ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1696/2017
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1696/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Decizia nr. 1696/2017
Asupra conflictului negativ de competență;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea la data de 06.06.2016, cu nr. x/288/2016, reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Teritorial de Muncă Vâlcea, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța sa dispună anularea procesului-verbal de contravenție, din 16 mai 2016, cu consecința exonerării de la plata amenzii contravenționale aplicate în sumă de 20.000 lei.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
2.1. Prin sentința civilă nr. 5392 din data de 09.11.2016, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței invocată din oficiu, declinând cauza privind pe petenta SC A. SRL, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Teritorial de Muncă Vâlcea în favoarea Judecătoriei Slatina, raportându-se la sediul angajatorului care se află în localitatea Slatina.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 27.12.2016, cu nr. x/288/2016.
2.2. Prin sentința nr. 1406 din data de 14 februarie 2017 a Judecătoriei Slatina s-a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe în soluționarea cauzei, invocată din oficiu de către instanța de judecată; s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, jud. Vâlcea.
Constatându-se existența unui conflict negativ de competență cu privire la soluționarea cauzei civile nr. x/288/2016, având ca obiect „plângerea contravențională”, s-a dispus suspendarea judecății cauzei și înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru pronunțarea regulatorului de competență.
Pentru a pronunța această soluție, Judecătoria Slatina a reținut că locul săvârșirii contravenției este acela unde persoana a fost primită la muncă, și anume localitatea Galicea, jud. Vâlcea, localitate aflată în circumscripția teritorială a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.
II. Soluția Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență
Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134 și art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii.
Din expunerea rezumativă a lucrărilor cauzei, rezultă că petenta a învestit instanța cu o plângere împotriva procesului-verbal de contravenție prin care s-a reținut săvârșirea contravenției prevăzute de art. 16 alin. (1) C. muncii, ca urmare a constatării că, la punctul de lucru situat în localitatea Galicea, jud. Vâlcea, au fost identificate persoane prestând activitate fără a avea încheiat cu angajatorul contract individual de muncă.
Potrivit art. 260 alin. (1) lit. e) și alin. (3) C. muncii:
„Art. 260 - (1) Constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte:
e) primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;
(3) Contravențiilor prevăzute la alin. (1) li se aplică dispozițiile legislației în vigoare.”
În virtutea normei de trimitere de la art. 260 alin. (3) C. muncii, sunt aplicabile dispozițiile art. 32 alin. (1) și (2) din O.G nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora:
„Art. 32 - (1) Plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.
Astfel, pentru determinarea instanței competente, prezintă relevanță stabilirea locului săvârșirii contravenției.
Contravenția nu are ca element material neîncheierea contractului de muncă în condițiile art. 16 alin. (1) C. muncii, ci primirea la muncă, folosirea muncii, fără existența unui astfel de contract, respectiv acțiunea imputată angajatorului, care folosește munca neangajată în condițiile legii.
Raportat la circumstanțele cauzei, față de prevederile art. 260 lit. e), coroborate cu cele ale art. 16 C. muncii, locul săvârșirii contravenției este locul unde au fost depistate persoanele prestând munca în afara condițiilor impuse de lege, în speță, punctul de lucru situat în localitatea Galicea, jud. Vâlcea, pe raza teritorială a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.
În mod evident acesta este „locul” în care s-a consumat efectiv contravenția reținută. Împrejurarea că persoanele depistate nu aveau încheiat contract de muncă cu societatea, nu poate fi interpretată în sensul că un astfel de contract se încheie numai la sediul angajatorului, în condițiile în care prevederile C. muncii nu stipulează expres o astfel de obligație.
Pentru aceste considerente, în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanta SC A. SRL în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Teritorial de Muncă Vâlcea în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 mai 2017.