ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4674/2021

Ședința publică din data de 13 octombrie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal în dosar nr. x/21.06.2017, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Protecție Internă a solicitat:

- anularea adresei x raportului nr. x din 16.11.2015 comunicată de către Inspectoratul de Poliție Județean Caraș - Severin la data de 23.11.2016 Tribunalului Caraș - Severin, în dosar nr. x/2016, (dată la care arată că a luat la cunoștință despre existența și conținutul adresei), adresa prin care s-a dispus interzicerea accesului reclamantului la informații clasificate secret de stat;

- anularea adresei x raportului nr. x din 21.04.2016 comunicată de către Inspectoratul de Poliție Județean Caraș - Severin la data de 23.11.2016 Tribunalului Caraș - Severin, în dosar nr. x/2016, (dată la care a luat la cunoștință despre existența și conținutul adresei), prin care s-a dispus neacordarea avizului pentru accesul său la informațiile clasificate secret de serviciu, acte care nu i-au fost comunicate;

- obligarea pârâtului la reintegrarea reclamantului pe postul deținut anterior și la plata despăgubirilor, constând în salarii actualizate începând cu data de 01.12.2015.

Prin precizarea de acțiune înregistrată la dosarul cauzei la data de 11.07.2017, reclamantul A. a arătat că postul pe care îl ocupă în prezent este cel de ofițer specialist I în cadrul Biroului Investigații Criminale la Poliția Municipiului Reșița, pus la dispoziție, că dorește să fie reintegrat pe postul deținut anterior, respectiv Șef secție nr. 5 Poliție Rurală Bocșa, și că pe lângă pârâtul Direcția Generală de Protecție Internă, înțelege să cheme în judecată în calitate de pârât și Inspectoratul de Poliție al Județului Caraș-Severin.

Prin sentința civilă nr. 163 din data de 18 iunie 2018, Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Direcția Generală de Protecție Internă și a pârâtului Inspectoratul Județean de Poliție Caraș-Severin.

A respins excepția autorității de lucru judecat, invocată de pârâtul Inspectoratul Județean de Poliție Caraș-Severin.

A admis excepția inadmisibilității cererilor de anulare a Adresei x raportului nr. x din 16.11.2015 și a Adresei x raportului nr. x din 21.04.2016, emise de Departamentul de Informații și Protecție Internă - al cărui succesor este pârâta Direcția Generală de Protecție Internă (conform art. 25 alin. (5) din O.U.G. nr. 76/2016).

A respins ca inadmisibile cererile reclamantului privind anularea Adresei x raportului nr. x din 16.11.2015 și a Adresei x raportului nr. x din 21.04.2016, emise de Departamentul de Informații și Protecție Internă.

A admis excepția lipsei interesului procesual al reclamantului în anularea actelor prin care s-a dispus interzicerea accesului său la informații clasificate secrete de stat - nivelul secret, și interzicerea accesului său la informații clasificate secrete de serviciu.

A respins acțiunea în contencios administrativ exercitată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Direcția Generală de Protecție Internă și Inspectoratul de Poliție al Județului Caraș-Severin, acțiunea având ca obiect:

- anularea Adresei x raportului nr. x din 16.11.2015 și a Adresei x raportului nr. x din 21.04.2016, emise de Departamentul de Informații și Protecție Internă.

- anularea actelor prin care s-a dispus interzicerea accesului reclamantului la informații clasificate secrete de stat - nivelul secret, și interzicerea accesului reclamantului la informații clasificate secrete de serviciu.

- obligarea autorității pârâte Inspectoratul Județean de Poliție Caraș-Severin la reintegrarea reclamantului în funcția de șef secție nr. 5 Poliție Rurală Bocșa și la plata despăgubirilor, constând în salarii actualizate începând cu data de 1.12.2015.

A luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către autoritățile pârâte.

Împotriva sentința civilă nr. 163 din data de 18 iunie 2018, Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul A., invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs, referitor la adresa x raport nr. x - din 16.11.2015 prin care s-a dispus interzicerea accesului la informații clasificate secret de stat și ulterior a fost eliberat din funcția de șef secție Poliție Rurală, recurentul-reclamant a arătat că prin această adresă nu s-a comunicat avizarea negativă de către Inspectoratul Județean de Poliție Caraș-Severin, ci s-a dispus efectiv interzicerea accesului la informații clasificate secret de stat.

Astfel, în mod nelegal a fost dispusă măsura de retragere a autorizației de acces la informații clasificate secret de stat fără a i se aduce la cunoștință motivele de fapt și de drept avute în vedere la adoptarea unei asemenea decizii, lipsindu-l astfel de posibilitatea de a-și apăra dreptul fundamental la muncă.

În continuare, recurentul-reclamant a arătat că s-a dispus neacordarea avizului pentru accesul la informațiile clasificate secret de serviciu fără a se face vinovat de niciuna dintre situațiile considerate incompatibilități pentru accesul la informații clasificate conform art. 159 și art. 160 din Anexa la H.G. nr. 505/2002.

Faptul că la finalul declarației finale la Anexa 15 din H.G. nr. 585/2002, în calitate de solicitant a declarat că este de acord ca neacordarea avizului de securitate să nu fie motivată, nu poate fi reținut ca motiv de respingere a solicitării de anulare a adresei x raport nr. x din 16.11.2015, deoarece acest acord a fost dat pentru primirea primului aviz, prin adresa x raport nr. x din 16.11.2015, deoarece urma să fie reavizat sau să nu i se acorde în continuare avizul. Ori această etapă a reavizării nu este lipsită de controlul judecătoresc.

De asemenea, faptul că în prezent este deținătorul unei autorizații la informații clasificate secret de serviciu nu face ca solicitarea sa de anulare a adresei raport nr. x din 21.04.2016 să fie lipsită de interes deoarece, pentru perioada cât a fost lipsit abuziv de acest acces, recurentul-reclamant arată că a suferit o serie de prejudicii de ordin moral și material.

Intimatul-pârât Inspectoratul de Poliție al Județului Caraș-Severin a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Prin întâmpinarea formulată, intimata-pârâtă Direcția Generală de Protecție Internă a invocat excepția nulității recursului pentru neîncadrarea criticilor formulate în cazurile de casare invocate. În subsidiar, intimata-pârâtă a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea hotărârii atacate.

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 06 decembrie 2018, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 17 iunie 2020, în ședință publică, cu citarea părților.

Prin cererea depusă la data de 02.03.2021, intimatul-pârât Inspectoratul de Poliție al Județului Caraș-Severin a solicitat să se constate lipsa de obiect a cererii reclamantului având în vedere că raporturile de serviciu cu unitatea pârâtă au încetat.

De asemenea, raportat la încheierea raporturilor de serviciu ale reclamantului solicită să se aibă în vedere incidența excepției de interes în promovarea acțiunii.

Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte va respinge recursul, pentru următoarele considerente:

În primul rând, Înalta Curte va respinge excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii având în vedere că această excepție a fost dezlegată de către prima instanță care, în mod corect a reținut că, în pofida avizării negative de către Departamentul de Informații și Protecție Internă a accesului recurentului-reclamant la informațiile clasificate secret de serviciu, prin sentința civilă nr. 307/22.03.2017 a Tribunalului Caraș-Severin a fost anulată Dispoziția șefului Inspectoratului de Poliție al Județului Caraș-Severin nr. 20159/10.05.2016 - dispoziție care a fost emisă ca urmare a avizului negativ dat de Departamentul de Informații și Protecție Internă cu privire la accesul reclamantului la informațiile clasificate secret de serviciu, precum și faptul că, în prezent, acesta este titularul unei noi autorizații de acces la informații clasificate secret de serviciu, respectiv al Autorizației seria x din 9.11.2016.

De asemenea, Înalta Curte constată că atât timp cât prima instanță a admis excepția inadmisibilității cererilor de anulare și excepția lipsei interesului procesual al recurentului-reclamant în anularea actelor prin care s-a dispus interzicerea accesului său la informații clasificate secrete de stat - nivelul secret și interzicerea accesului său la informații clasificate secrete de serviciu, iar recurentul-reclamant nu a dezvoltat critici sub acest aspect, analizarea excepției lipsei de interes a acțiunii este de prisos.

Referitor la fondul cauzei, Înalta Curte constată că recurentul-reclamant a învestit instanța de contencios administrativ și fiscal cu o cerere prin care a solicitat anularea adresei x raportului nr. x din 16.11.2015 prin care s-a dispus interzicerea accesului reclamantului la informații clasificate secret de stat și a adresei x raportului nr. x din 21.04.2016, prin care s-a dispus neacordarea avizului pentru accesul său la informațiile clasificate secret de serviciu, comunicate de către Inspectoratul de Poliție Județean Caraș - Severin la data de 23.11.2016 Tribunalului Caraș - Severin, în dosar nr. x/2016 și pe cale de consecință obligarea pârâtului la reintegrarea reclamantului pe postul deținut anterior și la plata despăgubirilor, constând în salarii actualizate începând cu data de 01.12.2015.

Prima instanță a respins ca inadmisibile cererile reclamantului privind anularea Adresei x raportului nr. x din 16.11.2015 și a Adresei x raportului nr. x din 21.04.2016, emise de Departamentul de Informații și Protecție Internă, a admis excepția lipsei interesului procesual al reclamantului în anularea actelor prin care s-a dispus interzicerea accesului său la informații clasificate secrete de stat - nivelul secret, și interzicerea accesului său la informații clasificate secrete de serviciu și a respins acțiunea privind anularea Adresei x raportului nr. x din 16.11.2015 și a Adresei x raportului nr. x din 21.04.2016, emise de Departamentul de Informații și Protecție Internă; anularea actelor prin care s-a dispus interzicerea accesului reclamantului la informații clasificate secrete de stat - nivelul secret, și interzicerea accesului reclamantului la informații clasificate secrete de serviciu și obligarea autorității pârâte Inspectoratul Județean de Poliție Caraș-Severin la reintegrarea reclamantului în funcția de șef secție nr. 5 Poliție Rurală Bocșa și la plata despăgubirilor, constând în salarii actualizate începând cu data de 1.12.2015.

Învestită cu soluționarea cererii de recurs, Înalta Curte va răspunde punctual motivelor invocate.

Criticile formulate de recurentul-reclamant subsumate motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., republicat, sunt nefondate.

Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, precum și cele pentru care s-au admis ori s-au înlăturat cererile părților.

Motivarea hotărârii este necesară pentru ca părțile să cunoască motivele ce au fost avute în vedere de către instanță în pronunțarea soluției, iar instanța ierarhic superioară să aibă în vedere, în aprecierea legalității și temeiniciei hotărârii, și considerentele pentru care s-a pronunțat soluția respectivă.

Obligația legală a instanței de a-și motiva hotărârea adoptată, are în vedere stabilirea în considerentele hotărârii a situației de fapt expusă în detaliu, încadrarea în drept, examinarea argumentelor părților și punctul de vedere al instanței față de fiecare argument relevant, și, nu în ultimul rând, raționamentul logico-juridic care a fundamentat soluția adoptată.

Plecând de la aceste coordonate teoretice, instanța de control judiciar constată că hotărârea pronunțată de prima instanță satisface cerințele prevăzute de art. 425, alin. (1), lit. b) din C. proc. civ., republicat, în considerentele acesteia regăsindu-se motivele de fapt și de drept care au determinat formarea convingerii instanței, fiind examinate efectiv toate problemele esențiale ridicate de părți, respectiv toate motivele de nelegalitate invocate de reclamantă în contextul faptic dat.

Cu privire la motivul de recurs prin care se invocă dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că potrivit acestui motiv, casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greșită a legii materiale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța, deși a recurs la textele de lege aplicabile speței, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit.

În cauza de față acest motiv nu este incident, având în vedere că recurentul-reclamant nu a indicat în mod explicit normele pe care le are în vedere, ci a reluat situația de fapt prezentată și în fața primei instanțe.

Înalta Curte constată că prin prisma motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul-reclamant critică sentința primei instanțe sub aspectul nelegalității celor două adrese: raport nr. x din 16.11.2015 prin care s-a dispus interzicerea accesului la informații clasificate și raport nr. x din 21.04.2016 prin care s-a dispus neacordarea avizului pentru accesul la informațiile clasificate secret de serviciu, fără a se face vinovat de niciuna dintre situațiile considerate incompatibilități pentru accesul la informații clasificate conform art. 159 și art. 160 din Alexa la H.G. nr. 505/2002.

Or, atât timp cât retragerea autorizației de acces la informații secrete de stat s-a dispus de către Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, prin Adresa B. nr. x/06.11.2015, iar în conformitate cu dispozițiile art. 13 și 14 C. proc. civ. referitoare la exercitarea dreptului la apărare și a principiului contradictorialității, era obligatorie chemarea în judecată a emitentului actului, Înalta Curte constată că în lipsa respectării acestor dispoziții, prima instanță nu putea să pășească la analiza cererii deduse judecății din acest punct de vedere.

De asemenea, nu pot fi primite criticile recurentului-reclamant prin care insistă în anularea celor două adrese (nr. x din 16.11.2015 și nr. x din 21.04.2016) motivat de faptul că în perioada respectivă a suferit o serie de prejudicii de ordin moral și material având în vedere că, începând cu data de 09.11.2016 este titularul unei noi autorizații de acces la informații clasificate secret de serviciu, respectiv al Autorizației seria x din 9.11.2016, iar consecințele avizării negative emise de Departamentul de Informații și Protecție Internă conform Adresei-raport nr. x/21.04.2016 au fost înlăturate în totalitate.

În acest context, în mod corect a reținut instanța de fond că au fost înlăturate toate consecințele avizării negative emise de Departamentul de Informații și Protecție Internă conform Adresei-raport nr. x/21.04.2016 și, pe cale de consecință, a devenit lipsită de efecte juridice anularea actului prin care Departamentul de Informații și Protecție Internă a avizat negativ accesul recurentului-reclamant la informațiile având caracter de secret de serviciu, fiind desființată Dispoziția șefului Inspectoratului de Poliție al Județului Caraș-Severin nr. 20159/10.05.2016 - emisă ca urmare a avizului negativ dat de Departamentul de Informații și Protecție Internă.

Dată fiind această constatare - a desființării tuturor consecințelor negative survenite prin emiterea de către Departamentul de Informații și Protecție Internă a avizului negativ privind accesul recurentului-reclamant la informații clasificate secret de serviciu - instanța de fond a reținut în mod corect că acesta nu are un interes actual de a contesta legalitatea retragerii acestui aviz de către autoritatea pârâtă, întrucât nu poate obține nici un folos din anularea acestui act.

Prin urmare, Înalta Curte apreciază că susținerile și criticile recurentului-reclamant sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței nr. 163 din 18 iunie 2018 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 octombrie 2021.