ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3644/2021

Ședința publică din data de 15 iunie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul A., să se aprecieze asupra calității de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe pârâtul A..

Prin sentința civilă nr. 3677 din 19 septembrie 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul A., cu domiciliul în județul Maramureș și s-a constatat calitatea de lucrător al Securității a pârâtului A. ; s-a respins cererea pârâtului de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată ca fiind neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 3677 din 19 septembrie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâtul A., întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurentul a susținut că sentința instanței de fond cuprinde motive contradictorii, instanța de fond constatând calitatea de lucrător al Securității al pârâtului A., în condițiile în care din nicio probă administrată în dosar sau depusă de către reclamant nu rezultă că acesta a avut calitatea de "ofițer sau de subofițer al Securității sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit."

Motivarea instanței de fond este contradictorie, în condițiile în care în ultimul aliniat al considerentelor sentinței se arată că instanța va constata calitatea de lucrător al Securității al pârâtului A., situație reglementată de prevederile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, iar în considerentele hotărârii expuse în pag. 8 a sentinței, se fac referiri exprese la situația de colaborator, prin referire la prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.

Referitor la motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul a susținut că sentința atacată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

Colaborarea pârâtului cu fosta Securitate nu a fost una benevolă, aspect care poate fi dedus pornind de la analiza originii etnice a părinților mei, maghiară, coroborată cu originea socială a părinților pârâtului, care nu era una sănătoasă, în aprecierea fostului regim comunist, aceștia fiind funcționari, tatăl lui fiind tehnician principal, șef adjunct control calitate, iar mama contabil.

Fiind de etnie maghiară, făcându-și studiile medii la o clasă maghiară, nu a excelat niciodată la limba și literatura română, nefiind vorbitor fluent de limbă română, nescriind literar și gramatical corect, aspecte care rezultă din situația sa școlară de pe verso-ul diplomei de bacalaureat, unde pârâtul a obținut, în fiecare an de studii, media 5 la limba și literatura română, iar la limba materna maghiara, aceeași notă.

Având în vedere faptul că pârâtul a fost un elev submediocru la limba și literatura română, comparând această situație cu conținutul notelor informative furnizate de către acesta, scrise într-o manieră cursivă, fără greșeli de ortografie și fără dezacorduri, apare ca fiind credibilă și dovedită susținerea pârâtului conform căreia toate notele informative au fost scrise la dictarea ofițerului operativ.

Față de modalitatea ascunsă prin care Securitatea contacta, recruta informatori, dublată de faptul că pârâtul a fost pus să semneze un angajament scris cu Securitatea urmând "a colabora în mod sincer și secret cu organele de securitate", "în procesul colaborării acesta obligându-se să păstreze "conspirativitatea acestei activități față de oricine, indiferent de gradul de rudenie", rezultă că recurentul - pârât nu a avut posibilitatea să dovedească constrângerea morală în care ajunge colaborator al Securității, ea putând fi dedusă însă din împrejurările în care acesta a ajuns să fie contactat, iar ulterior recrutat ca și colaborator.

Prin notele informative date, pârâtul nu a urmărit obținerea niciunui folos material, aspect menționat în cuprinsul a mai mult rapoarte întocmite de către lt. B., informațiile de natură tehnică au fost într-adevăr furnizate de către pârât la solicitarea Securității, însă cea referitoare la C. nu a fost dată de către pârât, ci scrisă de către acesta la dictarea ofițerului operativ.

Deși instanța fondului reține faptul că ar fi întocmit 7 note informative, doar cu privire la conținutul uneia dintre acestea apreciază că conținutul acestei informații se referă la atitudini potrivnice regimului totalitar comunist și că, prin informațiile furnizate ar fi posibilă îngrădirea drepturilor fundamentale, fiind îndeplinite astfel cerințele cumulative ale art. 2 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.

Nota informativă privind pe C., din 22.11.1989, data în fața lt. B., în legătură cu acesta, respectiv în legătură cu relația acestuia cu o englezoaica pe care a cunoscut-o la Marea Neagra și la intenția lui de a pleca în străinătate și de a se căsători cu aceasta, a fost dată de către pârât în contextul în care aceste aspecte erau cunoscute de toți colegii de muncă din secție și chiar din alte secții, C. nefăcând un secret din această relație.

Raportat la notorietatea faptelor denunțate, rezultă că nu avea cum să menajeze interesele persoanei denunțate și sa fie precaut cu privire la aspectele semnalate. Prin urmare, nu se poate reține faptul că prin informațiile cuprinse în nota informativă s-a vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale.

Intimatul-reclamant Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică.

II. Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra recursului

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

În cauză nu este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., sub aspectul existenței unor motive contradictorii.

Astfel cum rezultă din considerentele hotărârii recurate, instanța de fond a analizat și s-a pronunțat asupra calității pârâtului de colaborator al Securității, în sensul art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.

Faptul că în dispozitivul hotărârii recurate instanța a dispus constatarea calității de lucrător al securității în privința pârâtului nu este decât o eroare materială strecurate care poate face obiectul unei cereri de îndreptare, iar nu de recurs, de vreme ce dispozițiile art. 445 din C. proc. civ. impun obligativitatea procedurilor de îndreptare, lămurire și completare a hotărârilor pe căile prevăzute de art. 442-444 din C. proc. civ.

În cauză nu este incident nici motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Înalta Curte constată, în acord cu instanța de fond, că din materialul probator administrat în cauză rezultă faptul că, într-adevăr, recurentul-pârât a furnizat informații Securității, care au vizat activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.

Din înscrisurile depuse la dosar s-a constatat că pârâtul a fost recrutat ca informator al Securității, având numele conspirativ "Doru", aspect ce rezultă din angajamentul din semnat de către acesta la data de 29.03.1984, semnat personal de pârât și din raportul întocmit la data de 31.03.1984 de lt. Maj. D. din cadrul Inspectoratului Județean Maramureș - Serviciul II.

Prin angajamentul semnat, pârâtul s-a angajat să colaboreze "în mod secret și sincer cu organele de securitate în activitatea pe care o desfășoară acesta de prevenire a oricăror acte care ar putea aduce atingerea securității Statului", neexistând niciun element care să conducă la concluzia că angajamentul a fost smuls prin constrângere.

S-a reținut că în urma angajamentului, pârâtul a furnizat organelor de securitate un volum ridicat de informații cu privire la diferite persoane din cadrul colectivității, acesta dând dovada de inițiativă în furnizarea unor informații cât mai detaliate.

Astfel, în nota de analiză, aflată la dosar de fond, s-a consemnat faptul că acesta a furnizat până la data întocmirii angajamentului un număr de cinci informații care s-au confirmat în urma verificării, în același sens fiind și nota raport din data de 3.06.1987 aflată la dosar de fond, din cuprinsul căreia reiese faptul că reclamantul a furnizat două materiale scrise care au fost exploatate, informațiile dovedindu-se reale și obiective. De asemenea, din nota raport din data de 15.06.1988, rezultă furnizarea de reclamant a șapte materiale scrise.

Prin nota informativă din data de 22.11.1989, pârâtul aduce la cunoștința organelor de securitate că numitul C. are o relație cu persoană de sex feminin de cetățenie britanică și că intenționează a se căsători și a pleca definitiv din țară.

Chiar dacă în considerentele sentinței recurate prima instanță a făcut referire doar la această notă informativă, Înalta Curte constată că aceasta nu este singura notă furnizată de pârât.

În afara acestei note și a celorlalte materiale scrise anterior menționate referitoare la discuțiile existente în colectiv, la dosarul instanței de fond există la filele x și nota informativă dată de pârât la data de 03.07.1987, prin care acesta semnalează organelor de securitate faptul că numitul E. "și-a întocmit formele de plecare în excursie în R.P. Ungară", deși nu ar mai fi avut dreptul să plece în acel an, și că ar avea o relație cu o femeie de cetățenie ungară cu care intenționează să se căsătorească.

Prin urmare, recurentul - pârât a furnizat informații vizând comportamentul unor persoane, care aveau intenția de a pleca din țară, comportament care nu corespundea politicii de atunci, neputându-se aprecia că această intenție era pe placul regimului comunist, existând suspiciunea, temerea ca cetățenii ar putea compara condițiile economice și politice sau ar fi nemulțumiți de neajunsurile din țară.

Încheierea căsătoriilor între cetățenii români și străini era considerată o atitudine potrivnică regimului comunist, cetățenii români fiind atent monitorizați și obligați să anunțe autoritățile despre orice informație privind cetățenii străini, existând persoane denunțate și sancționate în acest fel.

În ceea ce privește a doua condiție, din interpretarea prevederilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare, rezultă că cerința legală pe care trebuie să o îndeplinească informațiile furnizate organelor de Securitate pentru a se reține calitatea de "colaborator" este aceea ca denunțarea să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Așadar, pentru a se reține calitatea unei persoane de "colaborator al Securității" este suficient ca informațiile furnizate să urmărească, să aibă potențialul, să fie apte să îngrădească drepturi și libertăți fundamentale, nefiind necesar să se dovedească împrejurarea că aceste drepturi au fost încălcate sau îngrădite în concret. Or, la aprecierea îndeplinirii acestei cerințe trebuie avută în vedere atitudinea subiectivă a persoanei care furnizează informațiile, în sensul de a se stabili dacă aceasta conștientiza faptul că informațiile respective pot atrage consecințe în ceea ce privește persona vizată, consecințele constând în măsuri de urmărire și verificare care presupun îngrădirea sau chiar încălcarea unor drepturi fundamentale.

În cauza dedusă judecății, Înalta Curte constată că informațiile furnizate de pârât Securității au, fără putință de tăgadă, acest potențial, în sensul că, în raport de conținutul lor, sunt de natură să expună persoanele la care se referă unor consecințe grave.

De asemenea, este în afara oricărei îndoieli faptul că pârâtul putea și trebuia să conștientizeze posibilele urmări ale informațiilor furnizate, acceptând că asupra persoanelor respective urma să se desfășoare acțiuni care vizau încălcarea dreptului la viață privată, prin ingerințele autorităților în viața acestora (acțiuni de investigații).

Într-adevăr, informațiile furnizate de către recurentul-pârât au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, având în vedere că furnizarea informațiilor indicate anterior era de natură să determine urmărirea și intimidarea persoanelor la care se refereau, inclusiv stocarea de date personale ale acestora pe o perioadă lungă de timp.

Pentru aceste considerente, constatând că nu sunt incidente motivele de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., republicat, în temeiul prevederilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâtul A., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-pârât A. împotriva sentinței civile nr. 3677 din 19 septembrie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 iunie 2021.