ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3131/2022

Obiectul cererii Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal (ca efect al declinării de la Tribunalul București, secția a II a contencios administrativ și fiscal) sub nr. x/2017, reclamantul Ministerul Transporturilor a chemat în judecată pe pârâta Compania Naționala de Căi Ferate CFR S.A., solicitând instanței obligarea la plata sumei de 84.416.353,80 RON și a dobânzii legale aferente până la data plății efective.

Soluția instanței de fond Prin sentința civilă nr. 4748 din 20 noiembrie 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins excepția prescripției extinctive, invocată de pârâtă, ca neîntemeiată; a respins cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

Calea de atac exercitată Reclamantul Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor a formulat recurs împotriva sentinței de mai sus. În motivarea cererii de recurs, s-au arătat următoarele: Prin pronunțarea hotărârii judecătorești, prima instanță a aplicat greșit normele de drept material incidente; deși i-a fost prezentată prin cererea de chemare în judecată situația de fapt care a generat promovarea acțiunii, aceasta a reținut în mod eronat faptul că susținerea reclamantului în sensul încălcării de către parată a ordinii prevăzute de art. 22 alin. (1) din O.U.G. nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române si reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române, care stabilește întreținerea și asigurarea funcționării infrastructurii feroviare publice se realizează de către Compania Națională de Căi Ferate «C.F.R.» - S.A. pe baza veniturilor proprii și, în completare, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, din fonduri alocate de la bugetul de stat, nu este susținută de probele administrate. Instanța de fond a respins acțiunea ca nedovedită, reținând ca reclamantul este ținut să facă dovada faptului negativ. Astfel, prin acțiune s-a susținut ca suma de 84,415,353,80 RON nu a fost justificata de către intimata-pârâtă si are obligația de a restitui această sumă conform art. 61 alin. (8) din Legea nr. 500/2002 a finanțelor publice. In mod greșit a interpretat instanța de fond prevederile Legii nr. 500/2002 a finanțelor publice, precum si ale legii bugetului de stat pe anul 2014 (Legea nr. 356/2013). Instanța de fond, făra o motivare in fapt si nici in drept, a respins acțiunea. Astfel cum a stabilit practica judiciara, dovada faptului negativ se realizează prin probarea faptului pozitiv contrar, și anume ca sumele pretins neutilizate in anul 2014 cu destinația specială au fost utilizate conform specificației capitolului din legea bugetului pe anul 2014. Or, din acest punct de vedere intimata-pârâtă nu a făcut o astfel de dovadă, iar cauza a fost in mod nelegal respinsă de instanța de fond. Instanța de fond a interpretat în mod eronat sarcina probei în aceasta cauza si a judecat cauza numai în baza înscrisurilor depuse la dosar, fără a admite cum era necesar proba cu expertiza contabilă. Instanța de fond nu a pus in discuție utilitatea probei cu expertiza contabilă de specialitate "finanțe publice", expertiza care ar fi putut lămuri cauza sub toate aspectele și nu ar fi dus la respingerea nemotivata a acțiunii.

Apărările formulate în cauză Pârâta Compania Națională de Căi Ferate "CF.R" S.A. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului și pe cale de consecință, a solicitat anularea recursului; în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat. În motivarea întâmpinării, s-au arătat următoarele: In ceea ce privește excepția nulității recursului formulat de Ministerul Transporturilor, intimata a arătat că, din analiza recursului, se poate observa că recursul nu cuprinde mențiunile prevăzute de dispozițiile art. 486 coroborat cu dispozițiile art. 487 alin. (1) C. proc. civ., respectiv nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul si dezvoltarea lor și nici semnătura părții sau a mandatarului părții, a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic. În ceea ce privește cererea de chemare în judecată, s-a arătat că pârâta primește, începând cu anul 2012, alocații de la bugetul de stat sub formă de transferuri la titlul bugetar "întreținerea infrastructurii feroviare publice". Aceste transferuri bugetare sunt acordate conform art. 22 din O.U.G. nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române. Valorile alocațiilor bugetare, destinația și modul de utilizare a acestora pentru titlul bugetar " întreținerea infrastructurii feroviare publice" sunt aprobate prin legile bugetare anuale. Astfel, prin Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr. 356/18.12.2013 s-a prevăzut la art. 29 alin. (2) că "(2) În bugetul Ministerului Transporturilor pe anul 2014, la capitolul 84.01 "Transporturi", titlul 51 "Transferuri între unități ale administrației publice", alin. (51).01.55 "Întreținerea infrastructurii feroviare publice", este cuprinsă suma de 850.000 mii RON pentru Compania Națională de Căi Ferate "C.F.R." - S.A., sumă care va fi utilizată cu prioritate pentru plata obligațiilor către bugetul general consolidat, fondul de risc și a plății ratei de capital, dobânzilor, comisioanelor și a altor costuri aferente împrumutului, contractat în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2012 pentru aprobarea Acordului de garanție dintre România și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 28 noiembrie 2012, privind garantarea în proporție de 100% a obligațiilor aferente Acordului de împrumut (Restructurarea financiară a Companiei Naționale de Căi Ferate "C.F.R." - S.A.) dintre Compania Națională de Căi Ferate "C.F.R." - S.A. și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în valoare de până la 175.000.000 euro, aprobată prin Legea nr. 93/2013". Pe parcursul exercițiului financiar 2014. CNCF "CFR" S.A. a solicitat din această alocație bugetară (de la Ministerul Transporturilor în calitatea sa de ordonator de credite pentru CNCF "CFR " S.A..) suma de 712.334.971 RON. Din această sumă, CNCF "CFR" S.A. a restituit (ca neutilizată) suma de 19.289.899,20 RON, rezultând că a utilizat suma de 693.045.071,80 RON. Din această sumă, s-au efectuat următoarele plăți, astfel: 512.271.954,75 RON, reprezentând plată obligații către bugetul general consolidat; 6.837.225,61 RON, reprezentând plată obligații către Ministerul Finanțelor Publice (comision fond de risc pentru împrumut BERD 44271); 127.862.463,23 RON, reprezentând plată obligații împrumut BERD 44271 (rate de capital, dobânzi și comisioane de angajament); 46.073.428,21 mii Iei, reprezentând plată obligații către furnizori materiale servicii/lucrări pentru întreținerea infrastructurii feroviare publice. Din cele menționate rezultă că CNCF "CFR" S.A. a utilizat suma de 693.045.071,80 mii iei solicitată de la bugetul de stat în anul 2014, conform destinației prevăzute la art. 29 alin. (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2014. Intimata a justificat Ministerului Transporturilor utilizarea sumei de 693.045.071,80 RON cu documente care atestă plățile efectuate pentru fiecare dintre destinațiile aprobate, documente care au fost avizate lunar de către Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regionala a Finanțelor Publice București. Justificarea sumelor aprobate și utilizate lunar și anual pentru întreținerea infrastructurii feroviare publice s-a făcut conform Anexei nr. 1 din Ordinul Comun MTCT-MFP nr. 501- 504/2005 pentru aprobarea Normelor privind fundamentarea, acordarea și justificarea sumelor primite de la bugetul de stat pentru unele activități desfășurate de unii agenți economici, prin bugetul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului (în prezent Ministerul Transporturilor), precum și a transferurilor consolidabile acordate bugetelor locale pentru străzile care se vor amenaja în perimetrele destinate construcțiilor de cvartale de locuințe noi in localitățile rurale și urbane. Potrivit acestei anexe, "nivelul subvențiilor/transferurilor solicitate pentru perioada respectivă va rezulta că diferență între veniturile și cheltuielile prognozate a se realiza în luna respectivă și se va încadra în bugetul aprobat pentru fiecare agent economic care beneficiază de sumele respective, potrivit actului constitutiv, Justificarea sumelor primite de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului se va face lunar pe baza datelor rezultate din balanța de verificare ". Așadar, alocația primită de CNCF CFR S.A. la titlul bugetar "întreținerea infrastructurii feroviare publice" și utilizarea/destinația acesteia este stabilită prin legile anuale privind bugetul de stat; CNCF "CFR" S.A nu primește de la bufetul statului subvenție care să vină în completarea veniturilor proprii pentru a obține la sfârșitul exercițiului financiar un rezultat echilibrat; cadrul legislativ de justificare a utilizării sumelor primite la titlul bugetar "întreținerea infrastructurii feroviare publice" nu a fost armonizat în perioada 2012-2014 cu cadrul legislativ de acordare a sumelor si destinația lor, prevăzute în legile anuale privind bugetul de stat. Din acest motiv începând cu anul 2012, CNCF "CFR" S.A. a efectuat mai multe demersuri (spre exemplificare: adresele nr. x/20.03.2012, y/30.05.2012, z/27.02.2015, w/15.04.2015) solicitând Ministerului Transporturilor și Ministerului Finanțelor Publice modificarea Ordinului MTCT -MFP nr. 501-504/2005. Această modificare a survenit în luna februarie 2016 când a intrat în vigoare Ordinul Comun MT-MFP nr- 1712/65 pentru aprobarea normelor privind fundamentarea, acordarea și justificarea sumelor primite de Ia bugetul de stat pentru unele activități desfășurate de unii operatori economici prin bugetul MT. Ordinul Comun MT-MFP nr. 1712/65 pentru aprobarea normelor privind fundamentarea, acordarea și justificarea sumelor primite de la bugetul de stat pentru unele activități desfășurate de unii operatori economici prin bugetul MT stabilește modul de justificare a sumelor primite de CNCF CFR S.A. pentru întreținerea infrastructurii feroviare publice, astfel că justificarea sumelor se face exclusiv pe baza plăților efectuate, potrivit textului din Legile anuale ale bugetului de stat. În felul acesta s-a armonizat cadrul legislativ de acordare a sumelor primite de la bugetul de stat pentru "întreținerea infrastructurii feroviare publice", cu cadrul legislativ de justificare a utilizării suinelor primite cu această destinație. Așadar, suma de 84.416.353,80 RON considerată de MT ca fiind datorată de CNCF CFR S.A. este stabilită în mod artificial de Ministerul Transporturilor în baza nearmonizării reglementărilor de acordare a sumelor de la bugetul de stat la titlul bugetar cu cel de justificare a utilizării acestor sume. Mai mult, așa cum a precizat anterior, CFR S.A. a utilizat integral sumele acordate conform destinației stabilită prin Legea anuală a bugetului de stat (verificarea fiind făcută de structurile specializate din ANAF și inspecția Financiară din MFP) ceea ce certifică că CNCF CFR S.A. nu are de restituit sume către bugetul de stat prin Ministerul Transporturilor; prin Notele unilaterale se atestă că CNCF CFR S.A. a utilizat alocația primită potrivit destinațiilor stabilite prin reglementările legale (respectiv, a primit și a utilizat suma de 693.045.071,80 mii RON solicitată de la bugetul de stat în anul 2014, conform destinației prevăzute la art. 29 alin. (2) din legea bugetului de stat pe anul 2014) fără a stabili în sarcina CNCF CFR S.A. sume de restituit. În drept, au fost invocate prevederile art. 205 din C. proc. civ.

Răspunsul la întâmpinare Recurenta a formulat răspuns la întâmpinarea depusă in cauza de pârâta Compania Naționala "Cai Ferate" CFR S.A., prin care a solicitat respingerea excepției nulității recursului, arătând că recursul este intemeiat în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. si conține toate mențiunile prevăzute de art. 486 C. proc. civ.. De asemenea, motivul de recurs se poate încadra si in prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. si in dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004. Cu privire la lipsa semnăturii părții, respectiv a recurentului, s-a arătat că exemplarul înregistrat a fost trimis pe email/fax semnat de reprezentantul legal.

Soluția instanței de recurs 6.1. Asupra excepției nulității recursului În ceea ce privește aspectele legate de nemotivarea recursului, Înalta Curte constată că acesta se încadrează în motivele de la punctele 6 și 8 ale art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., astfel cum a și precizat de altfel recurentul prin răspunsul la întâmpinare. Deși memoriul de recurs cuprinde referiri multiple la situașia de fapt, acesta conține și critici privind legalitatea sentinței și nemotivarea cesteia, aspecte ce constituie cazurile de casare mai sus menționate. În ceea ce privește critica legată de lipsa semnăturii, prin însușirea acestuia odată cu răspunsul la întâmpinare, nu mai poate fi susținută o asemenea lipsă. Astfel, excepția nulității recursului va fi respinsă ca neîntemeiată. 6.2. Aspecte de fapt și de drept relevante reținute de prima instanță În fapt, din nota de fundamentare și justificare a subvențiilor/transferurilor primite de la bugetul de stat pentru întreținerea infrastructurii feroviare publice întocmită de Compania Națională de Căi Ferate CFR S.A. reiese că din suma primită până la data de 31.12.2014, în valoare de 693.045,07 mii RON, compania a utilizat suma de 25.583,65 mii RON pentru plata obligațiilor aferente lunii decembrie 2013 către bugetul consolidat (din care TVA de plată în sumă de 4.717,32 mii RON), suma de 127.862,46 mii RON pentru plata la extern a împrumutului BERD 44271, suma de 120.991,18 mii RON reprezentând TVA aferent anului 2014. Potrivit notelor unilaterale emise de ANAF- Direcția Generală a Finanțelor Publice București, prin care au fost avizate lunar plățile efectuate, reiese că CNCF "CFR" S.A. a utilizat suma de 693.045.071,80 mii RON solicitată de la bugetul de stat în anul 2014, conform destinației prevăzute la art. 29 alin. (2) din legea bugetului de stat pe anul 2014. Din nota unilaterală nr. x/07.03.2014 reiese că în luna ianuarie 2014, pârâta a primit alocație bugetară pentru titlul bugetar "Întreținerea infrastructurii feroviare publice" în sumă de 37.500,00 mii RON cu o.p 334/27.01.2014 pentru plata obligațiilor către bugetul general consolidate aferente lunii decembrie și a efectuat plăți în cuantum de 25.583,65 mii RON, la 31.01.2014 soldul contului deschis pentru derularea plăților din acest titlului bugetar fiind de 11.916,35 mii RON. Se precizează că această sumă urmează a fi justificată la luna februarie 2014. Din nota unilaterală nr. x/02.04.2014, reiese că pârâta a primit, în luna februarie 2014 alocație bugetară în sumă de 36.732,53 mii RON cu o.p 833/18.02.2014 și a efectuat plăți în sumă de 48.698,88 mii RON. Din nota unilaterală nr. x/30.04.2018 reiese că, în luna martie 2014, pârâta a primit alocație bugetară în sumă de 48.406,87 mii RON cu o.p 1285/18.03.2014 și a efecuat plăți în sumă de 39.252,45 mii RON. Din nota unilaterală nr. x/02.06.2014 reiese că, în luna aprilie 2014, pârâta a primit alocație bugetară în sumă de 35.949,08 mii RON cu o.p nr. 1367/24.04.2014 și a făcut plăți în sumă de 40.103,54 mii RON. Din nota unilaterală nr. x/01.07.2014 reiese că, în luna mai 2014, pârâta a primit alocație bugetară, în sumă de 121.000,96 mii RON, sumă utilizată astfel: 53.948,04 mii RON pentru plata obligațiilor către bugetul general consolidate și suma de 67.052,92 mii RON pentru plata obligațiilor către BERD 44271/2012. Din nota unilaterală nr. x/30.07.2014 reiese că, în luna iunie 2014, pârâta a primit alocație bugetară în sumă de 48.523,56 mii RON și a efectuat plăți în sumă de 47.561,08 mii RON și a restituit la Ministerul Transportului suma de 3.105,11 mii RON, după cum urmează: 3.088,72 mii RON cu o.p 1140/05.06.2014 reprezentând sumă neutilizată după plata la extern aferentă împrumutului BERD, rezultată din diferența de curs valutar și 16,39 mii RON cu o.p nr. 1255/17.06.2014 reprezentând dobânzi și penalități de întrârziere aferente TVA. Din nota unilaterală nr. x/28.08.2014 reiese că, în luna iulie 2014, pârâta a primit alocație bugetară în sumă de 47,561,08 mii RON și a efectuat plăți de 49.540,04 mii RON. Din nota unilaterală nr. x/30.09.2014 reiese că, în luna august 2014, pârâta a primit alocație bugetară înm sumă de 47.354,10 mii RON și a efectuat plăți în sumă de 42.861,50 mii RON. Din nota unilaterală nr. x/31.10.2014 reiese că, în luna septembrie 2014, pârâta a primit alocație bugetară în sumă de 44.821,15 mii RON și a efectuat plăți în sumă de 50.964,05 mii RON. Din nota unilaterală nr. x/05.11.2015 reiese că, în luna octombrie 2014, pârâta a primit alocație bugetară în sumă de 55.657,41 mii RON și a efectuat plăți de 47.616,66 mii RON. Din nota unilaterală nr. x/14.01.2015 reiese că, în luna noiembrie 2014, pârâta a primit alocație bugetară în sumă de 119.902,47 mii RON și a efectuat plăți de 112.981,45 RON. Din nota unilaterală nr. x/09.02.2015 reiese că, în luna decembrie 2014, pârâta a primit alocație bugetară în sumă de 68.875,76 mii RON și a făcut plăți de 62.985,68 mii RON, iar în data de 04.12.2014 a restituit Ministerului Transporturilor suma de 2.752,63 mii RON. De asemenea, în notă se concluzionează în sensul că pârâta CN CFR S.A. a primit pe anul 2014, pentru titlul bugetar "întreținerea infrastructurii feroviare publice" suma de 693.045,07 mii RON, ce a fost utilizată astfel: - 512.271.95 mii RON pentru plata obligațiilor către bugetul general consolidat; - 6.837,27 mii RON pentru plata comisionului de risc aferent împrumutului BERD 44271; - 127.862,46 mii RON pentru plata obligațiilor către BERD (rată, dobândă, comision angajament); - 46.073,43 mii RON pentru plata obligațiilor către furnizori de lucrări/materiale de întreținere Avizul DGFPB este acordat pentru suma de 53.013,17 mii le aferentă lunii decembrie și pentru 693.045,07 mii RON cumulate de la începutul anului. În drept, potrivit art. 3 alin. (1) din legea nr. 500/2002 privind finanțele publice "Veniturile și cheltuielile sistemului bugetar, cumulate la nivel național, alcătuiesc veniturile bugetare totale, respectiv cheltuielile bugetare totale care, după consolidare, prin eliminarea transferurilor dintre bugete, vor evidenția dimensiunile efortului financiar public pe anul respectiv, starea de echilibru sau dezechilibru, după caz.(2) Creditele bugetare aprobate se utilizează pentru finanțarea funcțiilor administrației publice, programelor, acțiunilor, obiectivelor și sarcinilor prioritare, potrivit scopurilor prevăzute în legi și alte reglementări, și vor fi angajate și folosite în strictă corelare cu gradul previzionat de încasare a veniturilor bugetare." Potrivit art. 29 alin. (2) din legea nr. 356/2014 privind bugetul de stat pe anul 2014, astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 74/2014 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2014 "În bugetul Ministerului Transporturilor pe anul 2014, la capitolul 84.01 «Transporturi», titlul 51 «Transferuri între unități ale administrației publice», alin. (51).01.55 «Întreținerea infrastructurii feroviare publice», este cuprinsă suma de 730.020 mii RON pentru Compania Națională de Căi Ferate «C.F.R.» - S.A., sumă care va fi utilizată cu prioritate pentru plata obligațiilor către bugetul general consolidat, fondul de risc și a plății ratei de capital, dobânzilor, comisioanelor și a altor costuri aferente împrumutului, contractat în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2012 pentru aprobarea Acordului de garanție dintre România și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 28 noiembrie 2012, privind garantarea în proporție de 100% a obligațiilor aferente Acordului de împrumut (Restructurarea financiară a Companiei Naționale de Căi Ferate «C.F.R.» - S.A.) dintre Compania Națională de Căi Ferate «C.F.R.» - S.A. și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în valoare de până la 175.000.000 euro, aprobată prin Legea nr. 93/2013". Potrivit art. 3 alin. (2) din Ordinul MFP nr. 504/2005 pentru aprobarea Normelor privind fundamentarea, acordarea și justificarea sumelor primite de la bugetul de stat pentru unele activități desfășurate de unii agenți economici, prin bugetul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, precum și a transferurilor consolidabile acordate bugetelor locale pentru străzile care se vor amenaja în perimetrele destinate construcțiilor de cvartale de locuințe noi în localitățile rurale și urbane: "Nivelul subvențiilor/transferurilor solicitate pentru perioada respectivă va rezulta ca diferență între veniturile și cheltuielile prognozate a se realiza în luna respectivă și se va încadra în bugetul aprobat pentru fiecare agent economic care beneficiază de sumele respective, potrivit actului constitutiv. Justificarea sumelor primite de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului se va face lunar, pe baza datelor rezultate din balanța de verificare." (7)Agenții economici vor prezenta formularele prevăzute în anexele nr. 1 și nr. 2 spre avizare direcțiilor generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București, precum și Direcției generale de administrare a marilor contribuabili, până la data de 25 a lunii curente, pentru sumele justificate în luna precedentă. Direcțiile generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București, precum și Direcția generală de administrare a marilor contribuabili verifică și avizează "Nota de fundamentare și justificare a subvențiilor/transferurilor primite de la bugetul de stat pentru … la data de … " și "Nota de fundamentare și justificare a subvențiilor/transferurilor primite de a bugetul de stat pentru transportul feroviar public de călători la data de … ", pentru coloana nr. 3, respectiv coloana nr. 4, în baza datelor prezentate în balanța de verificare contabilă pentru luna precedentă, la sediul organului de avizare. Avizul se acordă pe baza datelor prezentate sub responsabilitatea agentului economic, cu rezerva controlului ulterior asupra modului de utilizare a acestor surse bugetare, ocazie cu care se dispun măsurile de regularizare a eventualelor diferențe". 6.3. Analiza motivelor de recurs invocate de recurentul-reclamant și a apărărilor intimatei-pârâte Într-o primă critică, recurentul a invocat faptul că instanța de fond, fără o motivare in fapt si nici in drept, a respins acțiunea. Cu privire la acest aspect, Înalta Curte constată că obligația instanței de a-și motiva hotărârea adoptată, consacrată legislativ în dispozițiile art. 425 C. proc. civ., are în vedere stabilirea în considerentele hotărârii a situației de fapt expusă în detaliu, încadrarea în drept, examinarea argumentelor părților și punctul de vedere al instanței față de fiecare argument relevant, și, nu în ultimul rând raționamentul logico-juridic care a fundamentat soluția adoptată. Aceste cerințe legale sunt impuse de însăși esența înfăptuirii justiției, iar forța de convingere a unei hotărâri judecătorești rezidă din raționamentul logico-juridic clar explicitat și întemeiat pe considerente de drept. Totodată, omisiunea primei instanțe de a oferi o motivare, în condițiile art. 425 din C. proc. civ., sub aspectele învederate mai sus, echivalează cu omisiunea de pronunțare asupra acțiunii, căci nu se poate stabili o asociere logică între dispozitiv și considerente, ca elemente componente esențiale și obligatorii ale hotărârii judecătorești. Înalta Curte mai arată și că, în acord cu disp. art. 22 alin. (2) din C. proc. civ., revine judecătorului de fond sarcina ca, în soluționarea cererii de chemare în judecată, să stabilească situația de fapt specifică procesului, iar în funcție de aceasta să aplice normele juridice incidente. Or, instanța de fond a arătat în mod expres motivele pentru care a ajuns la soluția adoptată; Înalta Curte apreciază că sentința civilă recurată respectă disp. art. 22 alin. (2) și art. 425 C. proc. civ.. Astfel, prima instanță a expus silogismul logico-juridic ce a stat la baza soluției pronunțate, fiind clare rațiunile avute în vedere de instanță. De altfel, se constată că prin argumentele aduse pe această cale se invocă în esență o eventuală greșită interpretare și aplicare a legii, aspecte ce vor fi verificate în cadrul motivului de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. invocat în cuprinsul recursului, dar motivarea insuficientă nu poate fi reținută raportat la sentința atacată. Instanța are obligația de a răspunde argumentelor esențiale invocate de părți, iar nu tuturor subargumentelor aduse de acestea. Astfel, așa cum s-a statuat în prg. 20 al Deciziei pronunțate în Cauza Gheorghe Mocuța împotriva României: "În continuare, Curtea reiterează că, deși articolul 6 § 1 obligă instanțele să își motiveze hotărârile, acesta nu poate fi interpretat ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (a se vedea Van de Hurk împotriva Țărilor de Jos, 19 aprilie 1994, pct. 61, seria x nr. x). De asemenea, Curtea nu are obligația de a examina dacă s-a răspuns în mod adecvat argumentelor. Instanțele trebuie să răspundă la argumentele esențiale ale părților, dar măsura în care se aplică această obligație poate varia în funcție de natura hotărârii și, prin urmare, trebuie apreciată în lumina circumstanțelor cauzei (a se vedea, alături de alte hotărâri, Hiro Balani împotriva Spaniei, 9 decembrie 1994, pct. 27, seria x nr. x-B)." Aplicând cele statuate mai sus la prezenta cauză, Înalta Curte observă că prima instanță a pronunțat o hotărâre motivată și nu există niciun element care indice caracterul arbitrar al modalității în care instanța a aplicat legislația relevantă pentru faptele cauzei. Ca urmare, motivul de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., este nefondat. În ceea ce privește criticile subsumate motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurentul a invocat faptul că în mod eronat prima instanță a solicitat reclamantului să facă dovada unui fapt negativ (faptul că suma de 84,415,353,80 RON nu a fost justificată de către intimata-pârâtă). Recurentul a susținut că dovada faptului negativ se realizează prin probarea faptului pozitiv contrar, și anume ca sumele pretins neutilizate in anul 2014 cu destinația specială au fost utilizate conform specificației capitolului din legea bugetului pe anul 2014. Or, din acest punct de vedere intimata-pârâtă nu a făcut o astfel de dovadă, iar cauza a fost in mod nelegal respinsă de instanța de fond. Înalta Curte constată că, deși susținerea recurentului referitoare la cine are sarcina probei în cazul unui fapt negativ este corectă din punct de vedere legal, aplicabilitatea acestei reguli în cauză este exclusă, deoarece nu se impunea dovedirea unui fapt negativ. Astfel, asupra modalitatea de cheltuire a sumelor primite de către pârâtă este prezumată a fi fost făcută în conformitate cu legea, deoarece nu poate opera o prezumție de nelegalitate asupra actelor emise de un organ administrativ. Prin urmare, reclamantul fiind cel care pretinde restituirea sumelor pentru nelegala utilizare a sumelor bugetare, acesta era cel însărcinat să dovedească un fapt pozitiv, respectiv încălcarea regulilor privind folosirea fondurilor bugetare de către pârâtă. Recurentul a mai invocat faptul că instanța de fond a interpretat greșit prevederile Legii nr. 500/2002 a finanțelor publice, precum si ale Legii bugetului de stat pe anul 2014 (Legea nr. 356/2013), fără a arătat în concret care este greșeala de judecată făcută de prima instanță, astfel că instanța de recurs nu poate verifica în niciun fel corectitudinea acestei susțineri a recurentului. De asemenea, se invocă neadministrarea probei cu expertiza contabilă, respectiv faptul că instanța de fond nu a pus in discuție utilitatea probei cu expertiza contabilă de specialitate "finanțe publice", expertiza care ar fi putut lămuri cauza sub toate aspectele și nu ar fi dus la respingerea nemotivata a acțiunii. Or, din cercetarea dosarului de fond, se constată că nici prin cererea introductivă de instanță și nici la termenul din 17.04.2018, reclamanta nu a solicitat administrarea probei cu expertiza contabilă; potrivit art. 254 alin. (6) din C. proc. civ., "părțile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus și administrat în condițiile legii." Prin urmare, în mod corect a reținut prima instanță că pârâta CNCF "CFR" S.A. și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de lege, respectiv a utilizat suma de 693.045.071,80 mii RON conform destinației prevăzute de art. 29 alin. (2) din legea bugetului de stat pe anul 2014, astfel cum reiese din avizele acordate Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice București. CNCF "CFR" S.A. a justificat Ministerului Transporturilor utilizarea acestor sume cu documente care atestă plățile efectuate pentru fiecare din destinațiile aprobate, neexistând dovezi în sens contrar. Ca urmare, și motivul de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., este nefondat. 6.4. Temeiul procesual al soluției date recursului Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 raportat la art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.