ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4313/2021

Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la data de 27.07.2020 pe rolul Curții de Apel Constanța, sub nr. x/2020, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriul cu pârâta Agenția Națională de Integritate (ANI), admiterea contestației formulate împotriva Raportului de evaluare nr. x/14.07.2020 comunicat la data 16.07.2020, anularea raportului de evaluare și obligarea pârâtei la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul demers judiciar.

Soluția instanței de fond Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 141/CA din 19 octombrie 2020, a admis acțiunea promovată în contencios administrativ de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, a anulat Raportul de evaluare nr. x/14.07.2020 întocmit de Agenția Națională de Integritate și a obligat pârâta la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în sumă de 50 RON, reprezentând taxă judiciară de timbru.

Calea de atac exercitată Împotriva hotărârii instanței de fond pârâta Agenția Națională de Integritate a declarat recurs, invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. Recurenta apreciază că hotărârea instanței de fond a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material, respectiv a dispozițiilor art. 88 alin. 1it. c) din Legea nr. 161/2003 și ale 132 din Legea nr. 215/2001. Arată că reclamantul a exercitat, începând cu data de 24 06.2016, funcția de consilier local în cadrul Consiliului Local al Orașului Ovidiu, județul Constanța, pentru mandatul 2016 - 2020 și a exercitat în intervalul 04.07.2017 - 05.07.2019 funcție contractuală, consilier personal, în aparatul de specialitate al primarului (Cabinetul primarului) Orașului Ovidiu, județul Constanța. Așadar, în perioada 04.07.2017 - 05.07.2019, recurentul a exercitat simultan funcția de consilier local în cadrul Consiliului Local al Orașului Ovidiu și calitatea de angajat cu contract individual de muncă (consilier personal) în cadrul aparatului de specialitate al primarului Orașului Ovidiu, jud. Constanța. Conform prevederilor art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare: "Funcția de consilier local sau consilier județean este incompatibilă cu (...) c) calitatea de funcționar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului județean ori al prefecturii din județul respectiv". Față de situația expusă și reținută în raportul de evaluare, instanța de fond s-a pronunțat în sensul inaplicabilității textului legal invocat situației de fapt, aspect apreciat ca fiind netemeinic. Astfel, instanța de fond a reținut că respectivul cabinet al primarului nu reprezintă și nu este inclus în aparatul propriu al consiliului local, astfel cum se exprimă art. 88 alin. 1it. c) din Legea nr. 161/2003, în accepțiunea arătată potrivit art. 132 din Legea nr. 215/2001, respectiv aparat de specialitate al primarului. De asemenea, instanța de fond și-a însușit apărările reclamantului și a reținut că Agenția Națională de Integritate, prin intermediul unui răspuns la o petiție, a menționat că nu este generată o situație de incompatibilitate dacă aceeași persoană deține o funcție în cabinetul primarului concomitent cu funcția de consilier local. Din punct de vedere al exercitării simultane a funcției de consilier local în cadrul Consiliului Local al Orașului Ovidiu și a calității de angajat cu contract individual de muncă (consilier personal) în cadrul aparatului de specialitate al primarului Orașului Ovidiu, jud. Constanța, situația de fapt este foarte clară și nu poate fi contestată, fiind probată prin documentele existente la dosarul cauzei. Conform prevederilor art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare: "Funcția de consilier local sau consilier județean este incompatibilă cu (...) c) calitatea de funcționar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului județean ori al prefecturii din județul respectiv". Precizează faptul că textul de lege mai sus menționat a fost modificat prin Legea nr. 128/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, după cum urmează: "Funcția de consilier local sau consilier județean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități: (...) c) calitatea de funcționar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului județean ori al prefecturii din județul respectiv". Potrivit art. 66 alin. (1) Primarii comunelor pot înființa, în limita numărului maxim de posturi aprobate, un post de consilier al primarului. Primarii orașelor, municipiilor și ai municipiilor reședință de județ pot înființa, în limita numărului maxim de posturi aprobate, cabinetul primarului, compartiment distinct, format din: a) maximum 2 posturi, la orașe și municipii; b) maximum 4 posturi, la municipii reședință de județ. Conform prevederilor Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale: "Art-132: Denumirea aparat propriu de specialitate se înlocuiește, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea aparat de specialitate. Denumirea aparat propriu de specialitate al consiliului local se înlocuiește, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea aparat de specialitate al primarului. Denumirea servicii descentralizate ale ministerelor se înlocuiește, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea servicii publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale. ..Art. 36: (2) Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuții: a) atribuții privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor si serviciilor publice de interes local și ale societăților comerciale și regiilor autonome de interes local; d) atribuții privind gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni; e) atribuții privind cooperarea interinstituțională pe plan intern și extern. (3) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. a), consiliul local: b) aprobă, în condițiile legii, la propunerea primarului, înființarea, organizarea și statul de funcții ale aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local, precum și reorganizarea și statul de funcții ale regiilor autonome de interes local; Conform Organigramei Primăriei Orașului Ovidiu, jud. Constanța, compartimentele care intră în alcătuirea aparatului de specialitate, sunt următoarele: cabinetul primarului; serviciul voluntar; serviciul public, etc; Contrar interpretării instanței de fond, apreciază că din aparatul de specialitate al primarului fac parte cabinetul primarului, celelalte compartimente ale Primăriei Orașului Ovidiu precum și toate instituțiile și serviciile publice de interes local. Apartenența cabinetului primarului la aparatul de specialitate al primarului rezultă și din actele aflate la dosarul cauzei, respectiv din Hotărârea nr. 134/31.10.2017 emisă de Primăria Orașului Ovidiu, privind aprobarea organigramei și a statului de funcții pentru aparatul de specialitate al primarului orașului Ovidiu și Anexa 1 -Organigrama și Anexa 2 Statul de funcții pentru aparatul de specialitate al primarului orașului Ovidiu. De asemenea, faptul că Agenția Națională de Integritate a emis un răspuns la o petiție transmisă de domnul B. nu înseamnă că aceasta este o interpretare generală și obligatorie a legislației referitoare la incompatibilități și nu are semnificația unui pretins acord al Agenției Naționale de Integritate. Respectivul răspuns nu este altceva decât un punct de vedere emis în baza O.G. nr. 27/2002 și nu echivalează cu o evaluare a unei situații de incompatibilitate, evaluare care se realizează numai de către inspectorii de integritate, cu respectarea procedurii prevăzute de Legea nr. 176/2010 și prin emiterea unui raport de evaluare. Astfel, răspunsul la petiții este elaborat de diferite structuri ale A.N.I. numai pe baza celor menționate de petiționar pe când evaluarea unei situații de incompatibilitate este realizată numai de inspectorii din cadrul Direcției Generale Inspecția de Integritate și implică solicitarea de date și informații suplimentare de la diferite instituții publice și persoane fizice sau juridice. Numai ca urmare a unei evaluări efectuate în condițiile Legii nr. 176/2010 Agenția Națională de Integritate emite un raport de evaluare prin care constată existența sau inexistența unui incident de integritate și în niciun caz prin formularea unui răspuns la o petiție. Prin urmare, răspunsul formulat de ANI în anul 2012 nu are semnificația dată de instanța de fond și în niciun caz nu poate constitui o justificare a încălcării regimului juridic al incompatibilităților, normele în discuție fiind suficient de clare pentru a permite oricărui destinatar să se conformeze.

Apărările formulate în cauză Intimatul A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Soluția instanței de recurs Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul este fondat. Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. Din actele și lucrările dosarului rezultă că prin Raportul de evaluare nr. x/14.07.2020, recurenta-pârâtă Agenția Națională de Integritate a stabilit că în urma evaluării efectuate în lucrarea nr. x/15.03.2016 privind pe A., consilier local în cadrul Consiliului Local Ovidiu, jud. Constanța, pentru mandatul 2016 - 2020, au fost identificate elemente de încălcare a legislației privind regimul incompatibilităților, întrucât a exercitat simultan, în perioada 04.07.2017 - 05.07.2019, funcția de consilier local în cadrul Consiliului Local Ovidiu și calitatea de angajat cu contract individual de muncă, consilier personal, în cadrul aparatului de specialitate al primarului orașului Ovidiu. În exercitarea mandatului de consilier local 2016 - 2020, persoana evaluată a încălcat dispozițiile art. 88 alin. (1) lit. c).) din Legea nr. 161/2003, potrivit cărora "(1) Funcția de consilier local sau consilier județean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități: (...); c) calitatea de funcționar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului județean ori al prefecturii din județul respectiv". Reclamantul a exercitat (începând cu data de 24 06.2016) funcția de consilier local în cadrul Consiliului Local al Orașului Ovidiu, județul Constanța, pentru mandatul 2016 - 2020 și a exercitat (în intervalul 04.07.2017 - 05.07.2019) funcție contractuală (consilier personal) în aparatul de specialitate al primarului (Cabinetul primarului) Orașului Ovidiu, județul Constanța; Conform Organigramei Primăriei Orașului Ovidiu, jud. Constanța, compartimentele care intră în alcătuirea aparatului de specialitate, sunt următoarele: cabinetul primarului;serviciul voluntar, serviciul public, etc; Așadar, în perioada 04.07.2017 - 05.07.2019, reclamantul a exercitat simultan funcția de consilier local în cadrul Consiliului Local al Orașului Ovidiu și calitatea de angajat cu contract individual de muncă (consilier personal) în cadrul aparatului de specialitate al primarului Orașului Ovidiu, jud. Constanța. Instanța de control judiciar apreciază că instanța de fond s-a pronunțat greșit în sensul inaplicabilității textului legal invocat situației de fapt. Astfel, instanța de fond în mod greșit a reținut că respectivul cabinet al primarului nu reprezintă și nu este inclus în aparatul propriu al consiliului local, astfel cum se exprimă art. 88 alin. 1it. c) din Legea nr. 161/2003, în accepțiunea arătată potrivit art. 132 din Legea nr. 215/2001, respectiv aparat de specialitate al primarului. Din punct de vedere al exercitării simultane a funcției de consilier local în cadrul Consiliului Local al Orașului Ovidiu și a calității de angajat cu contract individual de muncă (consilier personal) în cadrul aparatului de specialitate al primarului Orașului Ovidiu, jud. Constanța, situația de fapt este clară și nu poate fi contestată, fiind probată prin documentele existente la dosarul cauzei. Conform prevederilor art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare: "Funcția de consilier local sau consilier județean este incompatibilă cu (...) c) calitatea de funcționar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului județean ori al prefecturii din județul respectiv". Înalta Curte are în vedere că textul de lege mai sus menționat a fost modificat prin Legea nr. 128/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, după cum urmează: "Funcția de consilier local sau consilier județean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități: (...) c) calitatea de funcționar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului județean ori al prefecturii din județul respectiv". Conform Organigramei Primăriei Orașului Ovidiu, jud. Constanța, compartimentele care intră în alcătuirea aparatului de specialitate, sunt următoarele: cabinetul primarului; serviciul voluntar; serviciul public, etc; Înalta Curte apreciază, contrar interpretării instanței de fond, că din aparatul de specialitate al primarului fac parte cabinetul primarului, celelalte compartimente ale Primăriei Orașului Ovidiu precum și toate instituțiile și serviciile publice de interes local. Faptul că art. 66 din Legea nr. 215/2001 menționează că primarii orașelor, municipiilor și ai municipiilor reședință de județ pot înființa, în limita numărului maxim de posturi aprobate, cabinetul primarului, compartiment distinct (...) nu înseamnă că acest compartiment nu face parte din aparatul de specialitate al primarului ci doar că atribuțiile personalului și modalitatea de angajare sunt diferite de celelalte compartimente. Apartenența cabinetului primarului la aparatul de specialitate al primarului rezultă și din actele aflate la dosarul cauzei, respectiv din Hotărârea nr. 134/31.10.2017 emisă de Primăria Orașului Ovidiu, privind aprobarea organigramei și a statului de funcții pentru aparatul de specialitate al primarului orașului Ovidiu și Anexa 1 -Organigrama și Anexa 2 Statul de funcții pentru aparatul de specialitate al primarului orașului Ovidiu.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa hotărârea recurată și, rejudecând, va respinge acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtă Agenția Națională de Integritate, ca neîntemeiată. PENTRU ACESTE MOTIVE,