Decizia nr. 3309/2022 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Obiectul cererii de chemare în judecată 1.1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 14 noiembrie 2018, pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta Parohia Reformată II Cluj, în contradictoriu cu pârâții Comisia Specială de Retrocedare a unor Bunuri Imobile care au aparținut Cultelor Religioase din România ("Comisia Specială de Retrocedare"), Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca și Municipiul Cluj-Napoca, a solicitat: A. În principal: (i) ca instanța de judecată să se pronunțe asupra calității reclamantei de persoană îndreptățită, asupra existenței și întinderii dreptului de proprietate cu privire la imobilul situat în Cluj-Napoca, B-dul x nr. 124, înscris inițial în CF nr. x Cluj-Napoca, cu nr. top. x, compus din casă cu etaj din cărămidă și piatră, acoperită cu țiglă, la parter cu 4 săli și dependințe, le etaj cu 8 camere, 4 bucătării și dependințe, curte și grădină și teren în suprafață de 4.266 mp., obiect al cererii de retrocedare nr. x/27.02.2003 formulată în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 94/2000, sens în care solicită: - retrocedarea în natură a imobilului cu nr. top. x compus din - Corpul I de clădire S+P+E, având fundația din piatră, pereți din zidărie de cărămidă, șarpantă din lemn, acoperită cu țiglă, compus din: la subsol - 1 hol și 6 pivnițe; la parter - 1 antreu, 2 vestiare, 2 săli, 1 baie, 1 WC, 1 casa scării; la etaj - un coridor, 3 săli, 3 săli de mese, 2 antree, un vestiar, 1 birou, 1 cabinet medical, 1 magazie, 1 spălătorie, 1 WC.; Corpul II de clădire, având fundații de piatră, pereți din zidărie de cărămidă, șarpantă din lemn, acoperită cu țiglă, compus din: 2 antree, 2 birouri, 3 săli, 2 vestiare, 2 holuri, 3 WC-uri, 1 spălătorie, 1 vestiar, 1 coridor, 1 bucătărie, 1 loc preparat carne, 1 magazie, și teren pe B-dul x nr. 124 în suprafață de 2055 mp, cu obligația de a menține afectațiunea de grădiniță pe o perioadă de până la cinci ani; - acordarea de măsuri reparatorii în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, pentru imobilul teren cu nr. Top. x în suprafață de 2211 mp, constând în 990.730 puncte precum și dezmembrarea imobilului și întabularea drepturilor astfel dobândite în favoarea reclamantei în cartea funciară în conformitate cu raportul de expertiză etrajudiciară efectuat de expert A.. B. În subsidiar: (i) obligarea pârâtei Comisia Specială de Retrocedare a unor Bunuri Imobile care au aparținut Cultelor Religioase din România să soluționeze cererea de retrocedare nr. x/27.02.2003 prin emiterea unei decizii în sensul arătat la petitele de mai sus, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii; (ii) obligarea pârâtei Comisia Specială de Retrocedare a unor Bunuri Imobile care au aparținut Cultelor Religioase din România să transmită dosarul cu cererea de retrocedare nr. x/27.02.2003 soluționată, către pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, în termen de 30 de zile de la data emiterii Deciziei; (iii) obligarea pârâtei Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor să emită decizie de compensare pentru un număr de 990.730 puncte, pentru imobilul teren cu nr. Top. x în suprafață de 2211 mp situat în Cluj-Napoca, B-dul x nr. 124, Totodată, reclamanta a solicitat obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată. 1.

Prin sentința civilă nr. 47 din 15 februarie 2019, Curtea de Apel Cluj a admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secție civilă. 1.

Prin sentința civilă nr. 1390 din 14 iunie 2019, Tribunalul București, secția a III-a civilă, a admis, la rândul său, excepția necompetenței sale materiale în soluționarea acțiunii, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Cluj Napoca, secția a III-a contencios administrativ și fiscal și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea acestui conflict. 1.

Prin decizia nr. 1550 din 26 septembrie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Cluj, secția a III-a de contencios administrativ. 1.

După pronunțarea regulatorului de competență, cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a de contencios administrativ la data de 4 noiembrie 2019. 2. Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 14 din 10 februarie 2020, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele: (i) a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, ca neîntemeiată; (ii) a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Consiliul Local al Municipiul Cluj-Napoca și Municipiul Cluj-Napoca și, în consecință, a respins acțiunea formulată de reclamantă în contradictoriu cu acești pârâți ca fiind formulată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă; (iii) a admis excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată sub aspectul petitelor principale, invocată de pârâta Comisia Specială de Retrocedare a unor Bunuri Imobile care au aparținut Cultelor Religioase din România și, în consecință, a respins petitele principale privind constatarea calității reclamantei de persoană îndreptățită, retrocedarea în natură a imobilului, acordarea de măsuri reparatorii, dezmembrarea imobilului și întabularea drepturilor, ca fiind inadmisibile; (iv) a admis excepția prematurității, invocată de pârâtele Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor și Comisia Specială de Retrocedare a unor Bunuri Imobile care au aparținut Cultelor Religioase din România și, în consecință, a respins, ca prematur formulat, capătul de cerere subsidiar prin care se solicită obligarea Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor la emiterea unei decizii de compensare; (v) a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta Parohia Reformata II Cluj, în contradictoriu cu pârâta Comisia Specială de Retrocedare a unor Bunuri Imobile care au aparținut Cultelor Religioase din România; (vi) a obligat pârâta Comisia Specială de Retrocedare a unor Bunuri Imobile care au aparținut Cultelor Religioase din România să emită decizia de soluționare a notificării reclamantei înregistrată sub nr. x/27.02.2003 în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri; (vii) a respins în rest cererea de chemare în judecată. 3. Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile nr. 14 din 10 februarie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâta Comisia Specială de Retrocedare a unor Bunuri Imobile care au aparținut Cultelor Religioase din România, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea în parte a sentinței recurate și, în rejudecare, respingerea cererii formulate de reclamantă. 4. Apărările formulate în cauză Prin întâmpinarea înregistrată în dosarul instanței de recurs, intimata-reclamantă Parohia Reformată II Cluj a invocat excepția nulității recursului pentru nemotivare, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. II. Soluția instanței de recurs II.1. Referitor la excepția nulității recursului, invocată de intimata-reclamantă Parohia Reformată II Cluj, Înalta Curte o va respinge ca neîntemeiată, reținând, contrar susținerilor intimatei, că motivele de nelegalitate expuse de pârâta Comisia Specială de Retrocedare în cuprinsul cererii de recurs se circumscriu cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. II.2. Referitor la excepția lipsei de interes în susținerea recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte o va admite, având în vedere următoarele considerente: Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi inițiat și întreținut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziții aplicabile și în cazul căilor de atac. Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmărește cel ce învestește o instanță de judecată cu o cerere (acțiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât și în căile de atac. Întrucât cauza de față are drept obiect obligarea pârâtei Comisia Specială de Retrocedare la soluționarea notificării formulată de reclamantă în temeiul O.U.G. nr. 94/2000, la stabilirea interesului procesual în susținerea recursului se are în vedere situația survenită ulterior pronunțării hotărârii atacate, respectiv actele administrative emise în vederea punerii în aplicare a sentinței recurate. Înalta Curte reține că, potrivit înscrisurilor de la dosar, recurenta-pârâtă Comisia Specială de Retrocedare a emis Deciziile nr. 9255/03.09.2020 și nr. 9256/03.09.2020, prin care a soluționat cererea de retrocedare formulată de reclamantă sub nr. x/27.02.2003. În raport de această împrejurare, Înalta Curte reține că, în prezent, nu mai subzistă interesul procesual în susținerea recursului, având în vedere că recurenta-pârâtă, ulterior promovării căii de atac, și-a îndeplinit obligațiile stabilite prin sentința de fond. Prin urmare, interesul de a acționa al pârâtei Comisia Specială de Retrocedare nu mai este actual, potrivit art. 33 din C. proc. civ., aspect recunoscut de către parte, prin susținerea rămânerii fără obiect a cererii de chemare în judecată. Având în vedere că nu mai este îndeplinită condiția de exercitare a căii de atac referitoare la justificarea unui interes, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția lipsei de interes în susținerea recursului și va respinge recursul declarat de pârâta Comisia Specială de Retrocedare a unor Bunuri Imobile care au aparținut Cultelor Religioase din România, ca lipsit de interes. PENTRU ACESTE MOTIVE,