ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 430/2022
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 430/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 27 ianuarie 2022
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Consiliul Județean Ilfov Serviciul Public de Pază Obiective de Interes Județean Ilfov, în contradictoriu cu Primăria Petrăchioaia, a atacat cu apel sentința civilă nr. 2541/26.09.2018 pronunțată în dosarul nr. x/2017 de Tribunalul Ilfov, secția civilă.
Hotărârea Curții de Apel București
Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin Decizia nr. 13 din 21 februarie 2019, a respins apelul formulat de apelantul-reclamant ca inadmisibil, reținând că din examinarea motivelor expuse în cuprinsul căii de atac nu au fost formulate critici de nelegalitate împotriva sentinței atacate, ci este reluată situația arătată în fața primei instanței, iar din conținutul motivelor invocate nu se poate decela nici o critică ce ar putea fi încadrată în vreunul din motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., așa încât respectiva cale de atac nu poate fi recalificată drept recurs.
Calea de atac exercitată
Împotriva acestei decizii a declarat recurs apelantul-reclamant Consiliul Județean Ilfov Serviciul Public de Pază Obiective de Interes Județean Ilfov, solicitând admiterea căii de atac exercitate, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, apreciind că hotărârea atacată este nelegală.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Înalta Curte constată că hotărârea recurată este definitivă, calea de atac promovată de contestator nefiind prevăzută de lege.
Asupra admisibilității recursului
Împotriva hotărârilor judecătorești se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se poate deroga.
Potrivit art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.
Conform art. 129 din Constituția României:
"Împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii."
Principiul legalității căilor de atac, consacrat de art. 457 din C. proc. civ. și art. 129 din Constituția României, presupune, așadar, că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege.
Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenței atribuite prin lege constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac și a principiului constituțional al egalității în fața legii.
Potrivit dispozițiilor art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege.
Hotărârea atacată cu recurs nu face parte din categoria hotărârilor prevăzute de textul de lege sus-menționat, ci este pronunțată în calea de atac a apelului împotriva împotriva sentinței nr. 2541/26.09.2018, cale de atac respinsă ca inadmisibilă, întrucât trebuia exercitat recursul și nu apelul.
Prevederile art. 634 alin. (1) din C. proc. civ. arată că sunt hotărâri definitive "hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului".
În cauză, se reține că prin recursul formulat s-a urmărit anularea unei decizii care, de asemenea, nu este supusă nici unei căi de atac.
Așadar, recurentul a formulat recurs împotriva unei hotărâri care, potrivit dispozițiilor menționate, este definitivă.
Prin urmare, recursul declarat împotriva unei hotărâri care nu are cale de atac este inadmisibil.
Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta
Curte va respinge recursul formulat, ca inadmisibil, ținând seama și de prevederile art. 499 teza a doua din același cod.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de reclamantul Consiliul Județean Ilfov Serviciul Public de Pază Obiective de Interes Județean Ilfov împotriva Deciziei nr. 13 din 21 februarie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 27 ianuarie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.