ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3619/2021

Ședința publică din data de 14 iunie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea adresată Curții de Apel Craiova la data de 06.06.2018 înregistrată sub nr. x/2018, reclamantul A. a chemat în judecată Agenției Naționale de Integritate (ANI) cu sediul in București, în calitate de pârât solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea Raportului de evaluare nr. x/22.05.2018 întocmit în lucrarea nr. x/10.05.2017 și obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecată generate de prezentul litigiu.

Prin sentința nr. 507/2018 din data de 7 noiembrie 2018, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate (ANI) și a anulat raportul de evaluare nr. x/22.05.2018, obligând pârâta la plata către reclamant a sumei de 1000 RON, onorariu avocat redus.

Împotriva sentinței nr. 507/2018 din data de 7 noiembrie 2018 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, pârâta Agenția Națională de Integritate a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și, în rejudecare, respingerea contestației și menținerea ca temeinic și legal a raportului de evaluare nr. x/22.05.2018 întocmit de Agenția Națională de Integritate.

Recurenta-pârâtă a susținut că instanța de fond a pronunțat hotărârea cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material, respectiv a dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. d) și g) din Legea nr. 161/2003, raportat la incompatibilitatea în care s-a aflat intimatul, prin deținerea simultană atât funcția de viceprimar al comunei Gângiova, cât și funcția de membru în Consiliile de Administrație al unei instituții publice - Școala Gimnazială Gângiova, în perioada 21.09.2015-21.09.2016.

În contextul enunțării prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, a art. 96 din Legea nr. 1/2011 (în forma veche), a art. 96 alin. (2) în forma modificată prin Ordonanța nr. 49/26.06.2014, recurenta-pârâtă a arătat că, în opinia sa, reprezentarea autorității administrativ teritoriale în consiliile de administrație ale instituțiilor de învățământ se poate realiza de către orice altă persoană, dar a căror desemnare nu încalcă regimul incompatibilităților.

Astfel, legiuitorul a stabilit clar care sunt incompatibilitățile funcției de viceprimar, una dintre acestea fiind calitatea de membru în consiliul de administrație la instituțiile publice.

Totodată, în raport de conceptul de demnitate publică, prin natura funcției cu care a fost învestit viceprimarul slujește interesele comunității din care face parte, revenindu-i obligația să respecte normele imperative ale Legii nr. 161/2003.

Cu titlu de practică judiciară, recurenta a menționat deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 3205/2015, 2159/2016, 2629/2016 și 72/2017.

În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul-reclamant A. a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca fiind temeinică și legală, prima instanță făcând o corectă interpretare și aplicare a prevederilor legale incidente situației de fapt reținute.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor formulate prin întâmpinare și a dispozițiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru considerentele expuse în continuare.

Recurentul-reclamant A. a supus controlului de legalitate al instanței de contencios administrativ, în temeiul art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, Raportul de evaluare nr. x/22.05.2018, întocmit de intimata-pârâtă Agenția Națională de Integritate, prin care s-a constatat că, în perioada 21.09.2015-21.09.2016, reclamantul A. s-a aflat în stare de incompatibilitate deoarece a deținut simultan atât funcția de viceprimar al comunei Gângiova, cât și funcția de membru în Consiliile de Administrație al unei instituții publice - Școala Gimnazială Gângiova, fiind incidente dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.

Înalta Curte reține că potrivit art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, în forma în vigoare în perioada suspusă evaluării "Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu: (…) d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național sau local, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice".

Articolul a fost modificat la data de 07.06.2017 prin Legea nr. 128/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 161/2003, fiind introdusă "excepția reprezentanților în adunarea generală a acționarilor la societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a membrilor în consiliile de administrație ale unităților și instituțiilor de învățământ de stat sau confesionale și ale spitalelor publice din rețeaua autorităților administrației publice locale sau a altor reprezentanți ai instituțiilor publice din subordinea unităților administrativ-teritoriale sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deține participație."

A reținut instanța de fond că Legea nr. 1/2011 a educației naționale la art. 96 prevede că (1) Unitățile de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt conduse de consiliile de administrație, de directori și de directori adjuncți, după caz. În exercitarea atribuțiilor ce le revin, consiliile de administrație și directorii conlucrează cu consiliul profesoral, cu comitetul de părinți și cu autoritățile administrației publice locale.

(2) În unitățile de învățământ de stat consiliul de administrație este organ de conducere și este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel:

a) în cazul unităților de învățământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administrație este format din 7 membri, cu următoarea componență: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanți ai părinților; primarul sau un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local. Directorul este membru de drept al consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ respectivă. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și pentru învățământul preșcolar și primar;

b) în cazul în care consiliul de administrație este format din 9 membri, dintre aceștia 4 sunt cadre didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, 2 reprezentanți ai consiliului local și 2 reprezentanți ai părinților. Directorul este membru de drept al consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ respectivă;

c) în cazul în care consiliul de administrație este format din 13 membri, dintre aceștia 6 sunt cadre didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, 3 reprezentanți ai consiliului local și 3 reprezentanți ai părinților. Directorul este membru de drept al consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ respectivă;

Pornind de la adoptarea art. 96 din Legea nr. 1/2011, instanța fondului a considerat ca fiind excesivă soluția administrativă dispusă de intimata-pârâtă prin raportul de evaluare, apreciind că participarea primarului în cadrul consiliilor de administrație a școlilor din localitățile în care acesta își exercită autoritatea urmărește organizarea și desfășurarea eficientă a activității de învătâmânt.

Totodată, a arătat instanța de fond că același raționament s-ar aplica și viceprimarului, ca reprezentant al primarului în consiliul de administrație.

Inalta Curte constată că în materia incompatibilităților, prevederile legale sunt de strictă interpretare, neputând fi extinse în sensul raționamenului judecătorului fondului, expus și de intimatul-reclamant prin întâmpinarea formulată.

Astfel, după modificarea legii învătământului, textul prevede expres posibilitatea primarului de a participa în consiliul de administrație al școlii, sau un reprezentant al acestuia, însă nu viceprimarul, față de care rămâne în vigoare interdicția prevăzută la art. 87 lit. d) din Legea nr. 161/2003.

Instanța de control judiciar reține că pentru perioada 4.02.2015 - 10.06.2017 (data modificării Legii nr. 161/2003) prevederile art. 87 lit. d) din Legea nr. 161/2003 prevăd în mod clar că funcția de viceprimar este era incompatibilă cu cea de membru în consiliul de administrație al unei instituții publice, așa cum este Școala Gimnazială Gângiova.

Așa fiind, reține Înalta Curte că din cuprinsul acestor dispoziții rezultă, fără echivoc, că unica premisă necesară dar și suficientă pentru a se constata existența stării de incompatibilitate este cumulul funcțiilor avute în vedere de legiuitor, neexistând nicio condiționare în sensul dovedirii validității actului de numire a viceprimarului în funcția de membru în consiliul de administrație al uneia sau mai multora din entitățile din sfera de referință a actului normativ.

Ceea ce este nu numai necesar dar și suficient în acest caz este faptul că este dovedită împrejurarea exercitării, de către reclamantul intimat, a calității de membru în consiliul de administrație al unei instituții publice, așa cum este Școala Gimnazială Gângiova, concomitent cu cea de viceprimar.

Pe cale de consecință, extinzând aplicabilitatea prevederilor art. 96 din Legea nr. 1/2011 și la situația viceprimarului, cu neobservarea incompatibilității prevăzute de art. 87 lit. d) din Legea nr. 161/2003 instanța de fond a pronunțat o hotărâre cu aplicarea greșită a normelor de drept material, caz de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursul, va casa sentința recurată și, rejudecând, va respinge acțiunea, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta Agenția Națională de Integritate împotriva sentinței nr. 507/2018 din data de 7 noiembrie 2018 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și, rejudecând, respinge acțiunea ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 iunie 2021.