ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 309/2022
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 309/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 20 ianuarie 2022
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
1.1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Cluj reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU. și VV. în contradictoriu cu pârâta Curtea de Apel Alba Iulia.
Prin sentința civilă nr. 2974/24.10.2018, Tribunalul Cluj a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Cluj și a dispus declinarea competenței de soluționare a acțiunii în favoarea Curții de Apel București.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal la data de 26.11.2018 sub nr. x/2018.
Prin întâmpinarea formulată în cauză de către pârâta Curtea de Apel Alba Iulia s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Curții de Apel Alba Iulia și s-a solicitat respingerea pretențiilor formulate în prezentul dosar ca formulate împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă în privința petitului referitor la plata diferențelor rezultate din eventuala admitere a prezentei cereri și mai apoi ca și lipsite de interes și obiect.
Soluția instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 2082 din data de 25 iunie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului Ministerul Justiției, s-a respins acțiunea formulată împotriva acestui pârât ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesual pasivă, s-a respins excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei Curtea de Apel Alba Iulia, ca neîntemeiată, s-a admis excepția lipsei de obiect, invocată de pârâtă, s-a respins cererea de reîncadrare și de recunoaștere a drepturilor salariale pentru perioada 09.04.2015-31.12.2017, ca rămasă fără obiect; s-a respins acțiunea, în rest, formulată de reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV. în contradictoriu cu pârâta Curtea de Apel Alba Iulia ca neîntemeiată.
Recursul exercitat în cauză
Împotriva acestei sentințe, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU. și VV. au formulat recurs.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză
2.1. Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., în condițiile art. 489 alin. (2) raportat la art. 499 C. proc. civ., excepția nulității recursului.
Astfel, instanța de control judiciar constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.
Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.
În acest sens, este de subliniat faptul că prin dispozițiile art. 489 C. proc. civ. se sancționează cu nulitatea nemotivarea recursului, înțeleasă atât în contextul în care cererea de exercitare a căii de atac nu cuprinde nicio critică la adresa hotărârii atacate (ipoteza prevăzută la alin. (1) al articolului menționat) dar și în situația în care motivele expuse în cererea de recurs nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 (ipoteza prevăzută la alin. (2) al articolului).
Înalta Curte are în vedere faptul că noțiunea de motivare a recursului trebuie înțeleasă pornind de la trăsăturile specifice ale acestei căi de atac și continuând, apoi, cu faptul că motivele de casare sunt expres și limitativ prevăzute la art. 488 alin. (1) punctele1-8 C. proc. civ.
Reglementând calea de atac a recursului, legiuitorul prevede, fără echivoc, că scopul acestei căi extraordinare de atac este acela de a supune instanței de control judiciar competente examinarea conformității hotărârii atacate cu regulile de drept
În cauza de față, reiese că, în memoriul de recurs, autorii acestei căi extraordinare de atac de reformare și nedevolutive nu au adus critici punctuale sentinței atacate și nu au arătat concret în ce au constat greșelile de judecată săvârșite de instanța de fond, cerințe care trebuie întrunite pentru ca instanța învestită cu judecarea recursului să poată exercita un control judiciar eficient.
Motivele de recurs trebuie să vizeze critica hotărârii judecătorești atacate. În cauză, susținerile recurentei prezentate de aceasta drept motive de recurs se referă la alte aspecte decât cele prezentate de instanța de fond.
Prin urmare, fără a face referiri la soluția fondului, recurenții au nesocotit natura căii de atac a recursului.
Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare controlul conformității hotărârii atacate cu regulile de drept, și, ca urmare, atunci când criticile formulate nu se raportează punctual la conținutul hotărârii supuse acestei căi extraordinare de atac, este atrasă nulitatea recursului, întrucât, ele nu combat dezlegarea juridică dată problemelor litigioase prin hotărârea instanței de fond.
Așadar, în cuprinsul cererii de recurs deduse judecății, nu se regăsesc critici propriu-zise la adresa hotărârii din fond, care face obiectul recursului, ceea ce ar fi presupus indicarea punctuală de către recurenți a motivelor de nelegalitate, prin raportare la soluția pronunțată în fond și la argumentele folosite de instanță în fundamentarea acesteia."
2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) și art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmează a constata nulitatea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nulitatea recursului declarat de reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU. și VV. împotriva sentinței civile nr. 2082 din data de 25 iunie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 ianuarie 2022.