ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3710/2022

Ședința publică din data de 22 iunie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele;

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 12 octombrie 2021, pe rolul Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2021 reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României prin Secretariatul General al Guvernului a solicitat ca pe calea ordonanței președințiale și să se dispună suspendarea H.G. nr. 1090/2021 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 962 din 2021 privind prelungirea stării de alertă, anularea H.G. nr. 1090/2021 precum și plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 263/CA din data de 15 decembrie 2021, Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins cererea de ordonanță președințială promovată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României - prin Secretariatul General al Guvernului și intervenientul Ministerul Afacerilor Interne, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 263/CA din data de 15 decembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta A..

Intimatul-pârât nu a depus întâmpinare.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 14 martie 2022, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 22 iunie 2022, în ședință publică, cu citarea părților.

Analizând cu prioritate, potrivit art. 248 C. proc. civ., excepția nulității recursului pentru neîndeplinirea obligației de achitare a taxei judiciare de timbru, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru:

"(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ.

(2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON.

(3) Recursul incident și recursul provocat se taxează după regulile prevăzute la alin. (1) și (2)."

Conform art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, iar alin. (3) al aceluiași articol stabilește că această cerință este prevăzută sub sancțiunea nulității.

În prezenta cauză, prin adresa emisă la data de 28.01.2022 și comunicată la data de 03.02.2021, s-a pus în vedere recurentului să depună la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON.

În acest context, Înalta Curte constată că, deși a fost citat cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru în sumă de 100 RON, conform dovezii anexate la dosarului, recurenta nu și-a îndeplinit această obligație legală.

Or, în conformitate cu prevederile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat.

Potrivit art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, "dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței", iar art. 32 din același act normativ prevede că "taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac, în condițiile prevăzute de lege".

În acest sens sunt și dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii.

Consecința neachitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac a recursului este prevăzută de dispozițiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., sancțiunea fiind anularea recursului ca netimbrat.

Pentru considerentele expuse și în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va anula recursul, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinței nr. 263 din 15 decembrie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 iunie 2022.