ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1548/2021

Ședința publică din data de 12 martie 2021

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată reclamanta Parohia Reformată Sfântu Gheorghe I în contradictoriu cu Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional - Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru Alba Iulia a solicitat anularea "Scrisorii de respingere a cererii de finanțare CAE" nr. 8111/05.04.2017, emisă de Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, confirmată în urma contestației prin "Scrisoare răspuns contestatar" nr. x/22.06.2017, emisă de Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional și pe cale de consecință obligarea pârâtei la emiterea unei decizii de admitere a proiectului intitulat "Reabilitarea Bisericii Cetate Reformată Sfântu Gheorghe.

Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 132 din 27 septembrie 2018, a admis acțiunea astfel cum a fost formulată și precizată de reclamanta Parohia Reformată Sfântu Gheorghe I, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional și Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru și, pe cale de consecință, a anulat Scrisoarea de respingere a cererii de finanțare CAE nr. 8111/05.04.2017 și Scrisoarea răspuns contestatar nr. x/22.06.2017 (Decizie privind soluționarea contestației nr. x/20.06.2017), obligând pârâta Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru la emiterea unei decizii de aprobare a finanțării proiectului Reabilitarea Bisericii Cetate Reformate Sfântu Gheorghe cu nr. C/CV/2016/5/5.1/1/59/24.11.2016

Împotriva hotărârii instanței de fond pârâții Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional și Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru au declarat recurs.

3.1. Pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional, în motivarea recursului, arată că instanța de fond a constatat că realizarea lucrărilor în litigiu susțin scopul punerii în valoare a obiectivului de patrimoniu pentru a se crea premisele creșterii numărului de vizitatori, fiind îndeplinit criteriul 4.2.1 din Ghidul Solicitantului, un prim argument de natură să conducă la această concluzie fiind cel legat de aspectul estetic în ansamblu al obiectivului.

Instanța precizează că un obiectiv turistic de patrimoniu care își păstrează ca funcționale încăperile originare este în mod indiscutabil mai atractiv pentru vizitatori, ceea ce este de natură să ducă la creșterea numărului de vizitatori, turiștii vor fi atrași nu numai de frumusețea clădirii, ori de detaliile arhitecturale ci și de faptul perpetuării unor activități specifice din trecut, aceste aspecte fiind de natură să influențeze cererea turistică prin creșterea competitivității arealului.

S-a reținut că interpretarea prevederii locuire și masă trebuie făcută în sensul că are în vedere acele activități distincte de locuire și masă oferite turiștilor, vizitatorilor, oaspeților. Dacă prevederile din ghid s-ar fi referit la locuința propriu-zisă nu s-ar mai fi adăugat sintagma "și masă" care ar fi fost inutilă în cazul locuinței deoarece ea este o funcțiune imanentă în cazul locuințelor. Înstanța de fond subliniază faptul că prin sintagma "masă" prin Ghid s-a dorit excluderea activității de cazare cu scop economic și nu a celei de locuință fără scop economic.

Instanța de fond, a interpretat în mod eronat dispozițiile de drept material aplicabile în cauză, respectiv dispozițiile exprese ale Ghidului Solicitantului, aspect ce impune casarea sentinței, prin prisma art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Atât din documentele dosarului, cât și din susținerile părților în fața instanței de fond, prin lucrările de reabilitare ce urmează a fi realizate asupra Bisericii Cetate Reformate Sfântu Gheorghe, locuința clopotarului va fi modernizată.

Instanța de fond a omis a avea în vedere faptul că în realitate locuința clopotarului nu este deschisă publicului spre vizitare, aceste încăperi urmând a avea accesul interzis, fiind destinate strict locuirii private a clopotarului și a familiei acestuia.

Chiar dacă pentru unii turiști ar prezenta interes vizitarea locuinței unui clopotar din zilele noastre, câtă vreme accesul publicului este interzis în aceste încăperi, obiectivul nu poate fi atins.

Prin urmare, concluziile instanței de fond, în sensul că păstrarea funcției culturale inițiale a unui obiectiv turistic devine în sine o sursă pentru exercitarea actului turistic și un beneficiu pentru sporirea valorii turistice rămân afirmații fără suport, câtă vreme locuința clopotarului, astfel cum urma a fi modernizată, nu este redată publicului spre vizitare ci rămâne exclusiv în folosința clopotarului.

Pentru obținerea finanțării nu este suficient ca lucrările să fie efectuate asupra unui obiectiv de patrimoniu, câtă vreme acestea nu servesc scopului punerii în valoare pentru creșterea numărului de vizitatori.

Într-adevăr, menținerea funcționalității nu este un motiv de neeligibilitate atâta timp cât însăși biserica își menține în continuare funcționalitatea firească de oficiere a slujbelor religioase și este eligibilă în cadrul programului. Cu toate acestea, biserica este și rămâne un loc public. După oficierea slujbelor, care sunt adresate atât comunității cât și vizitatorilor, ea este redată vizitatorilor.

Tocmai datorită inconvenientelor aduse de "locuire și masă" la momentul întocmirii ghidului specific, s-a menționat că astfel de activități sunt neeligibile, iar proiectele care conțin astfel de activități vor fi respinse,

Ori în mod evident, atâta timp cât clopotarul locuiește în încăperile destinate "locuinței clopotarului" și accesul publicului vizitator în acestea este interzis, în speță proiectul este neeligibil, nefiind redat publicului vizitator.

În opinia recurentului, eronată este și interpretarea dată de instanță sintagmei "locuire și masă", în sensul că are în vedere acele activități distincte de locuire și masă oferite turiștilor, vizitatorilor, oaspeților. Astfel, se susține că dacă prevederile din Ghid s-ar fi referit la locuință propriu-zisă nu s-ar mai fi adăugat sintagma "și masă" care ar fi fost inutilă în cazul locuinței deoarece este o funcțiune iminentă în cazul locuințelor, prin Ghid urmărindu-se excluderea activității de cazare cu scop economic și nu a celei de locuire fără scop economic.

În mod evident, instanța a interpretat eronat sintagma "locuire" asociind-o cu turiștii, vizitatorii și oaspeții, câtă vreme ea vizează o cu totul altă categorie de persoane.

Motivarea instanței referitoare la faptul că locuința clopotarului nu are caracter economic și nu generează venituri este rezultatul unui raționament eronat.

Dacă ar fi acceptată opinia reclamantei, atunci aceste tipuri de activități (găzduire/cazare și masă), având caracter economic, ar fi trebuit să intre sub incidența ajutorului de stat, iar cofinanțarea solicitantului ar fi de minim 50% (procentul se stabilește în funcție de intensitatea ajutorului de stat regional).

Or, potrivit Ghidului specific, punctul 1.7, cofinanțarea din partea solicitantului este de minim 2% din valoarea cheltuielilor eligibile. Așadar, potrivit ghidului, sunt excluse atât activitățile ce vizează locuirea și masa, cât și cazarea/găzduirea.

Parohia Reformată Sfântu Gheorghe I în mod eronat pune egalitate între activitate eligibilă și cheltuială eligibilă, atunci când susține că există posibilitatea de a cuprinde activitățile ce țin de locuința clopotarului și capela funerară printre activitățile neeligibile ale proiectului.

Prin Ghidul specific - pct. 4.3 Eligibilitatea cheltuielilor, la finalul secțiunii, se stabilește astfel:

"Solicitantul trebuie să aibă în vedere faptul că eligibilitatea unei activități nu este echivalentă cu eligibilitatea cheltuielilor efectuate pentru realizarea acelei activități."

Totodată reabilitarea, dotarea capelei funerare și păstrarea în continuare a funcțiunii inițiale a acesteia, nu poate fi considerată o activitate eligibilă care pune în valoare obiectivul de patrimoniu, pentru a se crea premisele creșterii numărului de vizitatori.

Într-adevăr, din documentele dosarului reiese că lucrările de reabilitare realizate asupra construcției capelei și dotarea capelei funerare sunt realizate cu scopul derulării în continuare și păstrării funcțiunii de capelă funerară.

Prin urmare reabilitarea ține de funcționalitate (izolarea termică a camerei reci și dotarea cu agregat de răcire, mobilier, etc) și nu pentru punerea în valoare a obiectivului de patrimoniu, astfel cum impune Ghidul specific pentru finanțarea proiectelor.

Reabilitarea capelei are ca scop evident crearea unui climat adecvat pentru desfășurarea activității, în conformitate cu cerințele actuale, iar nu pentru atingerea obiectivului, de creștere a numărului de vizitatori.

În ceea ce privește disponibilitatea intimatei de a trece lucrările de izolare și dotare la cheltuieli neeligibile sau de renunțare la unele activități, recurentul precizează că cererea de finanțare nu poate fi modificată, conform prevederilor pct. 8.4 din Ghidul solicitantului - Condiții generale).

Dacă s-ar proceda la renunțarea la anumite activități din proiect, această operațiune ar implica realizarea unei noi documentații tehnico-economice, ceea ce ar reprezenta în realitate un nou proiect, rezultat în urma îmbunătățirii și ajustării proiectului inițial.

Împrejurarea că nu pot fi admise completări ale documentației și astfel nu pot fi luate în considerare situații intervenite ulterior, prezintă o relevanță deosebită în procesul de obținere a finanțării nerambursabile din Programul Operațional Regional 2014-2020.

Mecanismul de evaluare, selecție, contractare în cadrul apelului este competitiv și etapizat, conform 8.5 din Ghidul solicitantului - Condiții generale, luându-se în considerare atât ordinea de depunere a cererilor de finanțare, cât și calitatea și maturitatea proiectelor în conformitate cu rezultatele evaluării tehnico-financiare.

3.2. În motivarea recursului, pârâta Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru arată că hotărârea atacată este nelegală, fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, caz de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1), pct. 8 C. proc. civ.

Se susține că soluția primei instanțe este greșită deoarece sunt nesocotite prevederile Ghidului solicitantului aferent Axei Prioritare 5, Prioritatea de Investiții 5.1, instrument de implementare a programului potrivit art. 125 alin. (3), lit. a) din Regulamentul (UE) NR. 1303/2013, prin care sunt stabilite regulile de selecție a proiectelor si accesare a fondurilor.

Pentru dezlegarea cauzei, în primul rând, trebuie să se țină cont de faptul că Programul Operațional Regional 2014 - 2020, Axa Prioritară 5, Prioritatea de Investiții 5.1. nu vizează finanțarea de proiecte care să implice păstrarea funcției culturale inițiale a obiectivului turistic.

Astfel, prin pct. 4.2.1 din Ghidul solicitantului - condiții specifice de accesare a fondurilor, se precizează că:

"Scopul și realizarea activităților propuse, în proiect trebuie să contribuie la 'punerea în valoare a obiectivului de patrimoniu, pentru a se crea premisele creșterii numărului de vizitatori, ca urmare a investiției realizate și de a contribui la creșterea competitivității arealului în care sunt localizate."

Locuința clopotarului de la demisolul clădirii, ce va fi oricum reabilitată în exterior, și care este destinată uzului personal, fără a fi expusă vizitării de către turiști, nu poate fi un argument în sensul că lucrările asupra acestui spațiu vin să servească scopului proiectului, anume creșterea numărului de vizitatori.

Rezultă, în consecință, că elementul estetic (frumusețea clădirii/detaliile arhitecturale), din viziunea instanței, în privința lucrărilor la locuința clopotarului trebuie exclusă de la analiză realizării scopului proiectului.

Indiferent dacă lucrările sunt sau nu indispensabile activității de bază a unei biserici-cetate, un asemenea criteriu nu a fost stabilit prin Ghidul solicitantului pentru eligibilitatea proiectului, motiv pentru care nu are nicio relevanță, întrucât chiar dacă pentru obiectivul de patrimoniu trebuie realizate lucrări indispensabile, acestea nu vor fi finanțate decât în condițiile impuse de autoritatea de management a programului, beneficiarului revenindu-i sarcina de a le executa pe cheltuială proprie.

Cu alte cuvinte, nu contestăm valoarea sau importanța lucrărilor efectuate în subsolul fostei școli germane, însă, dacă destinația ulterioară a anumitor spații contravine prevederilor POR și Ghidului, proiectul nu poate fi admis la finanțare.

În ceea ce privește aspectul funcțional, desfășurarea unor activități de natură originară ar putea aduce atingere actului turistic, motiv pentru care Ghidul solicitantului privind condițiile specifice, pct. 4.2.1., conține interdicții de această natură.

Argumentul instanței privind neeligibilitatea activităților care au în vedere funcțiuni de locuire și masă este rezultatul unei interpretări eronate a prevederilor Ghidului solicitantului, întrucât a avut în vedere servicii de cazare.

Prin prevederile pct. 4.2.1 din Ghidul specific, se precizează că:

"Nu sunt eligibile activitățile care au în vedere funcțiuni de locuire și masă care se realizează în cadrul obiectivului de patrimoniu (proiectele care conțin acest gen de activitate vor fi respinse de la finanțare)."

Proiectul propune lucrări pentru locuința clopotarului, respectiv 2 camere, bucătărie și baie, spații aflate la demisolul clădirii obiect de investiții al proiectului.

Dacă ar fi acceptată opinia instanței, atunci aceste tipuri de activități (găzduire/cazare și masa), având caracter economic, ar fi trebuit să intre sub incidența ajutorului de stat, iar cofinanțarea solicitantului ar fi de minim 50% (procentul se stabilește în funcție de intensitatea ajutorului de stat regional). Or, potrivit Ghidului specific, punctul 1.7, cofinanțarea din partea solicitantului este de minim 2% din valoarea cheltuielilor eligibile.

Așadar, potrivit Ghidului, sunt excluse atât activitățile ce vizează locuirea și masa, cât și cazarea/găzduirea.

Întrucât, potrivit prevederilor art. 125 alin. (3), lit. a) din Regulamentul (UE) NR. 1303/2013, autoritatea de management a Programului Operațional Regional (funcție exercitată de MDRAP) este emitentul regulilor privind selecția proiectelor, stabilite prin Ghidul solicitantului, aceasta este prima în măsură să interpreteze și să dea dezlegare asupra a ceea ce a prevăzut, neputând fi aduse prin interpretare, chiar și a instanței de judecată, reguli noi care să stabilească eligibilitatea proiectelor, împrejurare în care nu ne-am fi regăsit dacă se proceda la o interpretare sistematică a documentului.

În ceea ce privește dotarea capelei funerare cu instalație de răcire si efectuarea lucrărilor de izolare termică, prima instanță a apreciat greșit că activitățile se încadrează în ipoteza prevederilor Ghidului specific, secțiunea 4.2.1.

Pe de o parte, lucrările pentru dotări la capela funerară au fost prevăzute de către beneficiar în scopul derulării în continuare și păstrării funcțiunii de capelă funerară, astfel încât rezultă că se propune o investiție care ține de funcționalitate (izolarea termică a camerei reci și dotarea cu agregat de răcire, mobilier, etc) și nu pentru punerea în valoare a obiectivului de patrimoniu, astfel cum impune Ghidul specific.

În opinia recurentei, trebuie menționat că prin POR nu se contestă și nici nu se influențează sau determină practicile sau cutumele religioase, indiferent de cultele religioase care derulează proiectele. Capela, prin definiție, deservește o funcție specifică bisericii, însă obiectivul priorității de investiție 5.1 nu este acela de a facilita desfășurarea de ritualuri religioase.

În susținerea recursului sunt redate texte de lege incidente pricinii și practică judiciară.

Intimata Parohia Reformată Sfântu Gheorghe I a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursurilor, ca nefondate.

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenți, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursurile sunt nefondate.

Cu toate că au fost formulate motive de recurs distincte, Înalta Curte le va analiza și va răspunde criticilor formulate prin considerente comune.

Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că reclamanta Parohia Reformată Sfântu Gheorghe I a depus la autoritatea pârâtă Proiectul intitulat "Reabilitarea Bisericii Cetate Reformate Sfântu Gheorghe", iar după parcurgerea etapei de verificare a conformității administrative și eligibilității și a etapei de evaluare tehnică și financiară proiectul a obținut 85 de puncte.

Recurenta-pârâtă ADR Centru în etapa precontractuală de verificare a documentației preexistente a constatat că unul dintre criteriile de eligibilitate, respectiv cel prevăzut în Ghidul specific aferent PI 5.1, la secțiunea 4.2 Eligibilitatea proiectului, pct. 4.2.1 nu este respectat, astfel că a reluat procesul de verificare a conformității administrative și a eligibilității.

Prin Scrisoarea de respingere a cererii de finanțare nr. x/05.04.2017 s-a comunicat reclamantei că proiectul este declarat neeligibil și nu va fi inclus în următoarea etapă a procesului de evaluare și selecție, avându-se în vedere că prin proiect se propun lucrări pentru locuința clopotarului, respectiv 2 camere, bucătărie și baie, spații aflate la demisolul clădirii obiect de investiții al proiectului și dotări pentru capela funerară în scopul derulării în continuare și păstrării funcțiunii de capelă funerară, activități care nu contribuie la punerea în valoare a obiectivului de patrimoniu și astfel calificate ca neeligibile în conformitate cu pct. 4. 2.1 din Ghidul specific.

Contestația formulată de reclamantă împotriva Scrisorii de respingere a cererii de finanțare nr. x/05.04.2017 a fost respinsă prin Scrisoarea răspuns contestatar nr. x/22.06.2017 (Decizie privind soluționarea contestației nr. x/20.06.2017) împrejurare în care reclamanta a înțeles să formuleze prezenta acțiune.

Prin prevederile pct. 4.2.1 din Ghidul specific, se precizează că: "Nu sunt eligibile activitățile care au în vedere funcțiuni de locuire și masă care se realizează în cadrul obiectivului de patrimoniu (proiectele care conțin acest gen de activitate vor fi respinse de la finanțare)."

Motivul respingerii proiectului a fost acela că prin proiect se propun lucrări pentru locuința clopotarului, respectiv 2 camere, bucătărie și baie, spații aflate la demisolul clădirii obiect de investiții al proiectului și dotări pentru capela funerară în scopul derulării în continuare și păstrării funcțiunii de capelă funerară, activități care nu contribuie la punerea în valoare a obiectivului de patrimoniu, și calificate ca neeligibile în conformitate cu pct. 4. 2.1 din Ghidul specific.

Înalta Curte apreciază că instanța de fond, în mod corect, a constatat că realizarea lucrărilor în litigiu susține scopul punerii în valoare a obiectivului de patrimoniu pentru a se crea premisele creșterii numărului de vizitatori, fiind astfel îndeplinit criteriul 4.2.1 din Ghidul solicitantului, un prim argument de natură să conducă la această concluzie fiind cel legat de aspectul estetic în ansamblu al obiectivului.

În cauză, nu se contestă caracterul indispensabil al lucrării de reabilitare a spațiilor cu destinația de locuință a clopotarului în ansamblul întregii lucrări de reabilitare a fostei școli germane, iar acest aspect rezultă și din argumentarea tehnică depusă în probațiune în etapa soluționării contestației, or nu se poate susține că aceste lucrări nu servesc scopului punerii în valoare a obiectivului de patrimoniu pentru a se crea premisele creșterii numărului de vizitatori.

De asemenea, instanța de control judiciar constată că instanța de fond în mod judicios a apreciat că păstrarea funcției culturale inițiale a unui obiectiv turistic devine în sine o sursă pentru exercitarea actului turistic și un beneficiu pentru sporirea valorii turistice.

Pe de altă parte, în mod corect s-a susținut că menținerea funcționalității nu este un motiv de neeligibilitate atâta timp cât însăși biserica își menține în continuare funcționalitatea firească de oficiere a slujbelor religioase și este eligibilă în cadrul acestui program ce are ca indicator creșterea numărului de vizitatori, oficierea în continuare a slujbelor în clădirea bisericii nefiind un motiv de neeligibilitate.

Și susținerea potrivit căreia amenajarea locuinței clopotarului nu este de natură să afecteze eligibilitatea proiectului prin prisma prevederile pct. 4.2.1 din Ghidul specific este corect reținută, avându-se în vedere că aceste prevederi referindu-se la activitățile care au în vedere funcțiuni de locuire și masă care se realizează în cadrul obiectivului de patrimoniu.

Înalta Curte constată că prima instanță în mod corect a stabilit că "realizarea lucrărilor în litigiu susține scopul punerii în valoare a obiectivului de patrimoniu pentru a se crea premisele creșterii numărului de vizitatori, fiind îndeplinit criteriul 4.2. î din Ghidul solicitantului" și că conceptul de atractivitate turistică are în vedere cu precădere latura intelectivă, afectivă, cognitivă, "astfel că atributele atractive ale edificiilor culturale provin nu doar din arhitectura lor, ci și din particularitatea exercitării actuale a funcțiilor inițiale ".

În ceea ce privește problema sintagmei de "locuire și masă" din Ghidul solicitantului, Înalta Curte apreciază că prima instanță în mod corect a stabilit că interpretarea acestei prevederi trebuie făcută în sensul că are în vedere acele activități distincte de locuire și masă oferite turiștilor, vizitatorilor, oaspeților, fiind întemeiat argumentul potrivit căruia dacă prevederile din Ghid s-ar fi referit la locuință propriu-zisă, nu s-ar mai fi adăugat sintagma "și masă" care ar fi fost inutilă în cazul locuinței deoarece ea este o funcțiune imanentă în cazul locuințelor, astfel încât în prezența sintagmei de "masă" este fără dubii că prin Ghid s-a dorit excluderea activității de cazare cu scop economic și nu a celei de locuință fără scop economic.

În ceea ce privește dotarea capelei funerare cu instalație de răcire și efectuarea lucrărilor de izolare termică, recurentul consideră că este vorba despre o investiție care ține de funcționalitatea și nu de punerea în valoare a obiectivului de patrimoniu.

Însă, în mod corect s-a reținut că păstrarea funcției culturale inițiale a unui obiectiv turistic de patrimoniu care își păstrează ca funcționale încăperile originare este în mod indiscutabil mai atractiv pentru vizitatori, ceea ce este de natură să ducă la creșterea numărului de vizitatori.

Capela funerară deservește o funcție specifică bisericii, iar menținerea funcțiunii inițiale a capelei funerare contribuie prin ea însăși la păstrarea autenticității obiectivului de patrimoniu și este menită să-1 pună în valoare acesta.

De asemenea, Înalta Curte constată că în mod întemeiat s-a reținut că izolarea termică a capelei și dotarea acesteia cu instalație de răcire nu constituie climatizare în sensul prevăzut la secțiunea 4.2.1 din Ghidul specific, iar enumerarea textului nu este una limitativă, lucrarea propusă încadrându-se în ipoteza prevăzută.

Pe de altă parte, instanța de fond în mod corect a reținut că potrivit secțiunii 4.2.1 din Ghidul specific: "Activitățile specifice obiectivelor de patrimoniu cultural includ, dar nu se limitează la: [...] 4. Dotări interioare (instalații, echipamente și dotări pentru asigurarea condițiilor de climatizare, siguranță la foc, antiefracție) ".

De asemenea, Înalta Curte constată că și celelalte critici formulate sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect și legal starea de fapt dedusă judecății, hotărârea pronunțată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului și a probatoriilor administrate.

Prin urmare, instanța constată că susținerile și criticile recurenților sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind nefondat.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursurile, ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de recurenta - pârâtă Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, precum și de recurentul - pârât Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației împotriva sentinței nr. 132/2018 din 27 septembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 martie 2021.