ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3021/2022
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3021/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 25 mai 2022
Asupra conflictului negativ de competență;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele;
Obiectul litigiului
Prin cererea înregistrată la data de 26.07.2021 pe rolul Tribunalului Brașov, secția a II - a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanții A., B. și C. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună:
- anularea în integralitate a Ordinului nr. 1171 din data de 11.06.2021, a Ordinului nr. 1172 din data de 11.06.2021 și a Ordinului nr. 1173 din data de 11.06.2021, emise de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ca urmare a nerespectării obligației de a face, prevăzută în sentința Civilă nr. 499/CA/2019, a Tribunalului Brașov, pronunțată în dosarul nr. x/2018 și comunicate la termenul de pe fondul cauzei din data de 17.06.2021, al dosarului nr. x/2021, al Tribunalului Brașov.
- obligarea pârâtului Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la emiterea unor noi ordine de salarizare, în vederea respectării legislației în vigoare, a obligației de a face prevăzută în sentința civilă nr. 499/CA/2019, a Tribunalului Brașov, conform grilelor de salarizare, ale funcției de specialist, prin care să fie stabilite salariile de bază conform prevederilor legale cu privire la principiul ierarhizării pe verticală și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu (art. 6 lit. f) din Legea nr. 153 din 2017) în raport de dispozițiile art. 22 alin. (1) din Secțiunea 6, art. 1 lit. e), art. 3 alin. (1) din C. pen. VIII și numărul criteriu 4, lit. B) de la Cap. I din Anexa 5-Familia ocupațională funcții bugetare " Justiție" și Curtea Constituțională, combinat cu art. 6 lit. f), art. 8 alin. (1), toate din Legea cadru nr. 153 din 2017, valori față de care sunt aplic abile majorarea prevăzută în nota nr. 3, din Cap. I, lit. A), Anexa VIII și sporurile specifice prevăzute și reglementate potrivit art. 38 alin. (3) lit. a) și art. 4, art. 5, din legea cadru nr. 153 din 2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
- obligarea pârâților la calculul, plata și alocarea bugetară a sumelor aferente reprezentând despăgubiri conform art. 892 din C. proc. civ., ce constau în diferențe dintre suma care s-a plătit efectiv și suma care ar fi trebuit să se plătească fiecăruia dintre reclamanți, conform salariului brut lunar aferent funcției de specialist de la data de 01.01.208, în baza noului ordin de salarizare emis conform " obligației de a face" prevăzute la petitul 2, dar și în sentința civilă nr. 499/CA din 2019, a Tribunalului Brașov, pronunțată în dosar nr. x/2018, respectându-se prevederile legale cu privire la principiul ierarhizării pe verticală și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu pentru fiecare dintre reclamanți, sume ce se vor achita sub formă de despăgubiri într-un termen de maxim 3 luni, sume ce vor fi actualizate cu rata inflației lunare precum și a dobânzii legale potrivit O.G. 13 din 2011, până la data plății efective, aceste sume neintrând sub incidența prevederilor art. 39 din O.U.G. 114 din 2018.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
1 Prin sentința civilă nr. 124/CA din 15 februarie 2022 pronunțată de Tribunalul Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția necompetenței materiale și a fost declinată competența de soluționare a cererii în favoarea Curții de Apel Brașov.
Pentru a pronunța această sentință Tribunalul Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a reținut, în esență, că emitentul actelor administrative contestate, constând în Ordinele nr. 1171 din data de 11.06.2021, nr. 1173 din 11.06.2021 și nr. 1172 din 11.06.2021, este reprezentat de o autoritate publică centrală, respectiv Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel că în cauză sunt aplicabile normele de competență prevăzute de art. 10 alin. (1), teza a II-a, din Legea nr. 554 din 2004.
2 Prin sentința nr. 48/2022 din 3 mai 2022 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, a fost admisă excepția necompetenței materiale a acestei instanțe invocată din oficiu și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Brașov, secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal.
A fost suspendată din oficiu judecata cauzei și s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Curtea de Apel Brașov și Tribunalul Brașov.
În motivarea soluției, Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, a reținut că reclamanții au statut de funcționari publici și având în vedere că litigiul de față are ca obiect raportul de serviciu al unor funcționari publici, sunt aplicabile dispozițiile art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, conform cărora "cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe."
Totodată ce-a de a doua instanță a reținut că reclamanții nu au învestit instanța de judecată cu o acțiune în anularea unui ordin de salarizare emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care ar fi atras competența materială și teritorială a secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, conform prevederilor art. 7 din cap. VIII din Anexa V la Legea nr. 153/2017, ci cu un litigiu de funcție publică.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență
Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2) și art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.
Argumente de fapt și de drept relevante
Instanța de contencios administrativ și fiscal a fost învestită cu cererea formulată de reclamanții B., A. și C. prin care s-a solicitat anularea Ordinelor nr. 1171/2021, nr. 1172/2021 și nr. 1173/2021 emise de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ca urmare a nerespectării obligației de a face, prevăzută în sentința civilă nr. 499/CA/2019 a Tribunalului Brașov, pronunțată în dosarul nr. x/2018, obligarea pârâților la emiterea unor noi ordine de salarizare, în vederea executării obligației de a face prevăzută în sentința civilă nr. 499/CA/2019, precum și la plata diferențelor bănești cuvenite reclamanților.
Înalta Curte reține că reclamanții au fost numiți prin ordin al Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală în cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală - Direcția de combatere a fraudelor în funcția publică de stat de execuție specifică de inspector antifraudă, fiind detașați pe postul de specialiști antifraudă în cadrul Serviciului Teritorial Brașov al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și respectiv în cadrul Direcției Naționale Anticorupție.
Cadrul legal privind funcționarii publici este reglementat de O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ care la art. 1 alin. (1) "reglementează cadrul general pentru organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor administrației publice, statutul personalului din cadrul acestora, răspunderea administrativă, serviciile publice, precum și unele reguli specifice privind proprietatea publică și privată a statului și a unităților administrativ-teritoriale", iar la art. 365 intitulat "obiectul reglementării", prevede normele generale privind regimul general al raporturilor juridice dintre funcționarii publici și autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 369.
Totodată, în conformitate cu dispozițiilor art. 536 din același cod "cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe".
Constatând că obiectul litigiului privește drepturi în legătură cu raportul de serviciu al funcționarului public, Înalta Curte reține că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019 în stabilirea competenței materiale de soluționare a cauzei.
Prin urmare, instanța competentă în soluționarea cererii reclamanților este Tribunalului Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență
Pentru considerentele expuse, în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții C., B. și A., în contradictoriu cu pârâții Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în favoarea Tribunalului Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 mai 2022.