ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3727/2022
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3727/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 22 iunie 2022
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele;
Circumstanțele cauzei. Cererea de chemare în judecată.
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. a solicitat anularea procesului-verbal de fraudă din data de 25.10.2020, a sancțiunii de anulare a lucrării pentru fraudă, obligarea pârâtului la corectarea lucrării sale, cu validarea rezultatului, anularea hotărârilor secției pentru judecători a CSM nr. 1404, 1405/26.11.2020 referitoare la respingerea contestației sale.
În motivarea cererii s-a arătat sintetic că prin procesul-verbal din 25.10.2020 supraveghetorul din sala 418 a Universității de Drept Româno-americane unde avea loc concursul de promovare a judecătorilor în funcții de execuție a constatat că această candidată a continuat să îngroașe buline de răspuns de pe foaia de răspunsuri, după expirarea timpului de concurs, întocmind proces-verbal, iar la predarea lucrării, Președintele Comisiei de Concurs, după solicitarea supraveghetorului, i-a anulat lucrarea.
Hotărârea instanței de fond.
Prin sentința civilă nr. 967 din data de 17.06.2021, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de către reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, ca nefondată.
Cererea de recurs.
Împotriva sentinței civile nr. 967 din data de 17.06.2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta A., invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că instanța de fond a dat o interpretare eronată procesului-verbal de fraudă calificându-l ca pe o simplă operațiune administrativă, tehnico-materială care nu trebuie să aibă un anumit conținut și nici să cuprindă măsura luată și numele/prenumele celui ce l-a întocmit.
De asemenea, în mod greșit instanța de fond a afirmat că în hotărârea de organizare a concursului nu este prevăzut conținutul procesului-verbal de fraudă, art. 15 alin. (5) din HCSM nr. 1348/2019 stipulând fără echivoc că responsabilul de sală consemnează într-un proces-verbal faptele constatate și măsurile luate, iar lucrarea se anulează cu mențiunea Fraudă, fiind evident că procesul-verbal trebuia să cuprindă obligatoriu măsura luată și trebuia comunicat un exemplar și candidatului vizat, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul de față.
În aceste condiții, este evident că nu poate fi vorba de o operațiune tehnico-materială care este neproducătoare de efecte juridice, în speță procesul-verbal a produs efecte juridice vătămătoare.
În continuare, recurenta-reclamantă susține că în procesul-verbal nu se consemnează nicio măsură luată, lucrarea nu a fost anulată de responsabilul de sală cum prevede în mod obligatoriu dispozițiile art. 19 alin. (5) din HCSM nr. 1348/2019 și nici nu i s-a comunicat un exemplar al acestuia, iar în raport de aceste aspecte se poate constata nulitatea procesului-verbal.
Alt motiv de nelegalitate al sentinței recurate constă în faptul că s-a reținut eronat că în cauză este vorba de depășirea timpului pentru formularea răspunsurilor în condițiile în care în procesul-verbal s-a reținut îngroșarea bulinelor de răspuns de pe foaia cu răspunsuri timp de 2-3 secunde, deci nu colorarea/completarea foii de concurs cu o notație nouă prin care să depășească timpul de concurs. Prin urmare, starea de fapt expusă în cuprinsul procesului-verbal nu se încadrează în niciuna dintre ipotezele prevăzute de art. 19 din Regulament ca fiind fraudă.
Sentința recurată este nelegală și prin prisma aprecierilor referitoare la temeinicia anulării lucrării pentru îngroșarea unor buline, aceasta fiind total disproporționată în condițiile în care nu există o dovadă certă că timpul de lucru a fost corect măsurat de supraveghetoare și că cele 2 secunde cu care i s-a reproșat recurentei-reclamantă că ar fi depășit timpul și, în lipsa unui ceas din sala de concurs, apare ca discriminatorie.
Pentru aceste motive solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și în rejudecare, admiterea acțiunii.
Apărările formulate în cauză.
Intimatul-pârât a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea sentinței atacate.
Procedura de soluționare a recursului.
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471
1
și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.
În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471
1
și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 25 octombrie 2021, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 22 iunie 2022, în ședință publică, cu citarea părților.
Soluția instanței de recurs.
Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte va admite recursul, pentru următoarele considerente:
Recurenta-reclamantă a învestit instanța de contencios administrativ și fiscal cu o cerere prin care a solicitat anularea procesului-verbal de fraudă din data de 25.10.2020, a sancțiunii de anulare a lucrării pentru fraudă, obligarea pârâtului la corectarea lucrării sale, cu validarea rezultatului, anularea hotărârilor secției pentru judecători a CSM nr. 1404, 1405/26.11.2020 referitoare la respingerea contestației sale.
Prima instanță a respins cererea dedusă judecății reținând, în esență, că procesul-verbal de constatare a fraudei este o operațiune administrativă, tehnică, întrucât se situează între actul administrativ de declanșare a concursului și servește la pregătirea actului final de validare a concursului, prin hotărâri ale secției corespunzătoare a CSM, precum și faptul că depășirea timpului pentru formularea răspunsurilor la proba scrisă tip grilă este dovedită, necontestată și se înscrie în ipoteza de aplicare a art. 19 alin. (6) din HCSM nr. 1348/2019, aspect care împiedică o judecată în echitate. O judecată în echitate nici nu este posibilă în materia controlului de legalitate obiectiv asupra actelor sau operațiunilor administrative. Nici regulamentul de concurs sau legea nr. 554/2004 nu permit o judecată în echitate, așa cum a solicitat reclamanta în ultima parte a acțiunii.
Învestită cu soluționarea cererii de recurs de față, Înalta Curte va răspunde punctual motivelor invocate.
Cu privire la recursul declarat de către recurentul-pârât prin care se invocă dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că potrivit acestui motiv, casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greșită a legii materiale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța, deși a recurs la textele de lege aplicabile speței, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit.
Subsumat acestui motiv de recurs, recurenta-reclamantă formulează critici cu privire la natura juridică a procesului-verbal de fraudă și interpretarea greșită a dispozițiilor art. 19 alin. (5) din HCSM nr. 1348/2019.
În cauza de față acest motiv este incident, având în vedere că interpretarea pe care prima instanță a dat-o dispozițiilor legale este greșită.
Astfel, Înalta Curte constată că, prin procesul-verbal de fraudă s-a reținut că recurenta-reclamantă a participat la concursul de promovare pe loc a judecătorilor din data de 25.10.2020 și ca urmare a faptului că a continuat să completeze teza de concurs prin îngroșarea unei buline ulterior expirării timpului de concurs, a fost întocmit procesul-verbal, iar aceasta a fost sancționată cu eliminarea din concurs.
Înalta Curte constată că dispozițiile art. 19 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor din 17.09.2019 aprobat prin Hotărârea secției pentru judecători nr. 1348/2019 are următorul conținut:
(1) Se interzice candidaților să dețină asupra lor pe timpul desfășurării probei scrise orice fel de lucrări care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum și orice mijloc electronic de comunicare. Candidații pot folosi în timpul concursului acele materiale a căror posibilitate de utilizare este menționată explicit în tematica și bibliografia de concurs. Supraveghetorii verifică respectarea acestei prevederi înainte de aducerea subiectelor în săli. Nerespectarea acestor dispoziții duce la eliminarea din sală a candidatului, indiferent dacă materialele interzise au fost folosite sau nu.
(2) Candidații se așază în ordine alfabetică, conform listelor afișate. Candidații primesc teze de concurs tipizate pe care își scriu cu majuscule numele și prenumele și completează citeț celelalte date de pe colțul paginii care urmează să fie lipit, precum și coli obișnuite pentru ciorne, marcate cu ștampila Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Colțul tezei de concurs tipizate se lipește și se ștampilează în momentul predării lucrării, numai după ce persoanele care supraveghează în sală au verificat identitatea candidaților și completarea corectă a tuturor datelor prevăzute și după ce responsabilii de sală semnează în interiorul porțiunii din pagină care urmează să fie sigilată.
(4) Înscrierea numelui candidatului pe tezele tipizate în afara rubricii care se sigilează și orice alte semne distinctive care ar permite identificarea lucrării atrag anularea lucrării scrise respective.
(5) Frauda dovedită atrage eliminarea candidatului din concurs. Se consideră fraudă și încălcarea dispozițiilor alin. (1) și (4). În aceste cazuri responsabilul de sală consemnează într-un proces-verbal faptele constatate și măsurile luate, iar lucrarea scrisă se anulează cu mențiunea "fraudă". Procesul-verbal se comunică comisiei de organizare a concursului și candidatului respectiv.
(6) Sancțiunea prevăzută la alin. (5) se aplică și pentru depășirea timpului pentru formularea răspunsurilor la proba scrisă tip grilă, stabilit potrivit art. 17 alin. (2).
Având în vedere aceste dispoziții, Înalta Curte constată că este întemeiată critica recurentei-reclamante conform căreia starea de fapt expusă în cuprinsul procesului-verbal nu se încadrează în niciuna dintre ipotezele prevăzute de art. 19 din Regulament ca fiind fraudă.
Astfel, Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor, aprobat prin Hotărârea secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1348/2019 sancționează cu măsura eliminării din concurs și fapta depășirii timpului pentru formularea răspunsurilor la proba scrisă tip grilă, stabilit potrivit art. 17 alin. (2).
Or, în cauza de față, din chiar consemnările existente în cuprinsul procesului-verbal făcute de membrii comisiei de concurs, rezultă că "după expirarea timpului de concurs candidata A. a continuat să îngroașe o bulină de răspuns de pe foaia cu răspunsuri timp de 2-3 secunde".
În acest context, se poate observa că îngroșarea, iar nu colorarea unei buline nu poate fi considerată o acțiune prin care candidatul a completat foaia de concurs cu o notație nouă care să nu fi fost completată anterior și prin care să depășească timpul de concurs, precum și faptul că, fracțiunea de timp de 2-3 secunde se încadrează în marja de timp de care un executant se poate prevala pentru a procesa informația transmisă.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată că starea de fapt expusă în cuprinsul procesului-verbal nu se încadrează în niciuna dintre ipotezele prevăzute de art. 19 din Regulament ca fiind fraudă, astfel că, acțiunea dedusă judecății apare ca întemeiată și va fi admisă, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre cu interpretarea greșită a normelor de drept material.
Temeiul legal al soluției instanței de recurs
Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința recurată și rejudecând, va admite cererea de chemare în judecată, va anula Hotărârile nr. 1404 și nr. 1405/26.11.2020 emise de pârât și procesul-verbal de fraudă întocmit în data de 25.10.2020 cu consecința revenirii asupra măsurii de anulare a lucrării de concurs și a revenirii asupra măsurii eliminării din concurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinței nr. 967 din 17 iunie 2021 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința recurată și rejudecând:
Admite cererea de chemare în judecată formulate de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii.
Anulează Hotărârile nr. 1404 și nr. 1405/26.11.2020 emise de pârât și procesul-verbal de fraudă întocmit în data de 25.10.2020 cu consecința revenirii asupra măsurii de anulare a lucrării de concurs și a revenirii asupra măsurii eliminării din concurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 iunie 2022.