ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3479/2022

Ședința publică din data de 14 iunie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta A., în contradictoriu cu Comisia Speciala de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România a formulat contestație împotriva Deciziei nr. 7444/24.10.2017 emisă de Comisia Specială de Retrocedare, solicitând admiterea contestației, anularea deciziei contestate, și în principal, obligarea intimatei Comisia specială de retrocedare să emită o nouă decizie cu respectarea tuturor prevederilor legale incidente; în subsidiar, a solicitat să se constate calitatea reclamantei A., de persoană îndreptățită să beneficieze de prevederile O.U.G. nr. 94/2000 pentru imobilul din Mun. Craiova. Str. x (fosta str. x), Jud. Dolj, fostă proprietate comunitară evreiască, preluată abuziv de către Statul Român și să se dispună acordarea de despăgubiri pentru acest imobil, teren și construcție.

A mai solicitat obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

La data de 04 ianuarie 2018, pe rolul Curții de Apel Craiova, a fost înregistrat dosarul nr. x/2018, privind cererea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu COMISIA SPECIALA DE RETROCEDARE A UNOR BUNURI IMOBILE CARE AU APARȚINUT CULTELOR RELIGIOASE DIN ROMÂNIA prin care s-a contestat Decizia nr. 859/24.10.2017 emisă de Comisia Specială de Retrocedare, solicitându-se admiterea contestației și să se dispună anularea deciziei contestate, și în principal, obligarea intimatei Comisia specială de retrocedare să emită o nouă decizie cu respectarea tuturor prevederilor legale incidente; în subsidiar, a solicitat să se constate calitatea reclamantei A., de persoană îndreptățită să beneficieze de prevederile O.U.G. nr. 83/1999 pentru imobilul din Mun. Craiova. Str. x (fosta Str. x. nr. 32), Jud. Dolj, fosta proprietate comunitară evreiască preluată abuziv de către Statul Roman și să se dispună acordarea de despăgubiri pentru acest imobil, teren și construcție. A mai solicitat obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a invocat motive identice cu cele formulate în cererea ce face obiectul dosarului nr. x/2018

Prin încheierea nr. 18 din data de 25 aprilie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2018, s-a admis excepția conexității, invocată din oficiu de instanță și a fost conexat dosarul nr. x/2018 la dosarul nr. x/2018. A fost trimis dosarul completului inițial investit cu soluționarea cererii de chemare în judecată, respectiv completului C5 B, având termen de judecată stabilit Ia data de 21.05.2018.

Prin sentința civilă nr. 310 din 31 mai 2018, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a respins acțiunile conexate formulate de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Comisia Specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, la data de 23 iulie 2018, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtele COMISIA SPECIALA DE RETROCEDARE A UNOR BUNURI IMOBILE CARE AU APARȚINUT CULTELOR RELIGIOASE DIN ROMÂNIA și COMISIA SPECIALA DE RETROCEDARE A UNOR BUNURI IMOBILE CARE AU APARȚINUT CETĂȚENILOR APARȚINÂND MINORITĂȚILOR NAȚIONALE DIN ROMÂNIA, a solicitat instanței să se pronunțe asupra cererii conexe ce a format obiectul dosarului nr. x/2018

In motivare, a susținut că instanța nu a făcut nicio judecată cu privire la acțiunea conexată ce a format inițial obiectul dosarului nr. x/2018, având în vedere că cele două acțiuni, deși conexate, au fost formulate în contradictoriu cu două entități pârâte distincte, vizând acte administrative diferite, întemeiate pe dispoziții ale unor acte normative distincte.

În temeiul art. 444 C. proc. civ., a solicitat admiterea cererii și completarea dispozitivul sentinței nr. 310/31.05.2018, in sensul pronunțării si asupra cererii conexe ce a format obiectul dosarului nr. x/2018, întemeiate pe dispozițiile O.U.G nr. 83/1999.

Prin sentința nr. 1 din 03.09.2018, s-a respins cererea de completare a dispozitivului sentinței nr. 310 din data de 31 mai 2018, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. x/2018, formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtele COMISIA SPECIALA DE RETROCEDARE A UNOR BUNURI IMOBILE CARE AU APARȚINUT CULTELOR RELIGIOASE DIN ROMÂNIA și COMISIA SPECIALA DE RETROCEDARE A UNOR BUNURI IMOBILE CARE AU APARȚINUT CETĂȚENILOR APARȚINÂND MINORITĂȚILOR NAȚIONALE DIN ROMÂNIA.

Împotriva sentinței civile nr. 310 din 31 mai 2018, precum și împotriva încheierii din 25 aprilie 2018, ambele pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 din C. proc. civ., solicitând, în principal, casarea, în tot, a încheierii și sentinței recurate, și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.

In subsidiar, s-a solicitat casarea hotărârilor recurate, și referitor la soluția pronunțată cu privire la cererea de chemare în judecată întemeiată pe dispozițiile O.U.G. nr. 94/2000, în rejudecarea cauzei pe fond să se dispună anularea Deciziei nr. 7444/24.10.2017, să se constate calitatea reclamantei de persoană îndreptățită să beneficieze de prevederile O.U.G. nr. 94/2000, pentru imobilul din municipiul Craiova. Str. x (fosta str. x) și să se acorde despăgubiri pentru acest imobil, teren și construcție.

Referitor la soluția pronunțată cu privire la cererea de chemare în judecată întemeiată pe dispozițiile O.U.G. nr. 83/1999, vizând contestația formulată împotriva Deciziei nr. 859/24.10.2017, s-a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.

Prin Decizia nr. 1739 din 18 martie 2021, pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul nr. x/2018, s-a respins recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii din 25 aprilie 2018 (pronunțate în dosarul conexat nr. x/2018) a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

S-a admis recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței nr. 310 din 31 mai 2018a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

S-a casat sentința recurată și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

În rejudecare, cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel Craiova sub nr. x/2018*.

Prin sentința nr. 280 din 13 octombrie 2021, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal a respins în totalitate acțiunea privind pe reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România.

Împotriva acestei sentințe, reclamanta A. a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ.

În raport de dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 5 C. proc. civ. se invocă faptul că hotărârea primei instanțe este dată cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității hotărârii.

În rândul acestui motiv de casare se invocă trei aspecte.

Primul privește încălcarea dispozițiilor art. 153 C. proc. civ. faptul că nu a fost citată în cauză referitor la citarea părților în proces.

În acest sens se arată că deși prin hotărârea recurată instanța de fond s-a pronunțat pe acțiunile conexate pe cele două decizii contestate, nu s-a dispus citarea și a Comisiei Speciale de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România în calitate de emitent a Deciziei nr. 859/24 octombrie 2017.

Al doilea aspect de nelegalitate privește încălcarea procedurilor art. 14 C. proc. civ. privind principiul contradictorialității.

Se arată faptul că prima instanță în rejudecare a încălcat dispozițiile art. 14 C. proc. civ. faptul că nu a fost citată în cauză, în calitate de parte emitentă a Deciziei nr. 859/24 octombrie 2017 Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România.

Al treilea aspect de nelegalitate privește încălcarea dispozițiilor art. 45 C. proc. civ. priind relativitatea hotărârii judecătorești.

Aceasta deoarece în lipsa citării emitentului Deciziei nr. 859/2017 hotărârea judecătorească care urmează a se pronunța asupra recursului declarat nu poate produce efecte decât față de părțile citate în cauză.

În raport de acest motiv de recurs se solicită admiterea recursului casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

În raport de dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. se invocă faptul că sentința prin care s-au respins acțiunile conexe este dată cu interpretarea și aplicarea greșită a normelor de drept material incidente invocându-se mai multe aspecte de nelegalitate în cadrul acestui motiv de casare.

Astfel se invocă faptul că în mod nelegal prima instanță nu a reținut motivul de nulitate invocat privind încălcarea prevederilor art. 5 alin. 3 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea comisiilor speciale de retrocedare.

În cadrul acestui motiv de casare un alt aspect de nelegalitate privește încălcarea dispozițiilor art. 1 din O.U.G. nr. 94/2000.

În esență, se arată că în mod nelegal prima instanță a menținut deciziile contestate în condițiile în care reclamanta-recurentă a probat actele depuse calitatea de fost proprietar al imobilului în litigiu, având drept la despăgubiri atât pentru teren cât și pentru construcția demolată.

În raport de acest motiv de casare se solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecarea în sensul admiterii cererilor conexe și anularea ca nelegale a deciziilor contestate.

La dosar intimata-pârâtă Comisia Specială de Retrocedare a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Motivat, Curtea în ședința publică din 31.05.2022 a dispus rectificarea citativului în sensul că intimata-pârâtă este Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, apreciind că citarea Comisiei Speciale de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cetățenilor aparținând minorităților naționale din România va fi analizată în cadrul motivului de casare invocat, respectiv dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 5 C. proc. civ.

Analizând recursul declarat, în raport de motivele de recurs invocate, Curtea apreciază pentru următoarele considerente ca fiind îndeplinite condițiile motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 5 C. proc. civ. respectiv hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea regulilor de procedură privind citarea părților în proces prevăzut de art. 153 C. proc. civ. și cu încălcarea prevederilor art. 14 C. proc. civ. privind principiul contradictorialității.

Iar încălcarea lor nu poate fi înlăturată fiind atrasă sancțiunea nulității.

Astfel, Curtea constată că sentința atacată, pronunțată în rejudecare a avut ca obiect două cereri conexe respectiv dosarul nr. x/2018 al Curții de Apel Craiova conexat la dosarul nr. x/2018 al aceleiași instanțe conexe depusă prin încheierea din 25.04.2018.

Curtea constată că în mod nelegal în raport de obiectul acțiunilor conexe, fiind contestate două decizii diferite, sentința atacată a fost pronunțată doar în contradictoriu cu una dintre entitățile emitente respectiv doar cu citarea Comisiei Speciale de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România.

În mod nelegal, deși s-a conexat cauza nr. 57/54/2018 având ca obiect contestația reclamantului împotriva Deciziei nr. 859/24 octombrie 2017 nu a fost citată în cauză autoritatea emitentă a acestei decizii respectiv Comisa Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România.

Prin necitarea acestei autorități în cauză au fost încălcate dispozițiile art. 153 C. proc. civ. privind citarea părților în proces și art. 14 C. proc. civ. privind principiul contradictorialității, consecința fiind îndeplinirea condițiile motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 5 C. proc. civ.

În consecință, Curtea în baza art. 496-497 C. proc. civ. raportat la art. 20 alin. 1 și (3) din Legea nr. 554/2004 va admite recursul și va casa sentința atacată.

În cauză având în vedere dispozițiile art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, ținând cont de faptul că sentința recurată a fost pronunțată în urma rejudecării în baza Deciziei ÎCCJ din 18.03.2021, Curtea pe recurs va dispune casarea cu reținere și rejudecarea cauzei în fond.

Cu ocazia rejudecării cauzei în fond se va dispune citarea tuturor părților implicate respectiv citarea reclamantei și a ambelor autorități pârâte în calitate de emitente a deciziilor contestate, respectiv atât a Comisiei Speciale de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România cât și a Comisei Speciale de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România.

Se va acorda termen pentru rejudecarea cauzei în fond după casare cu reținere.

În raport de soluția dispusă apare ca inutilă analizarea motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinței nr. 280 din 13 octombrie 2021 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată.

Acordă termen pentru rejudecarea cauzei în fond după casarea cu reținere la data de 8 noiembrie 2022, cu citarea reclamantei A. și a pârâtelor Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România și Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cetățenilor aparținând minorităților naționale din România.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 raportat la art. 396 alin. (2) din C. proc. civ., astăzi, 14 iunie 2022.