ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2902/2022

Ședința publică din data de 20 mai 2022

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Bistrița la data de 02 iunie 2021 sub numărul x/2021, petenta A. S.R.L. a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție nr. x încheiat de intimatul Inspectoratul Teritorial de Muncă Bistrița-Năsăud la data de 06.05.2021, ca nelegal și netemeinic, cu cheltuieli de judecată.

2.1. Hotărârea Judecătoriei Bistrița-Năsăud, secția civilă

Prin sentința civilă nr. 1697/2021 din 06 octombrie 2021, Judecătoria Bistrița, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iași

Pentru a dispune astfel, a reținut Judecătoria Bistrița că sunt incidente cauzei dispozițiile art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor conform cărora "Plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția", textul normativ consacrând un caz de competență teritorială exclusivă conform art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ.

Se arată de către această instanță că societatea petentă ar fi fost sancționată pentru primirea la muncă la punctul de lucru al societății din satul Sângeorzu Nou, a trei persoane, fără a încheia cu acestea contracte individuale de muncă.

Se arată, de asemenea, că încheierea contractului individual de muncă constituie o obligație legală ce aparține persoanei juridice care are calitatea de angajator, astfel încât aceasta se face la sediul său, punctul său de lucru neavând personalitate juridică. În consecință, locul în care obligația legală trebuia să fie îndeplinită, sau mai precis omisiunea îndeplinirii unei obligații prevăzute de lege, determină și locul săvârșirii faptei contravenționale care o reglementează.

Cum societatea petentă are sediul în mun. Iași, conchide Judecătoria Bistrița că locul săvârșirii contravenției se află în circumscripția Judecătoriei Iași.

2.2. Hotărârea Judecătoriei Iași, secția civilă

Prin sentința civilă nr. 2149 din 07 martie 2022, Judecătoria Iași a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bistrița.

Instanța a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu soluționarea acestuia.

În motivarea acestei soluții, Judecătoria Iași a reținut că petenta a fost sancționată în temeiul art. 260 alin. (1) lit. e) din Codul muncii pentru fapta de a primi la muncă persoane fizice fără a li se fi întocmit contracte individuale de muncă, persoane care au fost depistate de către inspectorii de muncă ca desfășurând activitatea de zidar, în serviciul petentei, la punctul de lucru al acesteia din loc. Sângiorzu Nou, com. Lechința, județul Bistrița-Năsăud.

Faptul că petenta are sediul principal în Iași nu atrage competența acestei judecătorii întrucât lcoul săvârșirii contravenției este punctul de lucru al petentei.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.

Înalta Curte constată că a fost investită cu soluționarea unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ. dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Din expunerea rezumativă a lucrărilor cauzei, rezultă că petenta a învestit instanța cu o plângere împotriva procesului-verbal de contravenție prin care s-a reținut săvârșirea contravenției prevăzute de art. 260 alin. (1) lit. e) din Codul muncii, ca urmare a constatării că, la punctul de lucru al petentei situat în loc. Sângeorzu Nou, com. Lechința, județul Bistrița-Năsăud, au fost identificate persoane prestând activitatea de zidar fără a avea încheiat cu angajatorul contract individual de muncă.

În stabilirea instanței competentă teritorial să soluționeze prezenta cauză, trebuie corect interpretate dispozițiile legale ce vizează "locul săvârșirii contravenției", reglementat de art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, ceea ce presupune a statua asupra conținutului contravenției cu consecința identificării locului săvârșirii acesteia.

Contravenția contestată, și în raport de care se discută competența teritorială, este cea prevăzută de art. 260 alin. (1) lit. e) din Codul muncii și constă în primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract de muncă, potrivit art. 16 alin. (1) din același cod.

Potrivit art. 260 alin. (1) lit. e) și alin. (3) din Codul muncii:

"Art. 260. (1) Următoarele fapte constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii, infracțiuni:

e) primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de 20.000 RON pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 200.000 RON;

(3) Contravențiilor prevăzute la alin. (1) li se aplică dispozițiile legislației în vigoare."

În virtutea normei de trimitere de la art. 260 alin. (3) din Codul muncii, sunt aplicabile dispozițiile art. 32 alin. (1) și (2) din O.G nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora:

"Art. 32. (1) Plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.

Astfel, pentru determinarea instanței competente, prezintă relevanță stabilirea locului săvârșirii contravenției.

Prin urmare, contravenția are ca element material primirea la muncă, folosirea muncii, fără existența unui astfel de contract. Cum folosirea muncii fără forme legale (în absența contractului de muncă ale cărui elemente sunt prevăzute în art. 16 din Codul muncii) constă în acțiunea imputată angajatorului, care folosește munca neangajată în condițiile legii, locul săvârșirii contravenției este locul unde au fost depistate persoanele prestând munca în afara condițiilor impuse de lege.

Reținând contrariul ar însemna că toate contravențiile s-ar putea săvârși doar la sediul angajatorului, lucru exclus având în vedere obiectul contravenției în litigiu, situație care nu se poate devoala decât prin surprinderea acelor persoane ca prestând munca fără forme legale indiferent unde este locul de prestare.

În mod evident locul săvârșirii contravenției este "locul" în care s-a consumat efectiv contravenția reținută. Împrejurarea că persoanele depistate nu aveau încheiat contract de muncă cu societatea, nu poate fi interpretată în sensul că un astfel de contract se încheie numai la sediul angajatorului, în condițiile în care prevederile Codului Muncii nu stipulează expres o astfel de obligație.

Pe de altă parte, Înalta Curte are în vedere și împrejurarea că dispozițiile art. 16

1

alin. (1) din Codul muncii definește locul de muncă ca reprezentând "locul în care salariatul își desfășoară activitatea, situat în perimetrul asigurat de angajator, persoană fizică sau juridică, la sediul principal sau la sucursale, reprezentanțe, agenții sau puncte de lucru care aparțin acestuia", iar alin. (2) dispune "Copia contractului individual de muncă se păstrează la locul de muncă definit conform alin. (1) pe suport hârtie sau pe suport electronic, de către persoana desemnată de angajator în acest scop, cu respectarea prevederilor privind confidențialitatea datelor cu caracter personal."

În condițiile în care contravenția reținută prin procesul-verbal de contravenție atacat a constat în primirea la muncă a unor persoane fizice fără a li se fi întocmit contracte individuale de muncă, iar locul de muncă a fost definit ca fiind locul în care salariatul își desfășoară activitatea, rezultă fără tăgadă că locul săvârșirii contravenției este la punctul de lucru al societății din loc. Sângiorzu Nou, com. Lechința, județul Bistrița-Năsăud.

Pentru aceste considerente, în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bistrița, secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petenta S.C. A. S.R.L. și pe intimatul I.T.M. Bistrița Năsăud, în favoarea Judecătoriei Bistrița, secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 mai 2022.