ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3337/2018

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2017, reclamanta Parohia A. Homorod, în contradictoriu cu pârâții Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru și Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional, a solicitat să se dispună:

- anularea în întregime a actului administrativ adresa nr. x din 04.01.2017 numită Scrisoare de respingere a cererii de finanțare, emisă de Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru;

- anularea în întregime a actului administrativ intitulat Scrisoarea răspuns contestatar nr. x din 21.03.2017 emisă de pârâta de ordin 1;

- obligarea pârâtei de ordin 2 de a admite cererea de finanțare ca fiind conformă administrativ și eligibilă și includerea în următoarea etapă de evaluare a proiectului cu titlul "Lucrări de reparații, conservare și introducere în circuitul turistic la Ansamblul Bisericii Evanghelice Fortificate Homorod"

- obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.

În motivare acțiunii reclamanta a arătat că prin adresa nr. x din 04.01.2017 numită Scrisoare de respingere a cererii de finanțare, Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru i-a comunicat că cererea de finanțare privind proiectul cu titlul Lucrări de reparații, conservare și introducere în circuitul turistic ai Ansamblului Bisericii Evanghelice Fortificate din Homorod a fost declarată neconformă administrativ și nu va fi inclusă în următoarea etapă a procesului de evaluare și selecție.

Prin Sentința nr. 14 din data de 30 ianuarie 2018 Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția de necompetență materială a Curții de Apel Alba Iulia și, în consecință, a declinat competența de soluționare a acțiunii formulată de reclamanta Parohia A. Homorod, în contradictoriu cu pârâții Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru și Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional, în favoarea Tribunalului Alba, secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență.

Pentru a pronunța această sentință, Curtea de Apel a reținut că litigiul dedus judecății are ca obiect anularea actului administrativ - scrisoare de respingere a cererii de finanțare nr. x din 04.01.2017 - emis de către pârâta Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru Alba Iulia în raport de care se determină competența materială, chiar dacă decizia de soluționare a contestației este emisă de structura centrală, respectiv Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional.

Conform art. 96 pct. 1 din Noul C. proc. civ. curtea de apel judecă în primă instanță cererile în materie de contencios administrativ și fiscal potrivit legii speciale.

Conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 care instituie o normă generală de competență în materia contenciosului administrativ, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

Pe cale de excepție alin. (1

1

) din același act normativ prevede că toate cererile privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare, se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel.

În speță, fiind vorba despre un litigiu având ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, privind anularea unui act administrativ emis de Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru Alba Iulia - structură locală a Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional, cauza este de competența secției de contencios administrativ a tribunalului, în conformitate cu dispozițiile art. 10 alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004. Criteriul competenței funcționale a autorității publice în emiterea actului administrativ este determinant în stabilirea capacității de drept administrativ, aceasta influențând în mod direct și competența materială a instanței.

După declinare cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Alba, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, la data de 07.06.2018, sub nr. x/2017.

Prin Sentința administrativă nr. 697/CAF/2018 din data de 18.09.2018 Tribunalul Alba, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Alba și a declinat competența de soluționare a acțiunii formulată de reclamanta Parohia A. Homorod, în contradictoriu cu pârâții Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru și Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional, în favoarea Curții de Apel Alba Iulia.

Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul Alba a reținut că în conformitate cu dispozițiile art. 96 pct. 1 C. proc. civ.:

"Curțile de apel judecă în primă instanță, cererile în materie de contencios administrativ și fiscal, potrivit legii speciale".

Potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, astfel cum era în vigoare la data promovării acțiunii de față, "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel".

De asemenea, art. 10 alin. (1

1

) din același act normativ prevede că:

"Toate cererile privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare, se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel".

Pe de altă parte, s-a reținut că potrivit art. 99 alin. (2) C. proc. civ., în cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeași cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecății printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanța competentă să le soluționeze se determină ținându-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe de grad mai înalt.

Prin acțiunea dedusă judecății astfel cum a fost precizată ulterior, reclamanta a solicitat anularea în întregime a actului administrativ adresa nr. x din 04.01.2017, numită Scrisoare de respingere a cererii de finanțare, emisă de Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, anularea în întregime a actului administrativ intitulat Scrisoarea răspuns contestatar nr. x din 21.03.2017, emisă de pârâta de ordin 1 (în realitate Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene) și, ca o consecință a primelor două petite ale cererii, obligarea pârâtei de ordin II de a admite cererea de finanțare ca fiind conformă administrativ și eligibilă și includerea în următoarea etapă de evaluare a proiectului cu titlul "Lucrări de reparații, conservare și introducere în circuitul turistic la Ansamblul Bisericii Evanghelice Fortificate Homorod."

Cum prin petitele 1 și 2 se tinde la anularea unor acte administrative care vizează o cerere de finanțare din fonduri nerambursabile în cuantum de 1.696.915,86 RON, unul dintre cele două acte administrative fiind emis de Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, care este o autoritate publică centrală, iar mai mult de atât se solicită ca această pârâtă (autoritate centrală) să admită cererea de finanțare, reținând totodată că alin. (1) al art. 10 instituie două criterii alternative, dar care se aplică în două situații diferite: criteriul valoric în ceea ce privește litigiile referitoare la taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora, respectiv criteriul organului emitent în ceea ce privește restul litigiilor privind actele administrative, se constată că independent de rangul emitentului unuia dintre actele contestate, pentru litigiile referitoare la taxe și impozite, contribuții, datorii vamale și accesorii ale acestora, inclusiv - raportat la interpretarea per a contrario a art. 10 alin. (1

1

) - pentru acele litigii care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene de peste 1.000.000 RON, instanța de fond competentă material este curtea de apel, astfel că tribunalul nu este competent din punct de vedere material să soluționeze litigiul de față.

Este adevărat că prin Legea nr. 212/2018 s-au schimbat regulile de competență, în ce privește criteriul valoric fiind stabilit un prag de 3.000.000 RON pentru determinarea competenței materiale, chiar și pentru cererile privind actele administrative care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, însă raportat la data înregistrării acțiunii este evident că în cauză se aplică prevederile art. 10 din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost în vigoare anterior modificării intervenite prin Legea nr. 212/2018; aceasta, întrucât, în cuprinsul Legii nr. 212/2018 nu se regăsesc dispoziții care să acrediteze ideea că acest act normativ se aplică și proceselor aflate în curs de soluționare, astfel cum s-a prevăzut de exemplu în art. XXIII din Legea 2/2013, în conformitate cu care:

"(1) Procesele în primă instanță, precum și căile de atac în materia contenciosului administrativ și fiscal, în curs de judecată la data schimbării, potrivit dispozițiilor prezentei legi, a competenței instanțelor legal învestite se judecă de instanțele devenite competente potrivit prezentei legi.

(2) Recursurile aflate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, la data intrării în vigoare a prezentei legi și care, potrivit prezentei legi, sunt de competența curților de apel se trimit la curțile de apel.

(3) Procesele în curs de judecată în primă instanță în materia contenciosului administrativ și fiscal aflate la data intrării în vigoare a prezentei legi pe rolul curților de apel și care, potrivit prezentei legi, sunt de competența tribunalelor se trimit la tribunale.

(4) În cazurile prevăzute la alin. (1) - (3), dosarele se trimit, pe cale administrativă, la instanțele devenite competente să le judece."

Având în vedere aceste considerente, în temeiul art. 132 C. proc. civ., s-a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Alba cauza fiind declinată spre competentă soluționare Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal.

Ivindu-se conflictul negativ de competență a fost sesizată, în baza art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, pentru soluționarea acestuia.

Pentru a hotărî astfel, se au în vedere considerentele arătate în continuare.

După cum rezultă din cuprinsul cererii de chemare în judecată, reclamanta Parohia A. Homorod în contradictoriu cu pârâții Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru Alba Iulia și Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional, a solicitat în principal să se dispună anularea în întregime a actului administrativ adresa nr. x din 04.01.2017 numită Scrisoare de respingere a cererii de finanțare, emisă de Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru.

Potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004: litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

Dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 instituie două criterii de determinare a competenței instanței de fond, respectiv criteriul valoric și criteriul rangului autorității emitente în cadrul sistemului administrativ.

Atât Curtea de Apel Alba Iulia, cât și Tribunalul Alba au apreciat că în cauză nu este incident criteriul valoric, întrucât pretențiile reclamantei nu fac parte din categoriile enumerate de textul de lege (taxe și impozite, contribuții, datorii vamale și accesorii ale acestora), urmând a da prevalență criteriului rangului autorității emitente. Totuși, aplicând acest criteriu, cele două instanțe au dat dezlegări deosebite asupra competenței de soluționare a cauzei, pornind de la interpretarea diferită a obiectului dedus judecății și a cadrului procesual pasiv.

Înalta Curte reține ca fiind corectă opinia cu privire la înlăturarea criteriului valoric de stabilire a competenței de soluționare a cauzei, întrucât principalul capăt al cererii de chemare în judecată îl reprezintă anularea scrisorii de respingere a cererii de finanțare nr. x din 04.01.2017 emisă de Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru Alba Iulia.

În ceea ce privește modalitatea de aplicare a criteriului rangului autorității emitente, Înalta Curte constată că reclamanta a chemat în judecată atât pârâta Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru Alba Iulia, care are calitatea de autoritate publică locală, cât și pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, organ central al administrației publice de specialitate.

Competența instanței de contencios administrativ nu este determinată strict de cadrul procesual pasiv, astfel cum a apreciat Tribunalul Alba, ci și de obiectul principal al cererii de chemare cu care a fost investită. Astfel, în situația în care persoana care se consideră vătămată înțelege să cheme în judecată atât o autoritate publică locală, cât și una centrală, pentru stabilirea instanței competente este esențială identificarea actului administrativ contestat, tipic sau asimilat, în accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. c) și i) și art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.

În cauza de față, obiectul principal al cererii îl reprezintă anularea actului administrativ emis de pârâta Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru Alba Iulia, respectiv adresa nr. x din 04.01.2017, pe care reclamanta o apreciază a fi un refuz nejustificat de acordare a unor drepturi.

Chiar dacă prin cererea de finanțare din fonduri europene nerambursabile s-a solicitat acordarea sumei de 1.696.915,86 RON, această cerere are caracter accesoriu față de capătul principal de cerere, fiind, astfel, incidente prevederile art. 123 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cărora:

"(1) Cererile accesorii, adiționale, precum și cele incidentale se judecă de instanța competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competența materială sau teritorială a altei instanțe judecătorești (...) ".

În considerarea specificului cererilor formulate în contencios administrativ, acțiunea vizând acordarea unei sume de bani cu titlu de finanțare din fonduri europene nerambursabile nu poate avea decât caracter accesoriu în raport de capătul principal de cerere.

Prin urmare, competența materială de soluționare a cauzei aparține tribunalului administrativ-fiscal, fiind determinată de poziționarea în sistemul autorităților publice a emitentului actului administrativ contestat, în cazul de față Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, autoritate publică locală.

Pentru aceste considerente, în condițiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) și alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze prezenta cauza este Tribunalul Alba, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe Parohia A. Homorod și intimații Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional AMPOR și Agenția pentru Dezvoltarea Regională Centru - ADR Centru în favoarea Tribunalului Alba, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 octombrie 2018.

Procesat de ED