ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3149/2022

Ședința publică din data de 31 mai 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 05.10.2018, sub numărul x/2018, reclamantul A. a chemat în judecata paratele Înalta Curte de Casație si Justiție și Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație si Justiție pentru anularea in parte a Hotărârii de Colegiu nr. 89/4 septembrie 2018, numai in ceea ce privește dispozițiile normative cuprinse in lit. d) a acesteia, obligarea paratelor sa adoptare o hotărâre de colegiu cu respectarea prevederilor art. 19 alin. (21) si art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, modificata prin Legea nr. 207/2018, in privința compunerii completurilor de judecata de 5 judecători in materie penala, in acord cu dispozițiile legale si limitele de competenta stabilite prin Constituția României.

De asemenea, a solicitat și suspendarea in parte a actului administrativ reprezentând Hotărârea de Colegiu nr. 89/4 septembrie 2018, numai în ceea ce privește dispozițiile normative cuprinse in lit. d), în temeiul art. 15 si următoarele din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ și sesizarea Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 32 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, în măsură în care acestea se interpretează în sensul că obligația președintelui Înaltei Curți de Casație si Justiție și a colegiului de conducere a acestei instanțe de a stabili numărul și compunerea completurilor de 5 judecători este, în toate cazurile, "la începutul fiecărui an", chiar si atunci când survine o modificare legislativa cu aplicare imediată, iar evenimentul legislativ este plasat, temporal, pe parcursul anului și nu la începutul sau sfârșitul acestuia, precum și acordarea cheltuielilor de judecată.

La data de 19.11.2018, reclamantul a formulat o cerere modificatoare a acțiunii principale, solicitând anularea hotărârii/hotărârilor de colegiu adoptate de către Înalta Curte de Casație și Justiție în perioada 7-8 noiembrie 2018 și nepublicate, cu privire la stabilirea de a se trage la sorți "pentru desemnarea membrilor completelor de 5 judecători, obligarea pârâtelor să se conformeze prevederilor legii și dispozițiilor Deciziei Curții Constituționale din data de 7 noiembrie 2018 și să procedeze la asigurarea unor compuneri legale a completurilor de 5 judecători.

În cadrul dezbaterilor de la același termen de judecată reclamantul a precizat că înțelege să conteste și că acest act i s-a comunicat.

Soluția instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 4827 pronunțată în data de 23 noiembrie 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele:

"Admite cererea modificată formulată de reclamantul A., cu domiciliul procesual ales în București, str. x, în contradictoriu cu pârâții Înalta Curte de Casație și Justiție și Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție - ambii cu sediul în București.

Admite cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientul principal B. prin mandatar C. cu domiciliul ales în jud. Suceava.

Anulează Hotărârea nr. 137/08.11.2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Colegiul de Conducere.

În baza art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, modificată și republicată, suspendă executarea Hotărârii nr. 137/08.11.2018, emisă de pârâtă, până la soluționarea definitivă a cauzei.

În baza art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, modificată și republicată, sesizează Curtea Constituțională a României cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, modificată și republicată."

Cererea de recurs

Împotriva sentinței civile nr. 4827 din data de 23.11.2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în termenul legal, a declarat recurs reclamanta Înalta Curte de Casație și Justiție, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 2, 5 și 8 C. proc. civ.

În cadrul recursului recurenta a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și, rejudecând pe fond, să se respingă cererea introductivă de instanță, ca lipsită de obiect, cererea modificatoare, ca tardivă, iar cererea de suspendare a Hotărârii nr. 137/2018 a Colegiului de conducere, ca neîntemeiată. De asemenea, a mai solicitat respingerea cererii de intervenție, ca inadmisibilă.

Apărările formulate în cauză

Împotriva recursului promovat de pârâta Înalta Curte de Casație și Justiție au formulat întâmpinări intimatul - reclamant A. și intimata-intervenientă accesorie B..

În cadrul întâmpinării sale, intimatul - reclamant A. a solicitat respingerea recursului declarat de pârâtă, ca fiind neîntemeiat și menținerea dispozițiilor sentinței civile recurate, ca fiind temeinică și legală.

La rândul său, intimata - intervenientă B., prin mandatar C., în cadrul întâmpinării a invocat excepția "de necompetență materială sau după calitatea persoanei" a secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție de a judeca litigiul, raportat la faptul că parte în proces este Colegiul său de conducere.

În cadrul aceleiași întâmpinări intimata - intervenientă a menționat că solicită și sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, actualizată, respectiv a, respectiv a art. 42 alin. (1) pct. 2 și următoarele din C. proc. civ.

Răspunsul la întâmpinare

Recurenta - pârâtă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat Răspuns la întâmpinarea depusă de intimatul - reclamant A., în cadrul căruia a combătut apărările acestuia, solicitând admiterea recursului său, astfel cum a fost formulat.

Procedura de soluționare a recursului

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În recurs, s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 486, art. 490 C. proc. civ.

În temeiul dispozițiilor art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin Rezoluția completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului din data de 20 iunie 2019 (dosar), a fost fixat primul termen pentru judecata recursului promovat de pârâta Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 05 octombrie 2021, în ședință publică, cu citarea părților, la acel moment procesual judecata fiind amânată pentru data de 08 februarie 2022, față de imposibilitatea de prezentare a apărătorului ales al intimatului - reclamant A., doamna avocat D., apoi pentru data de 17 mai 2022, pentru respectarea principiului contradictorialiatății și al dreptului la apărare, raportat la excepțiile invocate în cauză la acel moment procesual, respectiv excepția lipsei de interes a recursului, invocată de intimatul - reclamant A. și excepția lipsei de interes a acțiunii, invocată de recurenta - pârâtă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Alte aspecte procesuale

În ceea ce privește cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, actualizată, raportat la art. 21 alin. (3) din Constituția României, art. 6 pct. 1 CEDO, Protocolul 12, art. 1 CEDO, art. 47 alin. (2) CDFUE, invocată de intimata - intervenientă B., reține Înalta Curte că, la termenul de judecată din data de 08 februarie 2022, în temeiul art. 148 alin. (12) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a dispus formarea unui dosar asociat dosarului de bază, purtând același număr, plus indicativul a1 (respectiv dosarul nr. x/2018) având ca obiect exclusiv această cerere de sesizare a Curții Constituționale, concluziile părților, soluția și considerentele avute în vedere de instanță în pronunțarea soluției regăsindu-se în Încheierea redactată și consemnată la data de 17 mai 2022 în respectivul dosar.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

În prealabil, în ceea ce privește excepțiile invocate în cauză de intimata - intervenientă B., respectiv excepția de necompetență generală a instanțelor și excepția de necompetență funcțională a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal și excepția nulității recursului, amintește Înalta Curte că au fost soluționate de instanță la termenul de judecată din data de 08 februarie 2022, în sensul respingerii acestora, considerentele avute în vedere regăsindu-se în practicaua încheierii de ședință întocmită în dosar la respectivul termen de judecată.

Recursul declarat de pârâta Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva sentinței civile nr. 4827 din 23 noiembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal este întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 2,5 și 8 C. proc. civ. criticile de nelegalitate vizând soluția de admitere a acțiunii modificate și a cererii de suspendare admisă în baza art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004.

În raport de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. se invocă faptul că hotărârea recurată este nelegală deoarece "a fost pronunțată de lat judecător decât cel care a luat parte la dezbaterea de fond a procesului sau de un alt complet de judecată decât cel stabilit aleatoriu pentru soluționarea cauzei ori a cărei compunere a fost schimbată cu încălcarea legii".

În esență, se invocă încălcarea dispozițiilor art. 11 și a ar. 52(1) din Legea nr. 304/2004 și a dispozițiilor art. 110 din Regulamentul de ordine interioară al instituțiilor judecătorești datorită faptului că la termenului din data de 23. XI.2018 fără termen legal compunerea completului nr. 17-fond compus din judecător E. s-a schimbat, cauza fiind judecată și soluționată de judecător F..

Faptul că înlocuirea judecătorului cauzei s-a făcut prin Hotărârea nr. 321/21. XI.2018 al Colegiului de Conducere al CAB nu poate să ofere legalitate acestei măsuri, în condițiile în care, regula stabilită pentru compunerea completului de judecată în lipsa judecătorului inițial investit respectiv desemnarea judecătorului din lista de permanență nu a fost respectată.

În raport de dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 5 C. proc. civ. se invocă faptul că prin hotărârea pronunțată prima instanță a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.

În cadrul acestui motiv de casare se invocă două aspecte de nelegalitate.

Primul privește modul de soluționare a excepției tardivității cererii de modificare a cererii de chemare în judecată, excepție invocată și respinsă cu nerespectarea dispozițiilor art. 204 alin. 1 C. proc. civ., dispoziții care permiteau reclamantului modificarea cererii numai până la primul termen la care a fost legal citat.

Al doilea aspect de nelegalitate privește modul de soluționare a cererii de intervenție voluntară formulată de B..

Se invocă nerespectarea dispozițiilor art. 64 alin. 1 C. proc. civ. în sensul comunicării cererii de intervenție voluntară calificată și judecată ca fiind o cerere de intervenție accesorie către autoritatea pârâtă, căreia i-a fost încălcat dreptul la apărare în ceea ce privește cererea de intervenție formulată calificată ca fiind accesorie, fără ca acest aspect să fie pus în discuția părților.

În raport de dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. se invocă încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material de către prima instanță atât în ceea ce privește soluția de anulare a Hotărârii nr. 137/2018 a Colegiului de Conducere al ÎCCJ cât și în ceea ce privește soluția de admitere a cererii de suspendare a acestei hotărâri până la soluționarea definitivă a cauzei.

În ceea ce privește soluția de anulare a Hotărârii nr. 137/2018 se invocă faptul că este nelegală fiind reținut greșit existența unui exces de putere al autorității pârâte, exces prin faptul că stabilirea tragerii la sorți nu a fost respectată Decizia Curții Constituționale pronunțată la data de 7. XI.2018.

În ceea ce privește soluția de suspendare se arată că a fost dată cu interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 și ca efect a determinat o perturbare a activității ÎCCJ la nivelul completelor de 5 judecători.

Se solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii modificate și a cererii de suspendare.

La dosar intimatul-reclamant a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, iar recurenta-pârâtă a formulat răspuns la întâmpinare.

Motivat în ședința publică din 8.02.2022, Curtea a respins ca nefondate excepțiile invocate de intervenienta-intimată B., respectiv excepția necompetenței generale a instanțelor, excepția de necompetentă funcțională a ÎCCJ, secția contencios administrativ și fiscal și excepția nulității recursului declarat de autoritatea pârâtă.

Motivat s-a acordat termen pentru a se lua la cunoștință de excepțiile invocate de părți, respectiv excepția lipsei de interes a recursului invocat de intimatul-reclamant, respectiv excepția lipsei de interes a acțiunii invocată de recurenta-pârâtă.

Recurentul-intimat a invocat excepția lipsei de interes în ceea ce privește recursul declarat de autoritatea pârâtă plecând de la prevederile art. 33 C. proc. civ. și invocând faptul că nu mai subzistă o condiție a interesului - respectiv interesul în promovarea căii de atac nu mai este actual.

Aceasta deoarece recurenta-pârâtă s-a conformat hotărârii recurate și a executat-o procedând la o nouă tragere la sorți a completelor 5 judecători de la nivelul instanței supreme.

Excepția lipsei de interes a acțiunii modificate invocată de recurenta-pârâtă este întemeiată pe dispozițiile art. 32 (1) lit. d) C. proc. civ.

Astfel potrivit art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., una din condițiile necesare pentru existența dreptului la acțiune este cea privind interesul de promova acțiunea, condiție generală care vizează orice cerere formulată în justiție și care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât și anterior, pe parcursul celorlalte faze procesuale (în faza exercitării căilor de atac).

Se arată faptul că dosarul nr. x/2018 în care reclamantul avea calitatea de pârât nu a fost judecat de un complet de 5 judecători constituit în baza Hotărârii nr. 137/2018 anulată prin sentința recurată, acest dosar fiind rerepartizat la data de 13.12.2018 unui complet de 5 judecători constituit în baza Hotărârii Colegiului de Conducere al ÎCCJ nr. 157/13.12.2018.

În raport de această situație se apreciază că reclamantul nu mai poate justifica o vătămare a unui drept sau interes legitim privat în sensul art. 1 și 8 din Legea nr. 554/2004 acțiunea fiind lipsită de interes în sensul C. proc. civ. art. 33.

Cu privire la excepția lipsei de interes a acțiunii invocate de recurenta-pârâtă, recurentul - intimat o apreciază ca inadmisibilă și solicită respingerea ei ca atare.

Inadmisibilitatea este invocată în raport de faptul că este apreciată excepția lipsei de interes a acțiunii ca reprezentând motiv nou de recurs invocat tardiv la data de 7.02.2022, după trei ani de la data înregistrării recursului.

Iar în cuprinsul cererii de recurs s-a solicitat respingerea acțiunii ca lipsită de obiect, fără a se face referiri la lipsa de interes ca motiv de casare.

La dosar ambele părți au depus concluzii scrise în termenul de amânare a pronunțării.

Curtea cu privire la excepțiile invocate recursul declarat reține și apreciază următoarele.

Cu privire la excepția lipsei de interes a recursului declarat recurenta-pârâtă, excepție invocată de reclamantul-intimat Curtea o apreciază ca neîntemeiată și o va respinge.

Conform art. 32 alin. 1 lit. d) C. proc. civ. una din condițiile necesare pentru exercitarea oricărei acțiuni inclusiv o cale de atac este justificarea unui interes, reprezentând folosul practic pe care o parte îl urmărește prin declanșarea procedurii judiciare. El trebuie să fie conform art. 33 C. proc. civ. legitim, născut direct și actual.

Excepția lipsei de interes a recursului a fost invocată plecându-se de la premisa că autoritatea recurentă a executat hotărârea recurată, procedând la o nouă tragere la soți a completurilor așa cum rezultă din hotărârile ulterioare ale Colegiului din 6.12.2022.

Curtea apreciază că excepția lipsei de interes a recursului este neîntemeiată, deoarece în sine o executare a unei hotărâri susceptibile de executare, dar supusă recursului nu determină în concret lipsirea de interes căii de atac formulate anterior în cauză. Practica consolidată a ÎCCJ este în acest sens, în cauză interesul în promovarea și soluționarea căii de atac fiind actual, pe tot parcursul soluționării cauzei.

Argumentele legate de epuizarea situației juridice create ca urmare a executării sentinței sau a epuizării efectelor juridice ale actului contestat privesc cu prioritate substanța interesului pretins vătămat.

Iar în cauză noua tragere la sorți efectuată la 6 decembrie 2018 nu a reprezentat în concret o executare a sentinței atacate, față de care s-a exercitat recurs de partea care a pierdut procesul, prin anularea și respectiv suspendarea Hotărârii nr. 137/2018, ci noua tragere la sorți s-a întemeiat pe considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 685/2018 și Hotărârea CSM, secția pentru judecători nr. 1367/2018.

Iar în cauză interesul, ca o condiție de exercitare a căii de atac a recursului există pentru autoritatea-pârâtă, care a contestat soluția de admitere a acțiunii modificate având ca obiect anularea, respectiv suspendarea Hotărârii nr. 137/2018 admise de prima instanță prin sentința care formează obiect al recursului, ca parte care a pierdut procesul în fața primei instanțe.

În consecință, Curtea va respinge ca neîntemeiată excepția lipsei de interes în formularea recursului, excepție invocată de intimatul-reclamant.

În ceea ce privește recursul declarat de recurenta-pârâtă acesta este apreciat ca fondat, dar ca o consecință a aprecierii ca admisibile și întemeiate a excepției lipsei de interes a acțiunii reclamantului, excepție invocată în recurs de recurenta-pârâtă.

În ceea ce privește excepția lipsei de interes a acțiunii, Curtea o apreciază ca admisibilă în raport de dispozițiile art. 246 alin. 1 și 247(1) C. proc. civ., excepția invocată fiind absolută, putând fi invocată de parte sau de instanță în orice stare a procesului, deci inclusiv în calea de atac a recursului.

Excepția lipsei de interes a acțiunii reclamantului este admisibilă ca atare neputându-se reține că ar constitui un motiv nou de casare care a fost depus tardiv față de data depunerii recursului, declarat în termen la 6.03.2019.

În cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 247 alin. 3 C. proc. civ. invocate de reclamantul-intimat pentru invocarea inadmisibilității excepției lipsei de interes deoarece sancțiunea aplicabilă este cea a plății unor despăgubiri.

În cauză excepția lipsei de interes a acțiunii ca excepție de fond absolută poate fi invocată și în recurs până la încheierea dezbaterilor, singura condiție fiind aceea că soluționarea ei să nu necesite administrarea de alte dovezi în afara înscrisurilor noi, conform art. 247 alin. 1 C. proc. civ.

Curtea apreciază ca întemeiată excepția lipsei de interes a acțiunii invocate de recurenta-pârâtă, excepție de fond absolută și care va reprezenta aspectul care întemeiază soluția de admitere a recursului, de casare a sentinței și de rejudecare, dar nu pe fond și prin aprecierea acțiunii modificată ca devenită lipsită de interes prin acțiunea modificată, admisă de prima instanță reclamantul-intimat a solicitat anularea și respectiv suspendarea până la soluționarea definitivă a cauzei a Hotărârii nr. 137/8. XI.2018 a ÎCCJ - Colegiul de Conducere apreciate de prima instanță ca nelegală și emisă cu exces de putere de către autoritatea recurentă numai în raport cu dispozițiile deciziei Curții Constituționale a României nr. 685/2018 publicată la 7. XI.2018.

În susținerea interesului legitim privat pretins vătămat reclamantul-intimat a invocat și a probat la data formulării acțiunii calitatea sa de parte în dosarul nr. x/2018 aflat pe rolul unui complet de 5 judecători al ÎCCJ, secția penală, reclamantul contestând ca nelegale hotărârile adoptate în domeniul compensării respectivelor completuri de judecată și față de care s-a constatat conflictul de natură constituțională de către Curtea Constituțională prin decizia publicată la data de 7. XII.2018.

În cauză la data modificării acțiunii, justificarea interesului procesual al reclamantului era dată de soluționarea dosarului nr. x/2018, în care avea calitatea de parte, de către un complet constituit în baza Hotărârii de Colegiu nr. 137/8 noiembrie 2018.

În cauză, Curtea constată că acest interes legitim privat, pretins vătămat ca o condiție de exercițiu a oricărei acțiuni, deci inclusiv în ceea ce privește prezentul recurs, nu mai îndeplinește pe parcursul soluționării recursului, condițiile cumulative prevăzute de art. 33 C. proc. civ. în sensul de a fi determinat, legitim, personal, născut și actual.

Curtea apreciază că acțiunea modificată a devenit lipsită de interes, de folos practic, material sau moral pentru reclamantul-intimat, în cauză nemaifiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 și 8 din Legea nr. 554/2004 -i condițiile prevăzute de art. 32 alin. 1 lit. d) C. proc. civ.

Aceasta deoarece fapt de necontestat și probat cu acte depuse de recurenta-pârâtă în susținerea excepției lipsei de interes - filele x dos recurs cauza ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2018 a fost judecată, dar nu a fost judecată de un complet de 5 judecători constituit în baza Hotărârii de colegiu nr. 137/2018, hotărârea anulată și suspendată prin sentința atacată.

Acest dosar a fost rerepartizat la data de 13.12.2018 unui complet de 5 judecători constituit în temeiul Hotărârii Colegiului de Conducere al ÎCCJ nr. 157/13.12.2018.

Din actele depuse rezultă următoarele în ceea ce privește situația juridică a reclamantului care determină admiterea excepției lipsei de interes a acțiunii modificate aceasta devenind la data soluționării prezentei căi de atac lipsită de interes.

Astfel, ulterior adoptării Hotărârii nr. 1367 din 5 decembrie 2018 emisă de către Consiliul Superior al Magistraturii în considerarea celor stabilire de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018 (paragraful nr. 196 din Decizie), Colegiul de Conducere al ÎCCJ a adoptat Hotărârea nr. 155 din 6 decembrie 2018 prin care s-a stabilit numărul completurilor de 5 judecători pentru anul 2018 și structura compunerii acestora și Hotărârea nr. 156 din 6 decembrie 2018 prin care s-au stabilit regulile de tragere la sorți și o serie de măsuri cu privire la dosarele aflate pe rolul completurilor de 5 judecători, care urmau a fi scoase de pe rol pe cale administrativă și repartizate noilor completuri constituite urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 685/2018.

La data de 13 decembrie 2018 a avut loc tragerea la sorți a Completurilor de 5 judecători, prin Hotărârea Colegiului de Conducere al ÎCCJ nr. 157 din aceeași dată, fiind aprobată compunerea acestor formațiuni de judecată conform rezultatelor tragerii la sorți efectuate.

În aceeași zi (13 decembrie 2018), prin Hotărârea Colegiului de Conducere al ICCJ nr. 158 s-a stabilit că:

"dosarele de competența Completurilor de 5 judecători scoase de pe rol conform pct. 3 lit. a) din Hotărârea nr. 156 din 6 decembrie 2018 a Colegiului de conducere, urmează a fi repartizate aleatoriu în cursul acestei zile ".

În aplicarea Hotărârii nr. 158 din 13 decembrie 2018, dosarul nr. x/2018 a fost rerepartizat.

Excepția lipsei de interes a acțiunii, respectiv lipsa unui interes legitim, personal actual a reclamantului este întemeiată și în raport de dispozițiile art. 8

1

din legea nr. 554/2004 având în vedere că interesul legitim public are caracter subsidiar față de interesul legitim privat care trebuie să subziste pe tot parcursul soluționării cauzei.

Față de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 496-497 va admite recursul, va casa sentința atacată și rejudecând va admite excepția lipsei de interes a acțiunii invocată de recurenta-pârâtă, excepție care face inutilă analizarea pe fond a motivelor de recurs invocate.

Curtea va respinge acțiunea modificată având ca obiect cererea de anulare și respectiv de suspendare a Hotărârii nr. 137/8 noiembrie 2018 ca devenită lipsită de interes.

Rejudecând cauza, Curtea va respinge ca neîntemeiată cererea de interervenție accesorie dar nu în urma analizării sale în cadrul criteriilor de nelegalitate invocate de recurenta-pârâtă.

Aprecierea ca nefondată a cererii de intervenție accesorie și respingerea ca atare în raport de dispozițiile art. 67 C. proc. civ. este o consecință a respingerii acțiunii reclamantului ca devenită lipsită de interes.

În cauză cererea de intervenție formulată de intervenientă a fost admisă în principiu și judecată ca o cerere de intervenție accesorie deci calificată ca o apărare în susținerea acțiunii reclamantului.

În condițiile admiterii excepției lipsei de interes actual vătămat pe acțiunea modificată, cererea de intervenție va fi apreciată ca neîntemeiată și respinsă ca atare, cererea de intervenție accesorie neavând o existență de sine stătătoare în ceea ce privește dreptul dedus judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca neîntemeiată, excepția lipsei de interes în formularea recursului, excepție invocată de intimatul - reclamant A..

Admite recursul formulat de pârâta Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva sentinței civile nr. 4827 din 23 noiembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și rejudecând:

Admite excepția lipsei de interes a acțiunii, invocată de recurenta -pârâtă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Respinge acțiunea modificată, având ca obiect cererea de anulare a Hotărârii Colegiului de Conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 137 din 08 noiembrie 2018 și cererea de suspendare a aceleiași hotărâri, ca devenită lipsită de interes.

Respinge, ca neîntemeiată, cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta B. prin mandatar C..

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 coroborat cu art. 396 din C. proc. civ., astăzi, 31 mai 2022.