ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2935/2022

Ședința publică din data de 24 mai 2022

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 29.06.2020 pe rolul Tribunalului Sălaj, secția civilă, în dosarul nr. x/2020, reclamantele A., B., C., D. și E. au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției și Direcția Națională de Probațiune solicitând: 1). recalcularea indemnizației de încadrare cuvenite consilierilor de probațiune pe baza unei valori de referință sectorială de 440,16 RON pentru perioada 09.04.2015 - 01.12.2015, a unei valori de referință sectorială de 484,18 RON pentru perioada 01.12.2015 - 31.07.2016 și a unei valori de referință sectorială de 605,225 RON pentru perioada 01.08.2016 - 31.12.2017 sau la zi; 2). obligarea pârâților să le plătească diferențele dintre drepturile salariale cuvenite prin recalcularea indemnizației de încadrare și drepturile salariale efectiv plătite începând cu data de 09.04.2015, actualizate cu rata inflației, la care se adaugă dobânda legală penalizatoare.

Prin sentința civilă nr. 736 din data de 05.10.2020, Tribunalul Sălaj, secția civilă, a admis excepția de necompetență materială a completului specializat în conflicte de muncă și asigurări sociale și, în consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal.

În considerentele hotărârii s-a arătat că, deși reclamantele nu au contestat în mod expres ordinul ministerial de stabilire a drepturilor salariale, au solicitat instanței recalcularea acestor drepturi ceea ce presupune, în mod necesar, emiterea unui nou act administrativ pentru stabilirea drepturilor salariale, circumstanță ce a atras incidența dispozițiilor art. 7 din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017.

Prin sentința civilă nr. 231 din data de 22 februarie 2021, Curtea de Apel București, secția a VIII -a contencios administrativ și fiscal a admis excepția de necompetență materială și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Sălaj, secția civilă.

Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal în vederea soluționării acestuia.

Pentru a pronunța acestă hotărâre, Curtea de Apel a reținut că simpla împrejurare că reclamantele au formulat un petit al cererii de chemare în judecată prin care solicită "recalcularea" indemnizației de încadrare, fără a se indica cărui pârât îi revine o astfel de obligație, nu are semnificația procesuală a contestației prevăzute de art. 7 din capitolul VIII din anexa V la Legea-cadru nr. 153/2017, tocmai pentru că nu se pretinde inițierea unei proceduri de reîncadrarea în funcție și de stabilire a drepturilor salariale. De altfel, dovadă că nu se urmărește o contestare a drepturilor salariale rezultate din încadrarea pe funcție este chiar faptul că nu a fost indicat vreun act administrativ care să fi generat nemulțumirea personalului din sistemul de probațiune asupra modului de stabilire a drepturilor salariale începând cu data de 09.04.2015.

Rezultă, așadar, că acțiunea dedusă judecății de către reclamante are un singur obiect, anume obligarea pârâților la plata unor diferențe de drepturi salariale pentru perioada de timp trecută, pretenție salarială supusă jurisdicției muncii. Ceea ce reclamantele au menționat, formal, ca fiind un prim petit al cererii de chemare în judecată și pe care instanța inițial învestită l-a considerat relevant constituie, în realitate, operațiuni implicite prin care se aduce la îndeplinire o eventuală hotărâre de admitere a acțiunii deoarece "recalcularea" sunt operațiuni contabile subsumate obligației juridice de plată ce ar reveni ordonatorilor de credite.

Pentru aceste considerente, Curtea de Apel București a constatat că litigiul de față are natura juridică a unui conflict de muncă ce atrage competența materială de soluționare în favoarea Tribunalului Sălaj, conform art. 269 din Codul muncii coroborat cu art. 208 și art. 210 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Obiectul cauzei deduse judecății îl constituie stabilirea în sarcina ordinatorilor de credite din sistemul de probațiune a obligației de plată a drepturilor salariale legal cuvenite prin aplicarea unei valori de referință sectorială de 440,16 RON pentru perioada 09.04.2015 - 01.12.2015, de 484,18 RON pentru perioada 01.12.2015 - 31.07.2016 și de 605,225 RON pentru perioada 01.08.2016 - 31.12.2017.

Potrivit prevederilor art. 7 din Anexa V la Legea nr. 153/2017, "(1) Prin derogare de la art. 37 din lege, personalul salarizat potrivit prezentului capitol, nemulțumit de modul de stabilire a drepturilor salariale, poate face contestație, în termen de 20 de zile calendaristice de la data comunicării actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la organele de conducere ale Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecției Judiciare, Institutului Național al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, la colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție ori la colegiile de conducere ale curților de apel sau parchetelor de pe lângă acestea sau la organele de conducere ale celorlalte instituții din sistem care au stabilit drepturile salariale, după caz. Contestațiile se soluționează în termen de cel mult 30 de zile calendaristice.

(2) Împotriva hotărârilor organelor prevăzute la alin. (1) se poate face plângere, în termen de 30 de zile de la comunicare, la secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București."

Înalta Curte constată că art. 7 din Anexa V a Legii nr. 153/2017 reglementează o procedură specială în situația personalului din justiție care contestă ordinul angajatorului prin care i-au fost stabilite drepturile salariale.

În cauză, reclamanții nu au urmat procedura prevăzută de art. 7 din Anexa V a Legii nr. 153/2017, respectiv nu au formulat contestație împotriva modului de calcul al drepturilor salariale la Ministrul Justiției, ci s-au adresat instanței de judecată cu o acțiune ce vizează obligarea pârâților la recalcularea indemnizației de încadrare.

În acest sens este de reținut că, în susținerea pretențiilor solicitate, reclamanții au susținut că principiul constituțional al egalității în fața legii a fost declarat de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 794/2016, ceea ce înseamnă că salarizarea întregului personal care face parte din familia ocupațională de funcții bugetare "Justiție" trebuie stabilită fără discriminări generate de punerea în executare a unor hotărâri judecătorești, deci prin utilizarea aceleiași valori de referință sectorială.

Obiectul și temeiul juridic al cererii de chemare în judecată sunt esențiale pentru corecta determinare a normelor de competență materială incidente în litigiu, cu respectarea principiului disponibilității, potrivit căruia cadrul procesual este stabilit de reclamant, iar instanța se pronunță numai în limitele investirii.

În cauză, Curtea de Apel București a stabilit în mod corect că litigiul dedus judecății se referă la un conflict de muncă, având ca obiect plata unor drepturi salariale pe care reclamantele le consideră cuvenite și neplătite și deci competența de soluționare în primă instanță revine secțiilor specializate în materia litigiilor de muncă din cadrul tribunalelor.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Sălaj, secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamantele A., B., C., D. și E. și pe pârâți Ministerul Justiției și Direcția Națională de Probațiune, în favoarea Tribunalului Sălaj, secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 mai 2022.