ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3102/2022

Ședința publică din data de 26 mai 2022

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Giurgiu la data de 08.06.2021, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Curtea de Apel București, obligarea pârâților la modificarea statului de funcții și la emiterea deciziei de încadrare în funcția de grefier registrator cu studii superioare, ca urmare a promovării examenului organizat de Curtea de Apel București în perioda 27 - 28 noiembrie 2018.

Prin sentința nr. 409 din data de 12 octombrie 2021 Tribunalul Giurgiu, secția civilă a admis excepția necompetenței sale materiale invocată de pârâtul Ministerul Justiției și a declinat compentența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut incidența dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, prin raportare la calitatea pârâtului Ministerul Justiției de autoritate publică centrală .

Prin sentința nr. 729 din data de 6 aprilie 2022 Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale materiale, a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Curtea de Apel București și Ministerul Justiției, în favoarea Tribunalului Giurgiu, a constatat ivit conflict negativ de competență și a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a apreciat că reclamanta a înțeles să învestească instanța cu un veritabil litigiu referitor la raportul său de muncă, în calitate de personal în cadrul Tribunalului București, solicitând obligarea Curții de Apel București la emiterea deciziei de încadrare - act administrativ, concomitent cu obligarea Ministerului Justiției la modificarea statului de funcții. Faptul că, pentru a atinge finalitatea dorită, reclamanta a înțeles ca prin cererea de chemare în judecată să solicite obligarea Ministerului Justiției la modificarea statutului de funcții, nu are nicio relevanță în determinarea competenței de soluționare în fond a cauzei, obiectul acțiunii vizând protecția drepturilor subiective rezultate din raporturile de muncă dintre părți.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2, 134 și 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii:

Obiectul demersului judiciar inițiat de reclamanta din prezenta cauză este reprezentat de solicitarea de obligare a Curții de Apel București, în calitate de ordonator de credite, la emiterea deciziei de încadrare în funcția de grefier-registrator cu studii superioare, începând cu data validării rezultatelor examenului promovat în acest sens, organizat de către pârâtă.

Se observă astfel, că deși în cuprinsul acțiunii au fost invocate dispozițiile Legii nr. 554/2004, iar solicitarea de obligarea a Curții de Apel București la emiterea deciziei de încadrare a fost formulată concomitent cu cea de obligare a Ministerului Justiției la modificarea statului de funcții, reclamanta a învestit instanța cu un veritabil litigiu referitor la raportul său de muncă, în calitate de grefier-registrator în cadrul Tribunalului București, acțiunea vizând protecția drepturilor subiective rezultate din acest raport de muncă.

Pe de altă parte, date fiind definiția contenciosului administrativ, dar și a actului administrativ tipic sau asimilat, Înalta Curte constată că în cauză nu sunt aplicabile nici dispozițiile art. 7 Cap. VIII din Anexa VI la Legea nr. 284/2010 care să atragă competența exclusivă, materială și teritorială a Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, aceasta fiind reglementată pentru situații clar determinate, care nu se regăsesc în prezenta cauză.

Astfel, în raport cu obiectul cererii, astfel cum a fost configurat de către reclamantă, Înalta Curte are în vedere natura raporturilor juridice ce guvernează relațiile dintre părți și constată că raportul juridic dedus judecății este unul civil, guvernat de normele de dreptul muncii, iar competența materială a instanței va fi stabilită în raport de prevederile Legii nr. 567/2004 și de cele ale Codului muncii.

În acest sens, conform dispozițiilor art. 95 alin. (1) și (2) din Legea nr. 567/2004 (privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice), litigiile în legătură cu cariera și raporturile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești sunt date de legiuitor în competența materială de judecată a "tribunalelor de muncă și asigurări sociale", respectiv a "secțiilor sau completele specializate pentru soluționarea conflictelor de muncă", acesta constituind dreptul comun în materie.

Art. 266 din Codul muncii statuează că "jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de prezentul cod, precum și a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod", iar potrivit art. 269 alin. (2) din același cod "cererile referitoare la conflictele de muncă se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul/reședința/sediul."

Prin urmare, competența soluționării cauzei revine tribunalului - complet specializat în conflicte de muncă și asigurări sociale, astfel încât, pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Giurgiu, secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Curtea de Apel București, în favoarea Tribunalului Giurgiu, secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 mai 2022.