de valoare egală a întregului personal din sectorul bugetar.

Potrivit art. 1 alin. (3) din Legea nr. 153/2017:

"începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt și rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în prezenta lege."

Prin urmare, ulterior datei de 1 ianuarie, salariile au fost calculate prin raportare la Legea nr. 153/2017, astfel că salariile acordate sub imperiul vechilor reglementări sunt relevante în măsura în care, în funcție de anumite elemente ale acestora, se fac noile încadrări.

Din coroborarea prevederilor Legii 500/2002 cu cele ale Legii nr. 303/2004, s-a concluzionat că obligația încadrării în prevederile art. 25 revine ordonatorului principal de credite bugetare, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care a stabilit grilele de salarizare pentru fiecare categorie de personal.

Prin Nota nr. x/27.08.2018 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de resurse umane și documentare se menționează că procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în calitatea sa de ordonator principal de credite, este ținut să aplice reglementările legale în vigoare referitoare la salarizarea personalului din cadrul parchetelor, neavând posibilitatea ca, prin interpretarea dispozițiilor actelor normative în materie, să procedeze la extinderea aplicării unor drepturi de natură salarială, expres prevăzute în beneficiul anumitor categorii de personal.

Din analiza situației de fapt, se propune ca salariile specialiștilor IT, indiferent de grad și nivel de parchet, sa fie cele prevăzute în anexa V, capitolul I, lit. B), nr. crt. 4 din Legea - cadru nr. 153/2017, diferențiate doar de gradația pentru vechime în muncă.

În ceea ce privește cuantumurile sporurilor, se propune acordarea acestora la nivel maxim de 30%, respectiv 15% cuantum al sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și al sporului pentru confidențialitate (10% spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și 5% spor pentru confidențialitate) Și 15% cuantum al sporului pentru condiții deosebite de muncă, având în vedere faptul că persoanele salarizate conform Anexei V, ale căror salarii au fost plafonate, beneficiază de sporuri în procent de 30% (nota nr. x/2018).

Răspunderea aplicării prevederilor Legii nr. 153/2017 este reglementată expres de art. 42 din aceasta:

"(1) încălcarea dispozițiilor prezentei legi privind stabilirea salariilor de bază sau, după caz, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, gradațiilor, soldelor de comandă/salariilor de comandă, indemnizațiilor de încadrare, indemnizațiilor lunare, a sporurilor, creșterilor și a celorlalte drepturi salariale, precum și acordarea de drepturi fără respectarea prevederilor acesteia atrag, după caz, răspunderea disciplinară sau patrimonială a persoanelor vinovate, potrivit legii.

Potrivit art. 120. alin. (6) din Legea nr. 304/2004 (introdus în 23.07.2018, prin Legea nr. 207/2018):

"Specialiștii IT din cadrul instanțelor și parchetelor, din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii și al instituțiilor aflate în coordonarea acestuia, al Ministerului Justiției și al Inspecției Judiciare beneficiază de acelea și drepturi salariate ca specialiștii din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție stabilite potrivit legislației privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice " .

Drepturile salariale ale specialiștilor din cadrul P.Î.C.C.J. sunt stabilite de Legea nr. 153/2017, anexa V, cap. VIII, art. 22, potrivit căruia:

"(1) Salariile de bază pentru specialiștii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și al celorlalte parchete, sunt prevăzute în prezenta anexă la cap. I lit. B) nr. crt. 4.

(2) Specialiștii prevăzuți la alin. (1) beneficiază și de celelalte drepturi salariale prevăzute de lege pentru categoria profesională din care fac parte, după caz, cu excepția elementelor salariale care compun salariul de bază stabilit pentru categoriile profesionale din care fac parte."

Din coroborarea celor două texte se observă că salariile de bază ale specialiștilor din P.Î.C.C.J. se stabilesc numai în condițiile "prevăzute în prezenta anexă la cap. I lit. B) nr. Crt. 4 " și ca numai restul elementelor salariale (adică sporuri, compensații, prime etc.) sunt împrumutate de la categoria profesională din care fac parte, adică de la personalul auxiliar de specialitate din cadrul parchetelor (în rândul cărora se numără și specialiștii IT, potrivit art. 3, alin. (2) din Legea nr. 567/2004).

În consecință, faptul că salariile de bază ale personalului auxiliar de specialitate se diferențiază în raport cu vechimea în funcția de personal auxiliar devine nerelevant, din moment ce salariile de baza ale specialiștilor se calculează după alte criterii, în baza unei dispoziții legale speciale.

Astfel, salariile de bază ale specialiștilor se calculează prin raportare la salariile de baza ale procurorilor din cadrul parchetelor cu grad de judecătorie (anexă la cap. I lit. B) nr. Crt. 4)

Salariile de bază ale procurorilor sunt diferențiate și în raport vechimea în funcție, dar este vorba de vechimea în funcția de magistrat deoarece imediat după tabelul cu salariile de baza ale procurorilor, legiuitorul a inserat Nota nr. 1 unde a precizat că:

"prin vechime în funcție", în sensul prezentului capitol, se înțelege vechimea în funcția de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiție."

De aceea, în mod legal, salariile de bază ale recurenților-reclamanți au fost stabilite prin raportare la salariul de bază al procurorului din cadrul parchetului de pe lângă judecătorie (vechime în funcție de 0-3 ani), diferențiat numai în raport de vechimea în muncă. Nu s-a realizat o diferențiere a salariilor de bază în raport de vechimea în funcție, fiind luată în calcul o vechime în funcție de 0-3 ani.

Prin Decizia nr. 31/2021 din 17 mai 2021, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. x/2018 și, în consecință, a stabilit că în interpretarea și aplicarea principiului ierarhizării pe verticală, cât și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, în funcție de complexitatea și importanța activității desfășurate, potrivit prevederilor art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în cazul personalului din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism care nu are o grilă proprie de salarizare, trimiterea la prevederile nr. crt. 4 lit. B) de la cap. I din anexa nr. V la același act normativ vizează aplicarea acestor dispoziții doar în ceea ce privește vechimea în muncă, nu și vechimea în funcție.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că susținerile și criticile formulate de recurenți sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenții-reclamanți C., B. și A. împotriva sentinței nr. 189 din 24 iunie 2020 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 noiembrie 2021.