ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 15.06.2022

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3509/2022

HOTĂRÂRE
15.06.2022
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3509/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 15 iunie 2022

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin la data de 29.03.2021, sub numărul x/2021, reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâții B., C., D. a solicitat anularea Hotărârii din data de 11.03.2021 pronunțată de Conciliatorul B. C. în Cererea de soluționare alternativă a litigiului nr. x, înregistrată la B. în data de 23.11.2020 de D.,în legătură cu dosarul de daună x, hotărâre care a fost comunicata reclamantei prin e-mail în data de 11.03.2021.

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență

Judecătoria Drobeta Turnu Severin, prin sentința nr. 3554/23.09.2021, a admis excepția necompetenței teritoriale și a fost declinată cauza la Judecătoria Vânju Mare, motivându-se că art. 121 C. proc. civ. prevede în mod expres că cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanța domiciliului consumatorului.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Vânju Mare sub același nr. 2785/225/2021.

La rândul său, instanța a invocat, din oficiu, excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Vânju Mare iar, prin sentința civilă nr. 19 din 13 ianuarie 2022, a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Vânju Mare, invocată din oficiu și, pe cale de consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâții B. (Entitatea de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul financiar non-bancar), C., în calitate de Conciliator B., înscris în Registrul Conciliatorilor B. la numărul 8 și D. în favoarea Curții de Apel Craiova.

În argumentele expuse in susținea soluției, instanța a reținut că față de dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. c) și f) din Legea nr. 554/2004, a apreciat că cererea de chemare în judecată, ce vizează anularea hotărârii din data de 11.03.2021, pronunțată de B. - act emis de o autoritate administrativă învestită, cu atribuții de jurisdicție administrativă specială, este de competența instanțelor de contencios administrativ competente potrivit legii organice, fiind un litigiu în care una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut din emiterea unui act administrativ.

A mai arătat instanța că potrivit art. 10 alin. (1) din Legea 554/2004 litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

Față de aceste dispoziții legale și obiectul cauzei, precum și dispozițiile art. 13 alin. (3) din O.G. nr. 38/2015 reținând că hotărârea emisă de Entitatea de Soluționare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Financiar Non-Bancar, poate fi atacată în instanța, iar ASF în cadrul căreia funcționează entitatea emitentă a actului atacat, are calitatea de autoritate centrală, instanța a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Vânju Mare invocată din oficiu și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

Curtea de Apel Craiova, prin sentința nr. 44 din 21 februarie 2022, a admis excepția necompetenței materiale invocată din oficiu și, pe cale de consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâții B. (Entitatea de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul financiar non-bancar), C., în calitate de Conciliator B., înscris în Registrul Conciliatorilor B. la numărul 8 și D., în favoarea Judecătoriei Vânju Mare, județul Mehedinți.

Totodată, a constatat ivit conflict negativ de competență și trimis dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte, ca instanță competentă să soluționeze conflictul, conform art. 135 alin. (3) și alin. (5) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în primă instanță în favoarea judecătoriei Vânju Mare.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între instanțe îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

În cauza de față obiectul acțiunii este reprezentat de anularea Hotărârii din 11.03.2021 pronunțată de B. în soluționarea unui litigiu dintre reclamanta A. S.A. și pârâta D..

În primul rând, se constată că litigiul a fost inițiat de către un profesionist împotriva unui consumator, astfel cum aceste categorii sunt definite prin art. 2 pct. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor și art. 2 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori.

În al doilea rând, Hotărârea ce face obiectul litigiului dedus judecății a fost pronunțată în dosarul de daună x, privind diferendul dintre reclamanta A. S.A. și pârâta D., în conformitate cu dispozițiile Regulamentului nr. 4/27.04.2016 privind organizarea și funcționarea Entității de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul financiar nonbancar (B.), emis de Președintele Autorității de Supraveghere Financiară și publicat în Monitorul Oficial Nr. 383 din 19 mai 2016, prin procedura pentru soluționarea alternativă a litigiilor prin impunerea unei soluții în cadrul B., prevăzută la Anexa nr. 2 din acest Regulament. Această entitate de soluționare Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul financiar non-bancar este înființată în cadrul Autorității de Supraveghere Financiară și este constituită în baza Ordonanței Guvernului nr. 38/2015 privind soluționarea alternativă a litigiilor dintre consumatori și comercianți, (care transpune în legislația națională Directiva nr. 11/2013/UE), oferind posibilitatea soluționării unui litigiu printr-o procedură B., ce funcționează exclusiv în cadrul Autorității de Supraveghere Financiară.

Înalta Curte reține că înscrisul contestat nu reprezintă un act administrativ în sensul dispozițiilor art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004, întrucât acesta nu este emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, și nu se identifică cu sintagma "dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice" în înțelesul acestui act normativ.

Astfel, potrivit art. 1 din Regulamentul Autorității de Supraveghere Financiară nr. 4/2016 privind organizarea și funcționarea Entității de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul financiar nonbancar (B.), această Entitate de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul financiar non-bancar este înființată în cadrul Autorității de Supraveghere Financiară și este constituită în baza Ordonanței Guvernului nr. 38/2015 privind soluționarea alternativă a litigiilor dintre consumatori si comercianți, oferind posibilitatea soluționării unui litigiu printr-o procedură B., ce funcționează exclusiv în cadrul Autorității de Supraveghere Financiară.

De asemenea, potrivit art. 9 alin. (10) din Anexa nr. 2 a Regulamentului nr. 4/2016 al Autorității de Supraveghere Financiară privind organizarea și funcționarea Entității de Soluționare Alternative a Litigiilor în domeniul financiar nonbancar, hotărârea Comisiei de conciliere poate fi atacată la instanța de judecată competentă.

Având în vedere considerentele expuse, în lipsa unei norme speciale de competență care să atribuie soluționarea acestui tip de litigiu în competența instanțelor de contencios administrativ, reținând că hotărârea a cărei anulare se solicită nu are natura unui act administrativ în înțelesul art. 2 alin. (1) lit. c) și d) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vânju Mare- Județul Mehedinți.

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. S.A. în contradictoriu cu pârâții B., C. și D. în favoarea Judecătoriei Vânju Mare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 iunie 2022.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2022-03-17
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1647/2022
nu Severin a admis excepția necompetenței materiale, a declinat în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal competența de soluționare a cauzei privind pe petenta A. S.E. și intimații Comisariatul Reg
ÎCCJ 2024-05-28
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1214/2024
Ședința publică din data de 28 mai 2024 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată: 1. Obiectul cauzei Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 29.08.2023 și înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta-Tur
ÎCCJ 2022-04-06
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 811/2022
Ședința publică din data de 6 aprilie 2022 Asupra conflictului negativ de competență de față, reține următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la 14.
ÎCCJ 2021-01-19
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 38/2021
Ședința publică din data de 19 ianuarie 2021 Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Dej la data de 05.05.2020, sub nr. x/2020, reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.A
ÎCCJ 2023-03-15
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 631/2023
Ședința publică din data de 15 martie 2023 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la 30 iulie 2021 reclamanta A.
Sursă