ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3230/2021

Ședința publică din data de 27 mai 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 31.01.2019 pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, anularea adresei nr. x din 06.11.2015, comunicată de către pârât în dosarul nr. x/2017 al Curții de Apel Timișoara, prin care s-a decis avizarea negativă a reclamantului privind accesul la informații secrete de stat - nivelul secret de stat; obligarea pârâtului la reintegrarea sa pe postul deținut anterior și la plata despăgubirilor, constând în salarii actualizate începând cu data de 06.11.2015.

Prin sentința civilă nr. 136 din 18 aprilie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.

Împotriva sentinței civile nr. 136 din 18 aprilie 2018, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și rejudecarea cauzei, în sensul admiterii acțiunii.

În motivarea recursului arată că instanta de fond a reținut că nu a dovedit un interes în anularea actului atacat, în conditiiile în care nu a contestat Dispoziția șefului Inspectoratului de Poliție nr. 20417/09.12.2015, prin care recurentul a fost eliberat din funcția de Șef, secția III la secția 5 Poliție Rurală Bocșa, ca urmare a retragerii accesului său la informații cu caracter de secret de stat.

Consideră că interpretarea instanței este greșită în ceea ce privește considerentul că singurul prejudiciu ar fi fost faptul că a fost eliberat din funcția de Șef, secția III la secția 5 Poliția Rurală Bocș ca urmare a retragerii accesului său la informații cu caracter de secret de stat.

Precizează că toate documentele întocmite de-a lungul carierei unui polițist se regăsesc la dosarul personal al acestuia și atunci când se pune problema promovării sau sancționarii polițistului, se întocmește de către serviciul de personal un referat în baza acestui dosar, de care se ține cont, ceea ce afectează parcursul profesional al persoanei.

Arată că pentru acest document de neavizare sau de sanctiune nu există niciun termen de prescripție, astfel că se menține imposibilitatea de a ocupa o funcție de conducere în viitor.

Susține că dispozițiile Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, se completează, conform art. 78 alin. (1) din actul normativ menționat, cu prevederile Legii nr. 188/1999 și ale altor acte normative în vigoare aplicabile funcționarului public. În acest sens, invocă dispozițiile art. 65 alin. (1) și (2) și art. 66 lit. e) din Legea nr. 188/1999.

Intimatul - pârât Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii recurate, precizând că potrivit art. 2 din Legea nr. 182/2002, accesul la informații clasificate nu este un drept garantat prin lege fiecărei persoane, ci este permis numai în cazurile, condițiile și cu respectarea procedurilor prevăzute de lege, art. 28 alin. (1) și (2) din actul normativ mai sus menționat instituind regula potrivit căreia accesul la informații clasificate secret de stat este permis numai în baza unei autorizații scrise, eliberate în urma verificărilor efectuate cu acordul scris al persoanei în cauză.

În ceea ce privește cererea recurentului-reclamant de reintegrare a sa pe postul deținut anterior, arată că ORNISS nu are calitate procesuală pasivă, întrucât nu este parte în raportul de serviciu derulat cu reclamantul, iar pe de altă parte, arată că soluționarea acestei cereri implică constatarea nelegalității actului de eliberare din funcție și, implicit, desființarea acestuia.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu criticile formulate prin cererea de recurs, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Reclamantul A. a învestit instanța de contencios administrativ și fiscal cu o acțiune prin care a solicitat, în contradictoriu cu Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, anularea adresei nr. x din 06.11.2015, comunicată în dosarul nr x/2017 al Curții de Apel Timișoara, prin care s-a decis avizarea negativă a reclamantului cu privire la accesul la informații secrete de stat - nivelul secret de stat; obligarea pârâtului la reintegrarea sa pe postul deținut anterior și la plata despăgubirilor, constând în salarii actualizate începând cu data de 06.11.2015.

În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte constată că acesta a fost invocat formal, întrucât recurentul-reclamant nu a formulat critici cu privire la faptul că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei, astfel că, în lipsa unor critici concrete, instanța de recurs nu poate analiza hotărârea recurată din perspectiva acestui motiv de casare.

Referitor la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că prima instanță a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, respectiv a respins, ca lipsită de interes, cererea reclamantului de anulare a actului prin care i s-a retras accesul la informații secrete de stat și ca inadmisibilă cererea de reintegrare în funcția deținută anterior.

Prin cererea de recurs formulată de recurentul-reclamant acesta critică faptul că instanta de fond a reținut că nu a dovedit un interes în anularea actului atacat, în conditiiile în care nu a contestat Dispoziția șefului Inspectoratului de Poliție nr. 20417/09.12.2015, prin care a fost eliberat din funcția de Șef, secția III la secția 5 Poliție Rurală Bocșa, ca urmare a retragerii accesului său la informații cu caracter de secret de stat. De asemenea, recurentul-reclamant susține că interpretarea instanței este greșită în ceea ce privește considerentul că singurul prejudiciu ar fi fost faptul că a fost eliberat din funcția de Șef, secția III la secția 5 Poliția Rurală Bocș, ca urmare a retragerii accesului său la informații cu caracter de secret de stat.

Înalta Curte constată că aceste critici sunt nefondate.

Astfel, în cauză, recurentul-reclamant A. a solicitat anularea adresei nr. x din 06.11.2015, comunicate de către pârât în dosarul nr. x/2017 al Curții de Apel Timișoara, prin care s-a decis avizarea negativă a acestuia cu privire la accesul la informații secrete de stat - nivelul secret de stat, precum și obligarea sa la reintegrarea pe postul deținut anterior și la plata despăgubirilor, constând în salarii actualizate începând cu data de 06.11.2015.

În ceea ce privește lipsa de interes, Înalta Curte constată că în mod corect a reținut instanța de fond că, în condițiile în care nu a fost desființată Dispoziția șefului Inspectoratului de Poliție al Județului Caraș-Severin nr. 20417/09.12.2015, de eliberare a reclamantului din funcția de Șef secție nr. 5 Poliție Rurală Bocșa ca urmare a retragerii accesului la informațiile având caracter de secret de stat, este lipsită de consecințe juridice anularea actului prin care s-a retras accesul reclamantului la informațiile având caracter de secret de stat, întrucât chiar anulându-se actul atacat în prezent, raportul de serviciu al reclamantului nu se poate modifica decât prin desființarea Dispoziției șefului I.P.J. Caraș-Severin nr. 20417/09.12.2015.

Prin urmare, întrucât anularea adresei nr. x din 06.11.2015, prin care s-a decis avizarea negativă a acestuia cu privire la accesul la informații secrete de stat - nivelul secret de stat, nu poate conduce de facto la modificarea raportului de serviciu al recurentului-reclamant, fiind necesară desființarea Dispoziției șefului I.P.J. Caraș-Severin nr. 20417/09.12.2015, de eliberare din funcția de șef secție nr. 5 Poliție Rurală Bocșa, pe care recurentul-reclamant nu a contestat-o, după cum a precizat la termenul de judecată din 18.04.2019, Înalta Curte constată că prima instanță a respins în mod corect acest capăt de cerere, ca lipsit de interes.

În ceea ce privește critica referitoare la respingerea, ca inadmisibilă, a cererii de reintegrare a reclamantului în funcția de Șef secție nr. 5 Poliție Rurală Bocșa, Înalta Curte constată că această cerere este subsecventă cererii de anulare a actului de eliberare din funcția publică.

Astfel, pentru ca cererea de reintegrare a reclamantului în funcția deținută anterior să fie admisibilă, se impune ca anterior să se fi constatat nelegalitatea actului de eliberare din funcția publică deținută de recurentul-reclamant, cu consecința deființării acestui act, astfel cum reiese și din interpretarea dispozițiilor art. 106 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, potrivit cărora:

"La solicitarea funcționarului public, instanța care a constatat nulitatea actului administrativ va dispune reintegrarea acestuia în funcția publică deținută".

Cu alte cuvinte, astfel cum a reținut în mod corect prima instanță, reintegrarea reclamantului în funcția de Șef secție nr. 5 Poliție Rurală Bocșa nu poate surveni decât în urma desființării Dispoziției șefului I.P.J. Caraș-Severin nr. 20417/09.12.2015, prin care s-a dispus eliberarea reclamantului din funcția de Șef secție nr. 5 Poliție Rurală Bocșa, iar nu ca urmare a anulării actului emis Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat care a stat la baza emiterii acestei dispoziții de eliberare din funcția publică.

Or, raportul de serviciu al reclamantului a fost modificat prin Dispoziția șefului I.P.J. Caraș-Severin nr. 20417/09.12.2015, iar recurentul-reclamant nu a atacat acest act.

Prin urmare, aspectele invocate de către recurentul-reclamant prin cererea de recurs nu sunt de natură să conducă la reformarea hotărârii recurate, legalitatea soluției pronunțate fiind confirmată de către instanța de control judiciar, aceasta reflectând interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat de A. împotriva sentinței civile nr. 136 din 18 aprilie 2018 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de A. împotriva sentinței civile nr. 136 din 18 aprilie 2018 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 27 mai 2021.