ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4333/2021

Ședința publică din data de 29 septembrie 2021

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele;

Prin sentința civilă nr. 311 din 8 iunie 2021, Tribunalul Sibiu, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și, pe cale de consecință, a declinat competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Comuna Gușoeni prin Primar, B., C., D., E., F., G., în favoarea Tribunalului Vâlcea.

Investit prin declinare, Tribunalul Vâlcea, secția a II-a civilă și pentru cauze de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 1214 din 7 septembrie 2021, a admis excepția necompetenței teritoriale invocată de reclamantul A.,a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. și pârâții Primarul Comunei Gușoeni H., Comuna Gușoeni, B., C., D., E., F., G., și Tribunalul Vâlcea, în favoarea Tribunalului Sibiu.

În temeiul art. 134 și 135 alin. (1) C. proc. civ. a suspendat judecata cauzei și a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație si Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

Înalta Curte constată că, în cauză, competența de soluționare a litigiului aparține Tribunalului Sibiu, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:

Din actele și lucrările dosarului rezultă că prin cererea dedusă judecății, reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu pârâții pârâții Tribunalul Vâlcea, Primarul Comunei Gușoeni H., Comuna Gușoeni, B., C., D., E., F., G., anularea hotărârii Consiliului Local Gușoeni din 29.01.2021 de desființare a posturilor vacante de consilieri asistent si referent superior si angajarea a doi consilieri personali ai primarului, suspendarea executării acestei hotărâri, precum și daune materiale.

Conflictul negativ de competență ivit între Tribunalul Sibiu și Tribunalul Vâlcea a fost generat de aplicarea de către cea din urmă instanță a dispozițiilor art. 127 C. proc. civ., în condițiile în care parte în cauză este Tribunalul Vâlcea - pârât împotriva căruia a fost îndreptată acțiunea și căruia i-ar reveni competența să judece în primă instanță cauza, potrivit dispozițiilor art. 96 alin. (5) din Legea nr. 303/2004.

În această situație, devin incidente prevederile art. 127 C. proc. civ., astfel cum au fost interpretate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 290 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 638 din 23 iulie 2018. Conform acestei decizii, dispozițiile art. 127 alin. (1) și (2) C. proc. civ. sunt neconstituționale, încălcând principiul imparțialității justiției cuprins în art. 124 alin. (2) și, implicit, dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție, prin limitarea pe care o operează prin sintagma "instanței la care își desfășoară activitatea" din cuprinsul lor. De asemenea, s-a statuat că noțiunea de Judecător" din cuprinsul art. 127 alin. (1) și (2) din C. proc. civ. își găsește un sens constituțional numai în măsura în care aceasta vizează și instanța de judecată, astfel încât competența facultativă urmează a se aplica și în ipoteza în care instanța de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz.

Este adevărat că dispozițiile art. 127 alin. (2) C. proc. civ. reglementează un caz de competență facultativă pentru ipoteza în care judecătorul, procurorul, asistentul judiciar sau grefierul ori instanța de judecată au calitatea de reclamant/pârât, norma interzicând sesizarea instanței competente dacă este aceea la care categoriile anterior menționate își desfășoară activitatea sau atunci când parte este chiar instanța de judecată.

Interesul ocrotit prin dispozițiile art. 127 C. proc. civ. este unul general, și anume apărarea prestigiului și imparțialității justiției, garanție instituțională a dreptului la un proces echitabil.

În stabilirea instanței competente primează calitatea pârâtului Tribunalul Vâlcea - instanță care ar urma să soluționeze pricina în care are figurează ca parte. Or, în atare împrejurare, pentru a garanta părților dreptul la un proces echitabil, se impune a fi aplicate cu prioritate dispozițiile art. 127 C. proc. civ.

În raport de considerentele expuse, Înalta Curte constată că, în speță, competența de soluționare a pricinii revine Tribunalului Sibiu, care este și instanța sesizată de reclamant, în aplicarea corectă a dispozițiilor art. 127 alin. (2

1

) C. proc. civ.

În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Sibiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții B., F., Comuna Gușoeni-Jud. Vrancea, D., Tribunalul Vâlcea, C., G., Primar H. și E., în favoarea Tribunalului Sibiu.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 septembrie 2021.