ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3227/2021

Ședința publică din data de 27 mai 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 13.03.2018 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare al Asiguraților, anularea Deciziei nr. 13228/26.02.2018, emise de pârât.

Prin sentința civilă nr. 4658 din 14 noiembrie 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților; a anulat Decizia nr. 13228/26.02.2018 și a obligat pârâtul să analizeze cererea de plată înregistrată sub nr. x/18.10.2016 cu respectarea considerentelor sentinței.

Împotriva sentinței civile nr. 4658 din 14 noiembrie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și respingerea contestației formulate de reclamant, precum și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii arată că la data de 10.05.2016 a avut loc o alunecare de teren ca urmare a ploilor abundente, care ar fi afectat imobilul proprietatea reclamantului, situat în Municipiul Zalău, județ Sălaj, iar la data evenimentului, reclamantul avea încheiată polița de asigurare facultativă a locuinței și a conținutului Avantaj seria x nr. x emisa la data de 01.03.2016 de către S.C. B. S.A., cu valabilitate 02.03.2016 - 01.03.2017. În urma avizării a fost constituit dosarul de daună nr. x, prin cererea de plată reclamantul solicitând suma necesară pentru aducerea imobilului la starea anterioară producerii evenimentului din 10.05.2016.

Precizează că nu a acceptat la plată cererea intimatului-reclamant, întrucât din adresa Inspectoratului pentru Situații de Urgență "Porolissum" al Județului Sălaj nr. x/20.10.2017, la data de 10.05.2016 nu a avut loc nicio alunecare de teren.

Astfel, susține că temeiul juridic al respingerii cererii îl constituie art. 18.48 din Condițiile Generale PAJ Avantaj, potrivit căruia riscul asigurat este riscul acoperit de asigurător, exprimat prin probabilitatea producerii unui eveniment asigurat multiplicată cu consecințele acestuia, respectiv riscul este considerat ca fiind asigurat numai în măsura în care este precizat explicit în contractul de asigurare. Potrivit art. 8.2. lit. a) din Condițiile Generale de Asigurare, în cazul producerii evenimentului asigurat, asiguratul are obligația să înștiințeze în termen de 24 ore de la momentul când a cunoscut sau trebuia să fi cunoscut despre producerea evenimentului asigurat, după caz, organele de poliție, pompierii sau alte organe de cercetare, solicitând emiterea de documente care să cuprindă informații despre cauzele și împrejurările în care s-a produs evenimentul și despre bunurile distruse sau deteriorate.

De asemenea, arată că potrivit art. 1.3 din aceleași condiții de asigurare, asigurătorul se obligă, ca la producerea unui eveniment asigurat, să acorde indemnizație la producerea riscului asigurat (art. 2214 noul C. civ.), iar potrivit art. 1270 alin. (1) din noul C. civ., contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante.

Susține că din dosarul de daună lipsește dovada proprietății locuinței asigurate (extras de carte funciară actualizat, certificat de moștenitor, etc).

Consideră sentința recurată ca fiind netemeinică și nelegală, soluția instanței fiind contradictorie și neexistând o analiză temeinică a contestației și a corectitudinii solicitărilor intimatului-reclamant.

Precizează că polița de asigurare facultativă din cauză includea și alunecările de teren, însă considerentul instanței de fond în sensul că nu erau necesare dovezi suplimentare, nu poate fi primit, întrucât simpla existență a unei polițe de asigurare nu conduce la admiterea acesteia la plată, ci se impune coroborarea acestuia cu celelalte înscrisuri justificative existente la dosarul de daună, conform art. 264 C. proc. civ.

Critică faptul că instanța de fond a apreciat ca fiind pertinent procesul-verbal întocmit de viceprimarul comunei Cizer, care s-a deplasat la data de 14.06.2016, după o lună și 10 zile de la pretinsul eveniment, și a constatat că au fost ploi abundente, chiar torențiale în luna mai, producându-se o alunecare de teren în curtea reclamantului, în urma căreia un beci și o șură nu se mai puteau folosi. Consideră că acest înscris nu are aceeași forță probantă cu adresa emisă de ISU al județului Sălaj, singura autoritate în materie ce putea exprima o opinie în acest sens. Prin această adresă s-a precizat că nu a primit rapoarte operative privind efectele fenomenelor meteorologice de la nivelul C.L.S.U. Cizer și că din ordinul prefectului s-a constituit o comisie, ca urmare a ploilor abundente din data de 02.08.2016 și nu din data de 10.05.2016.

Astfel, recurentul-pârât concluzionează că evenimentul din luna mai nu a avut loc, așa încât nu putea achita despăgubirile solicitate, cu atât mai mult cu cât intimatul-reclamant nu a solicitat completarea probatoriului, cauza fiind soluționată exclusiv prin prisma înscrisurilor avute în vedere de către recurentul-pârât.

Mai arată că FGA nu are vreun raport juridic cu asiguratul, rolul său fiind unul social, de protecție și garantare pentru toți păgubiții ce fac dovada prejudiciului pretins, iar prin preluarea dosarelor de la asigurător, nu preia drepturile și obligațiile asigurătorului.

Intimatul - reclamant A. a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat, apreciind că sunt neîntemeiate susținerile recurentului-pârât în sensul că alunecarea de teren nu ar fi avut loc.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Reclamantul A. a învestit instanța de contencios administrativ și fiscal cu o acțiune prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare al Asiguraților, anularea Deciziei nr. 13228/26.02.2018, emise de pârât, prin care s-a respins cererea de plată a despăgubirii, pe motiv că din adresa Inspectoratului pentru Situații de Urgență "Porolissum" al Județului Sălaj nr. x/20.10.2017, reiese că la data de 10.05.2016 nu a avut loc nicio alunecare de teren.

Astfel, consideră că nu a avut loc evenimentul asigurat și, prin urmare, intimatul-reclamant nu este îndreptățit la acordarea despăgubirii.

Înalta Curte constată că recurentul-pârât critică modalitatea în care prima instanță a interpretat probatoriul administrat în cauză, analiză ce excede limitelor ce pot fi analizate în cadrul căii de atac a recursului.

Astfel, instanța de recurs nu poate proceda la reanalizarea probatoriului administrat decât în măsura în care o astfel de analiză se impune prin prisma aplicării greșite de către instanța de fond a unor dispoziții legale, cum ar fi regulile procedurale referitoare la modalitatea de administrare a probatoriilor sau la forța probantă a unor asemenea mijloace administrate, aspecte care nu au fost invocate prin cererea de recurs.

În consecință, se constată că reclamantul avea încheiată polița de asigurare facultativă a locuinței seria x nr. x emisă la data de 01.03.2016 de către S.C. B. S.A., pentru imobilul din localitatea Pria nr. 238, comuna Cizer, cu valabilitate pentru perioada 02.03.2016 - 01.03.2017, care acoperea și riscul producerii alunecărilor de teren, astfel cum a recunoscut și recurentul-pârât prin cererea de recurs și, întrucât evenimentul asigurat s-a produs, se impune reanalizarea cererii de plată de către recurentul-pârât cu reținerea producerii riscului asigurat.

Prin urmare, instanța de control judiciar constată că sentința recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare și aplicare a normelor de drept incidente circumstanțelor factuale reținute, motivele invocate de recurentul-pârât prin memoriul de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat de Fondul de Garantare a Asiguraților împotriva sentinței civile nr. 4658 din 14 noiembrie 2018 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de Fondul de Garantare a Asiguraților împotriva sentinței civile nr. 4658 din 14 noiembrie 2018 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 27 mai 2021.