ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 236/2022
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 236/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 19 ianuarie 2022
Asupra conflictului negativ de competență;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Râmnicu Sărat la data de 14 august 2020, petentul A., administrator al B. S.R.L., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Teritorial de Muncă Vrancea, a solicitat anularea Procesului-verbal nr. x din data de 28.07.2020.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
2.1. Prin sentința civilă nr. 1459 din 23 noiembrie 2020, Judecătoria Râmnicu Sărat a admis excepția necompentenței teritoriale a acestei instanțe și a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Focșani.
În motivarea hotărârii, Judecătoria Râmnicu Sărat a reținut că petentul a fost sancționat contravențional, în baza art. 260 alin. (1) lit. e) din Codul Muncii, cu amendă în cuantum de 20.000 RON, pentru primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract de muncă.
În stabilirea instanței competente trebuie avut în vedere, în aplicarea art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, locul unde au fost depistată persoana prestând munca în afara condițiilor impuse de lege, în speță în localitatea Focșani, ceea ce atrage competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Focșani.
2.1. Prin sentința civilă nr. 4746 din 9 iunie 2021, Judecătoria Focșani a admis excepția necompetenței sale teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Râmnicu Sărat și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a sesizata Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării acestui conflict.
Pentru a pronunța această soluție, Judecătoria Focșani a reținut că încheierea contractului de muncă se realizează la sediul angajatorului, aflat în Municipiul Râmnicu Sărat, astfel încât competența de soluționare a contestației împotriva procesului-verbal de sancționare a contravenției prevăzute de art. 260 alin. (1) lit. e) din Codul Muncii revine instanței în a cărei rază teritorială își are sediul angajatorul.
II. Soluția Înalte Curți de Casație și Justiție.
Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Râmnicu Sărat, având în vedere următoarele considerente:
În urma controlului efectuat de intimatul Inspectoratul Teritorial de Muncă Vrancea, în data de 27.07.2020, pe Bd. x din Mun. Focșani, a fost oprit în trafic un microbuz de călători aparținând B. S.R.L, condus de C.. Șoferul microbuzului a declarat, atât verbal cât și în scris, că prestează activitate în beneficiul societății menționate, fără a avea încheiat contract individual de muncă.
Prin Procesul-verbal nr. x/28.07.2020, emis de Inspectoratul Teritorial de Muncă Vrancea, petentul a fost sancționat contravențional, în baza art. 260 alin. (1) lit. e) din Codul Muncii, cu amendă în cuantum de 20.000 RON, iar prin cererea dedusă judecății petentul a contestat sancțiunea aplicată, solicitând anularea procesului-verbal de constatare a contravenției.
Potrivit art. 260 alin. (1) lit. e) din Codul Muncii:
"(1) Următoarele fapte constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii, infracțiuni: (...) primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de 20.000 RON pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 200.000 RON; (...)", iar conform art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, "plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția".
Instanțele aflate în conflict s-au declarat deopotrivă necompetente în soluționarea cauzei, exprimând opinii diferite asupra a ceea ce se consideră locul săvârșirii contravenției, Judecătoria Râmnicu Sărat considerând că acesta este locul unde a fost depistată persoana care prestează munca în lipsa unui contract individual de muncă, iar Judecătoria Focșani opinând în favoarea sediului angajatorului, unde trebuia încheiat contractul de muncă.
Înalta Curte constată că această din urmă instanță a stabilit în mod corect competența teritorială de soluționare a cauzei, în raport de conținutul faptei contravenționale reținute în sarcina petentului, care constă în omisiunea încheierii contractului de muncă anterior începerii activității desfășurate de către șoferul microbuzului aparținând societății.
Prin reglementarea contravenției prevăzute de art. 260 alin. (1) lit. e) din Codul Muncii, legiuitorul a urmărit să preîntâmpine derularea de facto a raporturilor de muncă, în lipsa dovezii scrise cerute de lege, faptă care reprezintă muncă nedeclarată, definită de art. 15
1
lit. a) din Codul muncii drept "primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, cel târziu în ziua anterioară începerii activității."
Așadar, ceea ce se sancționează nu este prestarea muncii în sine, ci derularea raportului de muncă fără încheierea în formă scrisă a contractului individual de muncă. În speță nu ne aflăm în prezența unei fapte comisive, astfel cum a reținut Judecătoria Râmnicu Sărat, ci a unei fapte omisive, constând în neîncheierea contractului de muncă anterior începerii activității de către angajat. Pe cale de consecință, în stabilirea instanței competente nu este relevant nici locul unde a fost depistată persoana care desfășoară activitatea fără forme legale (de exemplu în cazul activității itinerante) și nici locul unde se desfășoară efectiv raportul de muncă (în cazul în care locul prestării activității diferă de sediul angajatorului), ci locul unde trebuie încheiat contractul de muncă, anterior începerii activității, respectiv sediul angajatorului.
În speță, deși desfășurarea activității și identificarea persoanei care lucra fără forme legale s-a realizat pe raza localității Focșani, sediul angajatorului unde trebuia încheiat contractul de muncă se află în Municipiul Râmnicu Sărat, acesta fiind locul săvârșirii contravenției, conform art. 32 din O.G. nr. 2/2001, în raport de care se stabilește competența teritorială a instanței învestită cu acțiunea în anularea procesului-verbal de contravenție.
În consecință, pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Râmnicu Sărat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A., administrator al B. S.R.L. și pe intimatul Inspectoratul Teritorial de Muncă Vrancea, în favoarea Judecătoriei Râmnicu Sărat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 ianuarie 2022.