ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3006/2022

Ședința publică din data de 25 mai 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin decizia civilă nr. 23 din 20.01.2021 pronunțată în dosarul nr. x/2020 al Tribunalului Maramureș, s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A., în contradictoriu cu intimații Inspectoratul de Jandarmi Județean Maramureș, Inspectoratul de Poliție al Județului Maramureș și Municipiul Baia Mare - Direcția Poliția Locală, împotriva deciziei civile nr. 362/A/02.06.2020 pronunțată de Tribunalul Maramureș.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs A., solicitând admiterea căii de atac.

Prin decizia civilă nr. 636 din 27 mai 2021 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a fost respins ca inadmisibil recursul declarat de A. împotriva deciziei civile nr. 23 din 20.01.2021 pronunțată în dosarul nr. x/2020 al Tribunalului Maramureș.

Împotriva deciziei civile nr. 636 din 27 mai 2021 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a formulat calea de atac intitulată apel, în cadrul căreia și-a exprimat nemulțumirea cu privire la soluția de respingere a recursului ca inadmisibilă.

Intimatul Inspectoratul de Jandarmi Județean Maramureș a formulat întâmpinare, în cadrul căreia a invocat excepția inadmisibilității recursului, solicitând admiterea acestei excepții și pe cale de consecință respingerea căii de atac formulate în cauză, susținând, în esență, că față de dispozițiile art. 508 alin. (4) raportate la art. 643 alin. (1) pct. 4 și art. 483 alin. (1) și (2) din C. proc. civ. inadmisibilitatea recursului rezultă cu evidență, acesta fiind declarat împotriva unei hotărâri definitive care nu face parte din categoria hotărârilor care pot fi atacate cu recurs în temeiul art. 483 alin. (1) și alin. (2) C. proc. civ.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 25 octombrie 2021, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 25 mai 2022, în ședință publică, cu citarea părților, termen la care instanța a dispus calificarea căii de atac ca fiind recurs.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului, Înalta Curte urmează să o admită, pentru motivele în continuare arătate.

Argumente de drept și de fapt relevante

Prevederile art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. stipulează că:

"hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei", acestea dând expresie principiului potrivit căruia o cale de atac neprevăzută de lege este inadmisibilă.

Potrivit art. 483 alin. (1) C. proc. civ. "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului."

Totodată, art. 634 alin. (1) pct. 1, 4 și 5 din C. proc. civ. stabilește că sunt hotărâri definitive hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului, hotărârile date în apel, fără drept de recurs și hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii.

Din cuprinsul textelor de lege antereferite, rezultă, așadar, că părțile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.

În cauza de față, Înalta Curte reține că decizia nr. 636 din 27 mai 2021 a fost pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal în soluționarea recursului declarat împotriva deciziei civile nr. 23 din 20 ianuarie 2021 pronunțată de Tribunalul Maramureș, având așadar caracter definitiv, nefiind susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs.

Or, judecătorul, în demersul său vizând aflarea adevărului, în primul rând, va soluționa litigiul aplicând dispozițiile legale incidente în cauză, respectând astfel unul dintre principiile fundamentale ale procesului civil, respectiv cel al legalității, care constituie o cerință obiectivă într-un stat de drept și o garanție a desfășurării în condiții optime a mecanismului de înfăptuire a justiției.

Prin urmare, reținând că recurentul nu are deschisă calea de atac exercitată împotriva deciziei atacate, care nu face parte din categoria celor supuse recursului, având caracter definitiv, Înalta Curte va face aplicarea sancțiunii inadmisibilității recursului.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) raportat la art. 457 din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 636 din 27 mai 2021 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 mai 2022.