ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5327/2021

Ședința publică din data de 5 noiembrie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată, reclamanta Mănăstirea Cetățuia a formulat, în contradictoriu cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Fondurilor Europene și Agenția de Dezvoltare Regională Nord Est, contestație împotriva Scrisorii de finalizare a etapei ETF nr. 4630/OI/16.05.2017, solicitând anularea acesteia, constatarea îndeplinirii tuturor criteriilor de conformitate administrativă și eligibilitate cerute în Ghidul solicitantului - Condiții generale de accesare a fondurilor în cadrul POR 2014-2020 (cu modificările și completările ulterioare)/Ghid specific, Prioritatea de Investiții 5.1 și obligarea pârâților să suporte finanțarea proiectului "Reabilitare și integrare turistică a ansamblului monument istoric Mănăstirea Cetățuia" în valoare totală de 22.137.572,05 RON, așa cum rezultă din cererea de finanțare, reprezentând prejudiciul material suferit, respectiv contravaloarea finanțării neaccesate, și suma de 285.854,55 RON, reprezentând daune materiale constând în contravaloarea cheltuielilor efectuate pentru realizarea proiectului.

Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 148/2018 din 3 decembrie 2018, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, a respins excepția inadmisibilității acțiunii și, totodată, a respins acțiunea formulată de reclamanta Mânăstirea Cetățuia, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, ca nefondată.

Împotriva hotărârii instanței de fond reclamanta Mănăstirea Cetățuia a declarat recurs.

Recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

După o amplă prezentare a situației de fapt, în motivarea recursului se arată că hotărârea recurată este nelegală, instanța încălcând și aplicând greșit prevederile criteriului 37 din cadrul Anexei 3 - Grila de verificare a conformității PT - intervenții asupra monumentelor istorice- "Planșele sunt verificate și stampilate de verificatori atestați MC și MLPAT pentru cerințele fundamentale aplicabile stabilite de proiectant, inclusiv pentru cele precizate obligatoriu prin alte acte normative în vigoare", precum și prevederile art. 18 din Legea nr. 554/2004.

Comisia de evaluare a proiectului din cadrul ADR Nord Est a reținut că planșele aferente proiectului tehnic conțin semnătura și ștampila verificatorului de proiect atestat MLPAT pentru cerințele implicate, semnătura și ștampila proiectantului atestat MC pentru specialitatea 5 - Inginerie Instalații, dar nu conțin semnătura și ștampila verificatorilor atestați MC pentru specialitatea 5 Inginerie Instalații.

Comisia de evaluare a proiectului din cadrul ADR Nord Est a apreciat, în mod eronat, că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de criteriul nr. 37 din Grila PT aferenta Ghidului solicitantului.

În opinia recurentei, respingerea proiectului pe acest motiv s-a făcut în mod abuziv, nelegal, neîntemeiat ș în contradicție cu dispozițiile Ghidului solicitantului și anexelor aferente.

Proiectul "Reabilitarea și integrarea turistică a ansamblului monumentului istoric Mănăstirea Cetățuia" prevedea realizarea lucrărilor la instalațiile electrice, termice și sanitare. Ștampilarea și semnarea planșelor aferente lucrărilor de instalații de către un verificator care să întrunească toate condițiile invocate de către comisia de evaluare în motivarea Scrisorii de finalizare a etapei ETF era imposibil de realizat pentru un motiv ce nu poate fi imputat și anume, un verificator atestat în același timp MLPAT, MC în domeniul instalații termice, electrice, sanitare nu există pe teritoriul României.

Recurenta mai susține că deși a arătat și a depus la dosarul cauzei dovada că cel puțin pentru specialitatea ingineri instalații electrice nu este absolut nici un specialist pe teritoriul României care să fi putut ștampila planșele, iar pe celelalte specialități erau foarte puțini și nu erau disponibili pentru numărul mare de proiecte participante, instanța a apreciat că există specialiști pe inginerie 5 instalații, dar nu pe specialități.

Recurenta consideră că instanța de fond a considerat în mod greșit și nelegal, că planșele aferente instalațiilor electrice puteau fi semnate de către specialiști în instalații termice sau sanitare și invers.

Așadar, instanța validează o cerință abuzivă invocată de către pârâți, cu motivarea că această cerință putea fi acoperită pur formal cu specialiști din alte domenii, astfel încât scopul acestei rigori absurde este doar descalificarea și nu corectitudinea sau conformitatea proiectului.

Recurenta mai precizează că ștampilarea planșelor vizând lucrările de instalații de către un verificator MC, i-a fost impusă doar ei, încălcându-i-se dreptul la un tratament corect și echitabil.

În opinia recurentei, practica ADR Nord Est nu a fost uniformă, corectă și echitabilă. Aceleași cerințe au fost pentru unii solicitanți (Mănăstirea Cetățuia) obligatorii, iar pentru alți solicitanți (Primăria Municipiului Iași - pentru proiectul de reabilitare a Palatului Braustein) nu au fost impuse.

Din dispozițiile criteriului 37 din cadrul Anexei 3 - Grila de verificare a conformității PT - intervenții asupra monumentelor istorice - "Planșele sunt verificate si stampilate de verificatori atestați MC si MLPAT pentru cerințele fundamentale aplicabile stabilite de proiectant, inclusiv pentru cele precizate obligatoriu prin alte acte normative în vigoare", nu reiese faptul că planșele privind instalațiile electrice, termice și sanitare ar trebui semnate și stampilate de către verificatori MC si MLPAT, ci doar planșele stabilite de proiectant pentru cerințele fundamentale. Este lăsat la latitudinea proiectantului să stabilească care sunt cerințele fundamentale pentru proiectul său. În proiectul care vizează reabilitarea si integrarea turistica a ansamblului monumentului istoric Mănăstirea Cetățuia, proiectantul a stabilit faptul că instalațiile nu se restaurează și nu sunt în nici un caz protejate, neavând nici o semnificație culturală. Instalațiile se înlocuiesc nu se restaurează pentru a fi necesară verificarea planșelor de către specialiști atestați MC. În ceea ce privește condiția verificării de către verificatori MLPAT, aceasta a fost îndeplinită, partea de instalații din proiect fiind semnată și stampilată de către verificatori MPLPAT pe toate cele trei domenii de instalații: A. - instalații termice si climatizare; B. - instalații sanitare; C. - instalații electrice.

Așadar, în mod corect proiectantul, care este atestat de către Ministerul Culturii pe toate cele trei domenii de instalații (termice, sanitare si electrice) a stabilit că nu se impune verificarea planșelor din proiect referitoare la instalații de către verificatori atestați MC. În stabilirea criteriilor fundamentale din proiect, proiectantul a ținut seamă și de faptul că în România, la momentul întocmirii proiectului, nu exista un verificator atestat MC pentru domeniul instalații electrice. Astfel, nici această cerință nu putea fi îndeplinită de către nici un solicitant.

Ca urmare a respingerii cererii de finanțare Mănăstirea a suferit un prejudiciu concret, constând în neaccesarea sumei de 22.137.572,05 RON, sumă pe care era îndreptățită să o primească așa cum rezultă din cererea de finanțare și proiectul aferent.

Recurenta mai arată că pe lângă prejudiciul suferit constând în contravaloarea finanțării, Mănăstirea Cetățuia a realizat cheltuieli cu întocmirea proiectului în valoare de 285.854,55 RON, care reprezintă de asemeni un prejudiciu material cauzat de către pârâți prin respingerea cererii de finanțare.

Intimații Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est au formulat întâmpinări prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinările intimaților, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că recurenta a criticat respingerea cererii de finanțare pentru proiectul "Reabilitare și integrare turistică a ansamblului monument istoric Mânăstirea Cetățuia" pentru neîndeplinirea criteriului 37 din Anexa 3 a Ghidului solicitantului - Grila de verificare a conformității PT-intervenții asupra monumentelor istorice, având următoarea formulare "Planșele sunt verificate și ștampilate de verificatori atestați MC și MLPAT pentru cerințele fundamentale aplicabile stabilite de proiectant, inclusiv pentru cele precizate obligatoriu prin alte acte normative în vigoare".

Recurenta a susținut că din formularea criteriului 37 rezultă că este lăsat la latitudinea proiectantului să stabilească care sunt cerințele fundamentale pentru proiectul său și doar acestea se vor ștampila/semna de verificatori, iar pe de altă parte, în cadrul proiectului "Reabilitare și integrare turistică a ansamblului monument istoric Mânăstirea Cetățuia" s-a stabilit că instalațiile obiectivului se înlocuiesc, nu se restaurează, astfel că verificarea acestor planșe de verificatori atestați MC nu se impune, în acest sens fiind și un punct de vedere al Ministerului Culturii.

S-a mai arătat că neștampilarea planșelor vizând instalațiile de către un verificator atestat MC este singurul motiv găsit de către Comisia de evaluare din cadrul ADR Nord Est, însă invocarea lui are un caracter abuziv, întrucât pe teritoriul național nu ar exista un verificator care să fie simultan atestat MLPAT și MC în specialitatea instalații electrice, niciunul dintre cei 5 specialiști acreditați MC și MLPAT doar într-una dintre specialități, respectiv instalații termice (trei persoane) și instalații sanitare (două persoane), neavând acreditarea de a verifica întreg proiectul, ci doar partea din proiect pentru care au fost atestați.

Recurenta consideră că a fost nedreptățită pentru faptul că a depus odată cu cererea de finanțare și proiectul tehnic, o fază mult mai avansată, nu doar studiul de fezabilitate (faza DALI) pentru care nu exista motivul de neconformitate invocat de pârâtă.

Înalta Curte constată că recurenta a elaborat proiectul "Reabilitare și integrare turistică a ansamblului monument istoric Mânăstirea Cetățuia" având ca scop obținerea unei finanțări în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5-Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de investiție 5.1- Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural.

Proiectul a fost realizat în raport de "Ghidul solicitantului. Condiții generale pentru accesarea fondurilor", iar în ceea ce privește documentația tehnico-economică, pentru a dovedi nivelul calitativ corespunzător, maturitatea și sustenabilitatea proiectului recurenta a decis să prezinte documentația tip Proiect tehnic.

Prin Scrisoarea de finalizare a etapei ETF nr. 4630/OI/16.05.2017, se reține că etapa de verificare tehnică și financiară a fost finalizată, iar proiectul a fost respins ca urmare a neîndeplinirii criteriului 37 din cadrul Anexei 3-Grila de verificare a conformității PT-intervenții asupra monumentelor istorice, care menționa condiția ca planșele proiectului să fie verificate și ștampilate de verificatori atestați MC și MLPAT.

Înalta Curte apreciază că temeinic și legal s-a reținut că planșele aferente lucrărilor de instalații nu au fost verificate de verificatori atestați de Ministerul Culturii pentru specialitatea menționată. În acest sens, au fost avute în vedere și prevederile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 422/2001, actualizată, privind protejarea monumentelor istorice, conform cărora:

"Elaborarea expertizelor tehnice, a proiectelor de consolidare, restaurare, verificarea tehnică a proiectelor și dirigentarea lucrărilor se efectuează numai de experți și/sau specialiști atestați de către Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, cu respectarea exigențelor specifice domeniului monumentelor istorice și a cerințelor privind calitatea lucrărilor în construcții".

În ceea ce privește susținerea recurentei referitoare la caracterul abuziv izvorât din respingerea proiectului, Înalta Curte apreciază că aplicabilitatea pretins nelegală a criteriului nr. 37 din Anexa 3, în sensul că verificarea și ștampilarea de către un verificator autorizat atât MC, cât și MLPAT nu ar fi necesară este nefondată, întrucât Ministerul Culturii nu are atribuții legale în procedurile de evaluare a cererilor de finanțare depuse.

Conform art. 9 din Ordinul Ministerului Culturii nr. 2495/26.08.2010 între domeniile pentru care se solicită atestările experților și verificatorilor tehnici în cadrul protejării monumentelor istorice este prevăzut în mod expres și (...) e) inginerie instalații - 5..., iar prevederile art. 24 alin. (4) din Legea nr. 422/2001 dispun de asemenea, fără nicio distincție, obligativitatea atestării de către Ministerul Culturii, a oricărui specialist care elaborează expertize tehnice, efectuează verificarea tehnică a proiectelor în domeniul protejării monumentelor istorice.

Cerințele prevăzute în Grila de verificare a conformității este necesar să fie îndeplinite în mod cumulativ, astfel că neîndeplinirea oricăreia dintre aceste cerințe conduce la respingerea proiectului în oricare etapă a analizei acestuia.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că instanța de fond în mod corect a reținut că cerința ca planșele PT să fie verificate de verificatori tehnici atestați MC și MLPAT are un caracter imperativ fiind menționată în mod expres de art. 24 alin. (4) din Legea nr. 422/2001, ceea ce determină obligativitatea aspectelor criteriului 37 din grilă, Anexa 3 PT, fără vreo excepție și în același timp, explică atenționarea expresă asupra respingerii proiectului care nu îndeplinește aceste condiții, chiar dacă sunt îndeplinite celelalte cerințe ale grilei, fiind fără relevanță natura lucrărilor de realizat asupra monumentelor istorice (înlocuiri, restaurare etc).

Prin urmare, dată fiind inexistența vreunei fapte culpabile care să fi fost săvârșită de către intimați, în mod corect s-a apreciat că nu se poate pune problema obligării acestora la acoperirea eventualului prejudiciu patrimonial pretins de recurentă, aceeași situație fiind și în ceea ce privește suma pretinsă reprezentând contravaloarea cheltuielilor efectuate pentru realizarea proiectului.

În raport cu cele reținute, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect și legal starea de fapt dedusă judecății, hotărârea pronunțată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului și a probatoriilor administrate.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta - reclamantă Mănăstirea Cetățuia împotriva sentinței nr. 148/2018 din 3 decembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5 noiembrie 2021.