ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 292/2022

Ședința publică din data de 20 ianuarie 2022

Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2018, la data de 23.08.2018, reclamanta Exploramed S.R.L. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Cercetării și Inovării a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună: anularea Deciziei Ministerului Cercetării și Inovării, Organism Intermediar pentru Cercetare, nr. 7980/07.05.2018 privind respingerea cererii de finanțare a reclamantei pentru proiectul "Dezvoltarea Activității de CDI prin crearea unui Centru de Cercetare Modern în domeniul Oncologiei - A.", cod proiect x; anularea Deciziei nr. 51068/12.07.2018 a Ministerului Fondurilor Europene - Direcția Generală Programe Europene Competitivitate, privind soluționarea plângerii prealabile formulate de Exploramed S.R.L. și înregistrată sub nr. x/12.06.2018 pentru proiectul x; obligarea pârâtelor la reluarea procedurii de evaluare a proiectului reclamantei în ceea ce privește modificarea locației de implementare; obligarea la plata cheltuielilor de judecată generate de prezentul litigiu.

Prin sentința nr. 1418 din 11 aprilie 2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamanta Exploramed S.R.L. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Cercetării și Inovării, a anulat Decizia nr. 51068/12.07.2018 privind soluționarea plângerii prealabile și Decizia nr. 7980/07.05.2018 privind respingerea cererii de finanțare, a obligat pârâții la reluarea procedurii de evaluare a proiectului "Dezvoltarea activității de CDI prin crearea unui centru de cercetare modern în domeniul oncologiei - A.", cod proiect x. A luat act că se vor solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Împotriva sentinței civile nr. 1418/11.04.2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal au declarat recurs pârâții Ministerul Cercetării și Inovării - Direcția Generală Organism Intermediar pentru Cercetare și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate si rejudecând cauza respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

- un prim motiv de recurs se referă la interpretarea greșită a instanței de fond cu privire la dispozițiile anexelor 14 și 15. Prin Anexa 14 - Scrisoarea privind formatul final actualizat al cererii de finanțare și a valorii finale a asistenței financiare nerambursabile, i se aduce la cunoștință intimatului faptul că după transmiterea acceptului formatului final actualizat al cererii de finanțare, nu se mai pot aduce modificări asupra formatului convenit, precum și faptul că orice modificare ulterioară va atrage după sine respingerea de la finanțare a cererii de finanțare. Prin Anexa nr. 15 - Scrisoarea privind acceptarea formatului final actualizat al cererii de finanțare și a valorii finale a asistenței nerambursabile, intimatul se angajează să nu aducă nicio modificare asupra formatului final convenit al cererii de finanțare. De asemenea prin aceeași anexă arată că înțelege faptul că orice modificare ulterioară atrage respingerea de la finanțare a cererii de finanțare.

Instanța de fond consideră că anexele 14-15, respectiv 10-15 se referă strict la condițiile de finanțare, nu și la alte condiții. Această interpretare este greșită în raport chiar de conținutul acestor anexe comunicate intimatului. - mai susține instanța de fond faptul că ar fi fost încălcate principiile transparenței și previzibilității deoarece nu i se putea pretinde intimatului-solicitant să anticipeze interpretarea potrivit căreia acceptarea condițiilor finanțării presupune implicit realizarea proiectului la adresa indicată drept locație în formatul inițial, respectiv inadmisibilitatea oricărei modificări ulterioare a locației. Soluția instanței de fond este greșită și sub acest aspect, întrucât inadmisibilitatea schimbării locației, respectiv a modificărilor aduse cererii de finanțare ulterior trimiterii acceptului formatului final este prevăzută în mod expres atât în Scrisorile - Anexe comunicate intimatului cât și în Procedura Operațională Evaluarea și Selecția Proiectelor Cod: IMP-ESP -2 publicată la momentul respectiv și în prezent pe site-ul Ministerului Cercetării și Inovării.

- instanța de fond mai consideră că autoritatea publică nu este consecventă și adoptă decizii diferite în privința agenților economici, deși situația de fapt a acestora este similară. Astfel, se face trimitere directă la situația solicitantului S.C. Centrul de Oncologie Sf. Nectarie S.R.L., care ar fi trimis solicitarea de acceptare a schimbării amplasamentului la data de 21.09.2017, ulterior acceptării condițiilor privind actualizarea finanțării, 11.09.2017, caz în care s-a decis reluarea etapei de evaluare a propunerii de proiect strict în ce privește modificarea locației de implementare a proiectului, în considerarea împrejurării că de la data includerii propunerii de proiect în lista de rezerve (noiembrie 2015) și până la data demarării procesului de actualizare a cererii de finanțare (septembrie 2017) a trecut o perioadă de 2 ani.

Cu privire la aceste aspecte se învederează faptul că pe de o parte instanța de fond se află într-o eroare întrucât sunt situații diferite, soluția adoptată în cazul intimatului EXPLORAMED S.R.L. s-a motivat, iar în cazul solicitantului Centrul de Oncologie Sf. Nectarie S.R.L. vă învederăm faptul că acesta a solicitat acceptarea schimbării amplasamentului proiectului înainte de trimiterea Anexei nr. 15 - Scrisoarea privind acceptarea formatului final actualizat al cererii de finanțare și a valorii finale a asistenței nerambursabile.

- instanța de fond se află în eroare cu privire la adresa din 11.09.2019 evocată în cuprinsul sentinței. Într-adevăr, prin acesta adresă Centrul de Oncologie Sf Nectarie a acceptat condițiile actualizării cererii de finanțare, dar totodată se obliga să depună formatul final al acesteia, respectiv Anexa 15, și anterior depunerii acestei anexe a solicitat modificarea amplasamentului proiectului.

Or, este lesne de observat că intimata-reclamantă a avut la cunoștință de imposibilitatea derulării proiectului în condițiile incluse inițial în cererea de finanțare acceptată la nivelul anului 2015 și cu toate acestea nu a înțeles să solicite organismului intermediar schimbarea locației decât ulterior emiterii Scrisorii de acceptare a finanțării prin care acceptă condițiile finanțării specificate în Scrisoarea OIC nr. 12764/04.12.2017, emisă la data de 07.12.2017. -instanța de fond în mod greșit nu a avut în vedere că modificarea locației de implementare a proiectului ar fi presupus modificarea studiului de fezabilitate prezentat inițial de intimata-reclamantă la momentul formulării cererii de finanțare în cursul anului 2015 și implicit a condițiilor în care a fost evaluat tehnic și ca eligibilitate acest proiect depus de reclamantă.

Astfel, în conformitate cu prevederile H.G. nr. 28/2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții, în vigoare la momentul depunerii cererii inițiale de finanțare, conținutul-cadru al studiului de fezabilitate presupunea denumirea obiectivului de investiții, amplasamentul (județul, localitatea, strada, numărul) titularul investiției, beneficiarul investiției, elaboratorul studiului.

- în mod greșit s-a reținut de către prima instanță că nemodificarea cererii de finanțare s-ar referi doar la condițiile de finanțare, nu și la locația proiectului, precum și faptul că nu ar fi fost previzibilă, astfel că intimata-reclamantă nu ar fi putut înțelege că acceptarea condițiilor finanțării presupune implicit realizarea proiectului la adresa indicată drept locație în formatul inițial, în condițiile în care o simplă analiză logică relevă acceptarea cererii de finanțare astfel cum a fost depusă.

- prima instanță mai aduce ca argument pentru admiterea acțiunii faptul că autoritatea publică nu ar fi consecventă și ar adopta decizii diferite în privința agenților economici. Or, în primul rând se menționează faptul că situația celorlalți agenți economici nu face obiectul prezentei cauze, motiv pentru care instanța de fond nu putea să o analizeze întrucât excede litigiului cu care a fost învestită. În acest context, aceasta nici nu a avut suficiente informații în raport de care să poată aprecia cu privire la acest aspect. Astfel, faptul că, eventual, situațiile agenților economici ar fi similare, tot nu ar putea conduce la concluzia inconsecvenței autorității publice, deoarece orice detaliu (pe care instanța nu l-a analizat, nefiind învestită în acest sens) poate face diferența.

- fiind în discuție finanțarea unui proiect din fonduri europene nerambursabile, cu privire la care regulile aplicabile sunt extrem de stricte în vederea protejării intereselor bugetului Uniunii Europene, este lesne de observat că, simpla afirmație a reclamantei referitoare la inexistența unei modificări cu impact asupra proiectului în situația modificării locației de implementare, reținută în mod greșit și de prima instanță, este neîntemeiată, în condițiile în care locația este unul dintre elementele esențiale ale proiectului, cu atât mai mult cu cât acesta are ca obiect "Dezvoltarea activității de CDI prin crearea unui centru modern în domeniul oncologiei-A.".

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata a solicitat, în principal, în raport de prevederile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., anularea recursului ca urmare a neîncadrării motivelor de recurs formulate în dispozițiile exprese ale art. 488 pct. 6 și 8, iar în subsidiar, respingerea recursului ca nefondat, cu consecința menținerii ca legale a hotărârii nr. 1418 din 11 aprilie 2019 pronunțate de Curtea de Apel București.

Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de casare invocate, a actelor dosarului și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele: Intimata Exploramed S.R.L. a investit instanța de contencios administrativ și fiscal, pe calea prevăzută de art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, cu o acțiune îndreptată împotriva Deciziei nr. 51068/12.07.2018 a Ministerului Fondurilor Europene - Direcția Generală Programe Europene Competitivitate, privind soluționarea plângerii prealabile formulate de Exploramed S.R.L. și înregistrată sub nr. x/12.06.2018 pentru proiectul x și împotriva Deciziei Ministerului Cercetării și Inovării, Organism Intermediar pentru Cercetare, nr. 7980/07.05.2018 privind respingerea cererii de finanțare a reclamantei pentru proiectul "Dezvoltarea Activității de CDI prin crearea unui Centru de Cercetare Modern în domeniul Oncologiei - A.", cod proiect x, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea acestor acte administrative, obligarea pârâtelor la reluarea procedurii de evaluare a proiectului reclamantei în ceea ce privește modificarea locației de implementare și obligarea la plata cheltuielilor de judecată generate de prezentul litigiu.

Soluționând cauza, prima instanță a admis acțiunea formulată de reclamanta Exploramed S.R.L. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Cercetării și Inovării, a anulat Decizia nr. 51068/12.07.2018 privind soluționarea plângerii prealabile și Decizia nr. 7980/07.05.2018 privind respingerea cererii de finanțare, a obligat pârâții la reluarea procedurii de evaluare a proiectului "Dezvoltarea activității de CDI prin crearea unui centru de cercetare modern în domeniul oncologiei - A.", cod proiect x și a luat act că se vor solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Împotriva sentinței civile nr. 1418/11.04.2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal, pârâții Ministerul Cercetării și Inovării - Direcția Generală Organism Intermediar pentru Cercetare și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene au formulat prezentul recurs, invocând în drept dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ.

Cum criticile formulate în cadrul celor două memorii de recurs sunt identice, vor fi analizate împreună.

Prioritar, cu privire la excepția nulității recursurilor invocară de intimată, Înalta Curte reține că a motiva un recurs înseamnă, pe de o parte, arătarea motivului de recurs prin indicarea unuia dintre cele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, raportat la motivul de nelegalitate invocat. Nu orice nemulțumire a unei părți cu privire la soluția pronunțată poate constitui motiv de recurs, instanța fiind ținută să examineze numai acele critici privitoare la decizia atacată care pot fi încadrate în prevederile dispozițiilor menționate. Așadar, în speță, o parte din susținerile recurenților pot fi încadrate în prevederile dispozițiilor art. 488 C. proc. civ., astfel că excepția nulității recursurilor va fi respinsă.

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. se referă la faptul că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei. Deși aparent am fi în prezența unor motive distincte, în realitate este vorba de ipoteze diferite ale aceluiași motiv de casare - nemotivarea hotărârii -, deoarece astfel trebuie calificată și o hotărâre care nu este deloc motivată și una care cuprinde motive contradictorii ori motive care sunt străine pricinii.

Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., în considerentele hotărârii judecătorul trebuie să arate motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și motivele pentru care s-au respins cererile părților. Motivarea este de esența hotărârilor și este necesară pentru a o face înțeleasă și acceptată de părți, dar și pentru a permite instanței de control judiciar să verifice, după caz, stabilirea situației de fapt și a aplicării legii sau numai aplicarea legii.

Este însă important de reținut că judecătorul este obligat să motiveze soluția dată fiecărui capăt de cerere, iar nu să răspundă separat diferitelor argumente ale părților care sprijină fiecare capăt de cerere, astfel încât, dacă soluția este motivată, nu constituie motiv de casare faptul că nu s-a răspuns la fiecare argument.

Analizând hotărârea pronunțată de prima instanță, Înalta Curte constată că soluția adoptată a fost amplu motivată și nu există o contradicție între considerente sau între considerente și dispozitiv, prima instanță motivând în sensul admiterii acțiunii, considerentele reținute în fundamentarea soluției pronunțate fiind dezvoltate, clar explicate, nelăsând loc de confuzii cu privire la silogismul logico-juridic reținut.

Susținerea recurentului Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, subsumată acestui motiv de casare, potrivit căreia situația celorlalți agenți economici nu face obiectul prezentei cauze, motiv pentru care instanța de fond nu putea să o analizeze întrucât excede litigiului cu care a fost învestită, este nefondată. Prima instanță a reținut cazul solicitantului Centrul de Oncologie Sf Nectarie S.R.L. pentru a evidenția practica autorităților administrative în situații considerate ca fiind similare, neputându-se susține că sunt motive străine de natura cauzei.

Cel de al doilea motiv de recurs invocat este prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.. Potrivit acestui motiv de recurs, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greșită a legii materiale, nu și a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța a recurs la textele de lege aplicabile speței dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit. În cauza de față aceste motive sunt incidente, după cum vom arăta în continuare.

În cadrul analizei acestor critici, Înalta Curte apreciază că se impune a fi făcută o precizare cu privire la susținerile din cererea de recurs, anume aceea că poate proceda la examinarea doar a susținerilor care vizează legalitatea sentinței, nu și a celor care vizează netemeinicia acesteia.

În acest sens, instanța are în vedere faptul că recursul este o cale extraordinară de atac prin intermediul căreia se poate solicita instanței de control judiciar, în condițiile și pentru motivele expres și limitativ prevăzute de lege, reformarea hotărârii pronunțate de instanța de fond sau de instanța de apel în anumite cazuri prevăzute de lege.

Conform prevederilor legale în vigoare, recursul nu presupune examinarea cauzei sub toate aspectele, ci numai controlul legalității hotărârii atacate, respectiv al concordanței acesteia cu dispozițiile legii materiale și procesuale aplicabile. Astfel, motivele de recurs vizează numai nelegalitatea hotărârii atacate, nu și netemeinicia acesteia.

Potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ., recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. Exercitarea căii de atac are ca efect punerea în mișcare a controlului judiciar îndeplinit de instanța superioară asupra hotărârii instanței inferioare și este guvernată de principiul legalității căii de atac, în baza căruia recursul poate fi exercitat numai pentru motive care au făcut analiza instanței inferioare.

Răspunzând punctual criticilor formulate de recurentă, subsumate motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1), pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că prima susținere se referă la faptul că instanța de fond a considerat în mod greșit că anexele 14-15, respectiv 10-15 se referă strict la condițiile de finanțare, nu și la alte condiții. Critica este fondată după cum vom arăta în continuare.

Astfel, societatea intimată Exploramed S.R.L. a depus în cadrul Programului Operațional Competitivitate 2014 - 2020, Axa Prioritară 1 "Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare în sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilor", Acțiunea 1.1.1: Mari infrastructuri de CD, cererea de finanțare pentru implementarea proiectului cu titlul "Dezvoltarea activității de CDI prin crearea unui centru de cercetare modern în domeniul oncologiei - A.", având ID x.

În urma evaluării propunerii de proiect, la data de 18.11.2015, acesta a fost declarat eligibil și a fost inclus pe lista de rezervă conform raportului de selecție finală, ca urmare a neîncadrării în bugetul inițial alocat. Ulterior, la data de 06.06.2017, se decide finanțarea proiectelor incluse în lista de rezervă, context în care la data de 04.09.2017 intimata reclamantă este informată despre disponibilitatea finanțării proiectului, cu o reducere a ajutorului cu un procent de 17%.

Societatea acceptă condițiile actuale de finanțare, astfel că la data de 12.10.2017, se comunică intimatei Anexa14 - Scrisoare privind format final al cererii de finanțare și a valorii finale a asistenței financiare nerambursabile. În conținutul acestei scrisori se menționează: "După transmiterea formatului final actualizat al cererii de finanțare, nu se pot aduce modificări asupra formatului convenit. Orice modificare ulterioară atrage după sine respingerea de la finanțare a proiectului" .

Intimata acceptă, la aceeași dată, acest format final prin Anexa 15- Scrisoare privind acceptarea

Ulterior, la data de 04.12.2017, Organismul Intermediar pentru cercetare transmite societății Scrisoare pentru demararea etapei contractuale, iar la data de 07.12.2017, reclamanta comunică Scrisoare de acceptare a finanțării în care arată că va "transmite documentele solicitate în termenul precizat" -10 zile .

Însă, la data de 15.12.2017, intimata reclamanta cere prelungirea termenului pentru depunere documente (până la data de 31.01.2018), cerere care este aprobată, iar la data de 20.12.2017 solicită schimbarea locației de implementare a proiectului.

În aceste condiții, este reluată etapa de evaluare a propunerii de proiect în ce privește modificarea locației de implementare, fiind solicitate documente privind noua locație.

Iar la data de 07.05.2018 se comunică Notificarea privind soluția de respingere a cererii de finanțare în etapa reevaluării, pe considerentul solicitării de strămutare a amplasamentului locației inițiale, învederându-se faptul că astfel se modifică studiul de fezabilitate și implicit condițiile în care a fost evaluat tehnic, pentru eligibilitate, proiectul, respectiv, în considerarea faptului că cererea de schimbare a locației a fost depusă după ce reclamanta a transmis scrisorile de acceptare a formatului final al cererii de finanțare cu toate că după această transmitere nu se mai putea aduce nicio modificare proiectului .

Prima instanță a reținut în mod greșit "faptul că anexele 14-15, respectiv 10-15, nu se interpretează în sensul dat de pârâte întrucât se referă exclusiv la condițiile de finanțare, nu și la alte condiții. Prin anexele 14, 15, reclamanta s-a angajat să accepte condițiile de finanțare decise în ce o privește și să nu aducă modificări asupra formatului convenit din acest punct de vedere (reducerea cu 17% în speță a ajutorului)".

Astfel, cererea de finanțare reprezintă documentul prin intermediul căruia un antreprenor solicită sprijin financiar nerambursabil pentru acoperirea totală sau parțială a cheltuielilor necesare implementării unui proiect de investiții. Cererea de finanțare constituie un scurt rezumat al întregului proiect, preluând informații atât din planul de afaceri, cât și din documentele justificative atașate acestuia în momentul depunerii la finanțator.

Așa fiind, o modificare a proiectului, în cazul de față prin schimbarea locației, presupune implicit o modificare a cererii de finanțare.

Pe de altă parte, potrivit Ghidului solicitantului pentru Programul Operațional Competitivitate 2014-2020, Axa prioritară: PI 1- Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare (CDI) în sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilor, între criteriile de eligibilitate a solicitanților, la lit. j), se) prevede că: "Solicitantul trebuie să demonstreze dreptul de proprietate, concesiune sau chirie cu privire la imobil (teren și/sau clădire) unde se face investiția, indiferent de categoria de proiecte avute în vedere de solicitant (...)"

Așa fiind, locația a constituit un criteriu de eligibilitate al proiectului, analiza și acordarea punctajului pentru acest proiect fiind efectuate în considerarea tuturor aspectelor prezentate.

Că locul amplasării investiției este un criteriu determinant în aprecierea eligibilității proiectului rezultă și din prevederile Ghidului solicitantului, unde la capitolul- Activități eligibile se menționează că efectul stimulativ al finanțării este demonstrat numai în cazul în care activitățile din cadrul proiectului nu au început înainte de depunerea de către beneficiar a cererii de finanțare pentru obținerea ajutorului. Începerea lucrărilor sau începerea proiectului înseamnă fie demararea lucrărilor de construcții în cadrul investiției, fie primul angajament cu caracter juridic obligatoriu de comandă pentru echipamente sau oricare alt angajament prin care investiția devine ireversibilă, în funcție de care are loc primul. Cumpărarea de terenuri și lucrările pregătitoare, cum ar fi obținerea permiselor și realizarea studiilor de fezabilitate, nu sunt considerate drept începere a lucrărilor.

Mai mult decât atât, modificarea locației de implementare a proiectului ar fi presupus modificarea studiului de fezabilitate prezentat inițial de intimata-reclamantă la momentul formulării cererii de finanțare în cursul anului 2015 și implicit a condițiilor în care a fost evaluat tehnic și ca eligibilitate acest proiect depus de reclamantă.

Astfel, în conformitate cu prevederile H.G. nr. 28/2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții, în vigoare la momentul depunerii cererii inițiale de finanțare, conținutul-cadru al studiului de fezabilitate presupunea denumirea obiectivului de investiții, amplasamentul (județul, localitatea, strada, numărul) titularul investiției, beneficiarul investiției, elaboratorul studiului (Anexa 2).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursurilor.

Admite recursurile declarate de pârâții Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării - Direcția Generală Organism Intermediar pentru Cercetare și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene împotriva sentinței civile nr. 1418 din 11 aprilie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal - veche.

Casează sentința recurată, și în rejudecare, respinge acțiunea ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 ianuarie 2022.