ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2743/2022

Ședința publică din data de 17 mai 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 12.03.2019, sub nr. x/2019, reclamantul Județul Dâmbovița, prin Consiliul Județean Dâmbovița, în calitate de Lider de proiect și Lider al parteneriatului format din Județul Dâmbovița, Municipiul Târgoviște și Comuna Răzvad, conform Acordului de parteneriat nr. x, reprezentată prin dr. ing. A., Președintele Consiliului Județean Dâmbovița, în baza art. 8 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ si a punctului 8.4. din Ghidul Solicitantului, Condiții Generale pentru accesarea fondurilor în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, a formulat cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu Ministerul Dezvoltării Regionale si Administrației Publice - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional 2014-2020 (AM POR) și cu Agenția pentru Dezvoltare Regionala Sud Muntenia, solicitând anularea scrisorii răspuns contestatar/OI nr. x/08.02.2019 prin care a fost soluționată contestația nr. x/06.12.2018; anularea Scrisorii de respingere a cererii de finanțare CAE (Partea Întâi) înregistrată la Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Muntenia cu nr. x/29.11.2018; să fie obligate pârâtele să demareze faza de evaluare tehnico-financiară a proiectului, ca urmare a constatării îndeplinirii condițiilor legale din punct de vedere administrativ și al eligibilității.

Soluția instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 721 din 04 noiembrie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale active a Județului Dâmbovița, respingând acțiunea formulată de reclamantul Județul Dâmbovița prin Consiliul Județean Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice -Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional 2014-2020, și Agenția Pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentințe, în termenul legal a declarat recurs reclamantul Județul Dâmbovița prin Consiliul Județean Dâmbovița, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței atacate, în sensul admiterii aciunii astfel cum a fost formulată.

Întemeindu-și criticile pe motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a susținut în esență recurentul - reclamant că instanța de fond a interpretat și aplicat greșit normele de drept material prevăzute de art. 1 alin. (1) și alin. (2) și art. 2 lit. a), p) și r) din Legea nr. 554/2004.

Arată recurentul că soluția de admitere a excepției lipsei calității procesuale active a Județului Dâmbovița și de respingere a acțiunii, în considerarea de către instanța de fond a faptului că Județul nu ar face dovada vătămării prin actele administrative contestate a unui drept ori interes legitim în sensul art. 1 alin. (1) și alin. (2) și art. Iit.a, lit. p), lit. r) din Legea nr. 554/2004, este neîntemeiată, fiind pronunțată cu interpretarea și aplicarea greșită a acestor norme de drept material aplicabile speței, având în vedere următoarele considerente:

U.A.T. Județul Dâmbovița, în calitate de lider al parteneriatului constituit prin Acordul x, aprobat prin Hotărârea Consiliului Județean Dâmbovița nr. 185/201S, are calitate procesuală activă în cauză și îndeplinește condițiile -yăzute de art. 1 alin. (1) și alin. (2) și art. 2 lit. a), lit. r) din Legea nr. 554/2004.

Atât dreptul, cât și interesul legitim public, vătămate prin actele administrative mestate, își găsesc reglementarea prin prevederile Legii nr. 215/2001 a administrației publice și Ghidului de finanțare POR 2018/6/6.1/5, referitoare la asocierea unităților administrative ntoriale în vederea promovării unor interese comune, respectiv realizarea în comun a unor lucrări de interes public și accesarea de fonduri nerambursabile care să asigure finanțarea acestor lucrări cadrate proiectelor de dezvoltare ale unităților administrative teritoriale partenere.

Liderul Județul Dâmbovița și-a asumat drepturi și obligații prin Acordul de Parteneriat, ument corespunzător cerinței privind eligibilitatea proiectului conform Ghidului de finanțare POR 1876/6.1/5.

Mai susține recurentul că, este adevărat că obiectivul nefinalizat pentru care s-a solicitat finanțarea se referă la lucrările contractate de Municipiul Târgoviște, prin contractul nr. x/08.06.2017, însă prevederea 11 din Acord nu exclude liderul asocierii în a promova acțiunea privind anularea actelor emise de pârâți de respingere a cererii de finanța pentru care a aplicat.

Prevederea din cuprinsul art. 11 a fost inserată în Acord pentru a fi aplicabilă în cazul în care, în derularea contractului de lucrări, ar fi intervenit situații litigioase în legătură cu care numai ile contractante (achizitorul Municipiul Târgoviște și executantul lucrărilor) au drepturi și lîgații în vederea soluționării acestora.

Față de această situație, pentru Județul Dâmbovița, în cadrul Acordului de parteneriat, nu ar fi avut cum să se prevadă vreo calitate în cadrul situațiilor litigioase apărute în relațiile cu executantul lucrărilor, atât timp cât nu este parte în contractul nr. x/08.06.2017, respectivul Acord de parteneriat nefiind contestat de pârâții din proces.

Față de aceste considerente, apreciază că instanța de fond greșește când reține că determinarea titularului dreptului se face exclusiv pe baza interpretării contractului de lucrări pe care se fundamentează acțiunea, aceasta fundamentându-se, de fapt, pe prevederile Legii nr. 554/2004 și ale prevăzute de Ghidul de finanțare POR 2018/6/6.1/5, prevederi încălcate de pârâți prin emiterea actelor administrative contestate în cauză, acte care vatămă dreptul și interesul legitim legitim public prevăzute de art. 1 alin. (1) și alin. (2) și art. 2 lit. a), lit. r) din Legea contenciosului administrativ.

Solicită astfel admiterea recursului, casarea sentinței, în sensul admiterii acțiunii, astfel cum a fost formulată de Județul Dâmbovița, prin Consiliul Județean Dâmbovița.

Apărările formulate în cauză

Ambele autorități publice intimate - pârâte au formulat întâmpinări împotriva recursului promovat de reclamant.

În cadrul întâmpinării sale, intimata-pârâtă Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, și menținerea sentinței de fond, ca temeinică și legală.

Invocă dispozițiile art. 11 din Acordul de parteneriat încheiat între UAT Județul Dâmbovița, UAT Municipiul Târgoviște și UAT Comuna Răzvad susținând că UAT Dâmbovița nu îndeplinește cerința articolului 2 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 554/2004, în sensul că nu se încadrează în definiția persoanei vătămate, aceasta nefiind titulara dreptului pretins în prezenta cauză, nefiind titularul unui drept real avut în vedere la emiterea autorizației de construire nr. x din 05.08.2016 și nedovedind un interes legitim în promovarea acestei acțiuni.

La rândul său, intimatul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței atacate, ca fiind legală și temeinică, apreciind că nu poate fi primit argumentul recurentei, în sensul că instanța de fond ar fi interpretat și aplicat greșit dispozițiile art. 1 alin. (1) și alin. (2) și art. 2 lit. a) și lit. r) din Legea nr. 554/2004.

Răspunsul la întâmpinare

Deși i-au fost comunicate ambele întâmpinări depuse de intimații - pârâți, recurentul - reclamant nu a combătut apărările acestora în cadrul unui Răspuns la întâmpinare, astfel cum permit dispozițiile art. 471

1

alin. (4) din C. proc. civ., incidente și în cazul recursului, conform art. 490 C. proc. civ.

Procedura de soluționare a recursului

În recurs, s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 486, art. 490 C. proc. civ.

În temeiul dispozițiilor art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin Rezoluția completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului din data de 18 iunie 2020, a fost fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 17 mai 2022, în ședință publică, cu citarea părților, când, luând act de cererea recurentului - reclamant Județul Dâmbovița prin Consiliul Județean Dâmbovița și intimatului -pârât Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, de judecare în lipsă, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale litigiului, în conformitate cu dispozițiile art. 494 din C. proc. civ. coroborate cu dispozițiile art. 394 din C. proc. civ., a reținut cauza pentru a se pronunța pe fondul recursului ce face obiectul prezentei judecăți.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivul de casare invocat, de apărările din cuprinsul întâmpinărilori și de normele legale incidente în cauza dedusă prezentei judecăți, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul Județul Dâmbovița prin Consiliul Județean Dâmbovița este fondat, urmând a fi admis, pentru următoarele considerente:

Argumente de fapt și de drept relevante

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul Județul Dâmbovița prin Consiliul Județean Dâmbovița, în calitate de Lider de proiect și Lider al parteneriatului format din Județul Dâmbovița, Municipiul Târgoviște și Comuna Răzvad, a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Dezvoltării Regionale si Administrației Publice - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional 2014-2020 (AM POR) și cu Agenția pentru Dezvoltare Regionala Sud Muntenia:

- anularea Scrisorii răspuns contestatar/OI nr. x/08.02.2019 prin care a fost soluționată contestația nr. x/06.12.2018;

- anularea Scrisorii de respingere a cererii de finanțare CAE (Partea Întâi) înregistrată la Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Muntenia cu nr. x/29.11.2018;

- să fie obligați pârâții să demareze faza de evaluare tehnico-financiară a proiectului, ca urmare a constatării îndeplinirii condițiilor legale din punct de vedere administrativ și al eligibilității.

Prima instanță a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului Județul Dâmbovița, invocată de pârâta Agenția Pentru Dezvoltare Rurală Sud Muntenia și a respins cererea de chemare în judecată, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, reținând că, din interpretarea dispozițiilor art. 11 din Acordul de parteneriat nr. x nu rezultă mandatul dat de membrii parteneriatului pentru U.A.T Județul Dâmbovița de reprezentare în instanță, din contră, acesta este chiar exclus.

Instanța de control judiciar nu împărtășește această soluție, reținând incidența în cauză a motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Din actele aflate la dosar, Înalta Curte reține următoarea situație de fapt:

În speță, parteneriatul format din U.A.T. Județul Dâmbovița, U.A.T. Municipiul Târgoviște si U.A.T. Comuna Răzvad a depus spre finanțare în cadrul Axei prioritare 6 - Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională cererea înregistrată sub nr. x/16.07.2018, Cod SMIS 123922 privind obiectivul de investiții "Modernizarea și reabilitarea drumului de centură al Municipiului Târgoviște".

La data de 12.07.2018 între U.A.T. Județul Dâmbovița, U.A.T. Municipiul Târgoviște si U.A.T. Comuna Răzvad se încheie Acordul de parteneriat nr. x pentru realizarea proiectului "Modernizarea și reabilitarea drumului de centură al Municipiului Târgoviște", în care U.A.T. Județul Dâmbovița, prin Consiliul Județean Dâmbovița are calitate de lider de proiect, U.A.T. Municipiul Târgoviște, are calitate de Partener 2 (U.A.T. Municipiu), iar U.A.T. Comuna Răzvad, are calitatea de Partener 3 (U.A.T Comună).

Potrivit art. 2 din Acord, "obiectul acestui parteneriat este de a stabili drepturile și obligațiile părților, contribuția financiară proprie a fiecărei părți la bugetul proiectului, precum și responsabilitățile ce le revin în implementarea activităților aferente proiectului", descrise la art. 3.

Acordul se constituie anexă la cererea de finanțare (art. 2 alin. (2).

Parteneriatul celor trei unități administrativ-teritoriale are calitatea de solicitant în accepțiunea Ghidului solicitantului (Anexa 1 la Ordinul nr. 5275/12.07.2018 al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice, modificat în forma valabilă la data depunerii cererii de finanțare - f. x al dosarului de fond).

După parcurgerea etapei de verificare a conformității administrative si a eligibilității, Agenția pentru Dezvoltare Regionala Sud Muntenia a dispus respingere cererii de finanțare.

Prin Scrisoare de respingere a cererii de finanțare adresată recurentului - reclamant UAT Județul Dâmbovița (fila x Volumul I din dosarul de fond) Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Muntenia, Organism Intermediar, informează că, "în urma finalizării procesului de verificare a conformității administrative si eligibilității, proiectul propus a fost declarat neconform administrativ si neeligibil si nu va fi inclus în următoarea etapă a procesului de evaluare si selecție" criteriul care nu a fost îndeplinit de către proiect fiind Criteriul nr. 11 din Grila de verificare CAE (partea întâi) - "Documente de proprietate", respectiv criteriul nr. B.1 - "Demonstrarea drepturilor asupra infrastructurii".

Împotriva Scrisorii de respingere a cererii de finanțare nr. x/29.11.2018, recurentul - reclamant Județul Dâmbovița, prin Consiliul Județean Dâmbovița, în calitate de lider de proiect și lider al Parteneriatului U.A.T. Județul Dâmbovița, U.A.T. Municipiul Târgoviște si U.A.T. Comuna Răzvad, formulează contestația nr. 24393/06.12.2018, înregistrata la M.D.R.A.P. sub nr. x/10.12.2018 - f. x al dosarului de fond).

Ministerul Dezvoltării Regionale si Administrației Publice prin Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional 2014-2020 (AM POR) transmite recurentului - reclamant SCRISOAREA RĂSPUNS CONTESTATAR/OI nr. 20350/08.02.2019 prin care a fost soluționată contestația nr. 24393/06.12.2018, aratând că "proiectul având titlul "Modernizarea si reabilitarea Drumului de Centura al Municipiului Târgoviște", SMIS 123922 se reîntoarce in procesul de verificare etapa întâi (CAE), respectiv acceptarea parțiala a contestației cu reintoarcerea în procesul de evaluare/selecție " - f. x al dosarului).

Județul Dâmbovița, prin Consiliul Județean Dâmbovița, în calitate de Lider de proiect și Lider al parteneriatului format din Județul Dâmbovița, Municipiul Târgoviște și Comuna Răzvad prin demersul judiciar ce face obiectul prezentei judecăți solicită anularea celor două acte administrative mai sus menționate, respectiv a Scrisorii răspuns contestatar/OI nr. 20350/08.02.2019 și a Scrisorii de respingere a cererii de finanțare CAE (Partea Întâi) nr. x/29.11.2018, solicitând, deopotrivă să fie autoritățile pârâte să demareze faza de evaluare tehnico-financiară a proiectului, ca urmare a constatării îndeplinirii condițiilor legale din punct de vedere administrativ și al eligibilității.

Înalta Curte, trecând la analizarea sentinței recurate prin raportare la criticile formulate de recurentul - reclamant și la apărările din cuprinsul întâmpinărilor, în urma propriului demers de aplicare a cadrului normativ incident cauzei, la situația de fapt, contrar celor reținute de judecătorul de primă jurisdicție, constată că reclamantul Județul Dâmbovița, prin Consiliul Județean Dâmbovița, în calitate de Lider de proiect și Lider al parteneriatului constituit prin Acordul nr. x, aprobat prin Hotărârea Consiliului Județean Dâmbovița nr. 185/2018, are calitate procesuală activă în cauză și îndeplinește condițiile prevăzute de art. 1 alin. (1) și alin. (2) și art. 2 lit. a) și) din Legea nr. 554/2004, dreptul și interesul legitim public, vătămate prin actele administrative contestate găsindu-și reglementarea în prevederile Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale și în prevederile Ghidului de finanțare POR 2018/6/6.1/5, referitoare la asocierea unităților administrative teritoriale în vederea promovării unor interese comune, respectiv realizarea în comun a unor lucrări de interes public și accesarea de fonduri nerambursabile care să asigure finanțarea acestor lucrări încadrate proiectelor de dezvoltare ale unităților administrative teritoriale partenere, această calitate fiindu-i recunoscută chiar de autoritățile publice pârâte, prin emiterea celor două acte administrative ce fac obiectul prezentei judecăți.

Înalta Curte reține că în materia contenciosului administrativ, legitimarea procesuala activa derivă, așa cum rezulta din prevederile art. 52 din Constituție si art. 1 din Legea nr. 554/2004, din faptul vătămării unui drept subiectiv sau a unui interes legitim; prin urmare, au calitatea procesuala activa în litigiile de contencios administrativ persoanele fizice și juridice care se consideră vătămate în drepturile lor sau în interesele lor legitime.

Calitatea procesuală, potrivit art. 36 C. proc. civ., rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății, iar raportat la acesta, nu s-au avut în vedere dispozițiile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

Calitatea procesuală este una dintre condițiile ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea acțiunii civile. Conținutul acestei noțiuni este precizat în cuprinsul art. 36 din C. proc. civ., potrivit căruia "Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond".

În consecință, calitatea procesuală este determinată de transpunerea în plan procesual a subiectelor raportului juridic de drept substanțial dedus judecății. Potrivit doctrinei, calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă), precum și între persoana chemată în judecată (pârâtul) și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală pasivă).

Astfel, potrivit art. 1 din Legea nr. 554/2004, (1) orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. (2) Se poate adresa instanței de contencios administrativ și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.

Alineatul 2 al aceluiași articol prevede că " Se poate adresa instanței de contencios administrativ și persoana vătămată într-un drept sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.".

Art. 2 alin. (1) lit. a) din același act normativ definește persoana vătămată ca fiind orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, lit. o) definește dreptul vătămat ca fiind "orice drept prevăzut de Constituție, de lege sau de alt act normativ, căruia i se aduce o atingere printr-un act administrativ", iar lit. r) definește interesul legitim public fiind interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenței autorităților publice.

Reține astfel, instanța de control judiciar că, în sensul Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, calitatea procesuală activă aparține celui care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său printr-un act administrativ (art. 1 alin. (1) din Lege), chiar dacă acesta este adresat altui subiect de drept (art. 1 alin. (2).

Se constată, așadar că, în raport de dispozițiile normative anterior citate, reclamant, în sens de persoană vătămată, poate fi chiar și un terț, în raport cu autoritatea emitentă și cu beneficiarul actului administrativ unilateral cu caracter individual.

Având ca reper aceste dispoziții legale, în contextul factual anterior expus, Înalta Curte constată că prevederea articolului 11 din Acordul de parteneriat nr. x, avută în vedere de instanța de fond la pronunțarea soluției de admitere a excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului Județul Dâmbovița prin Consilkiul Județean Dâmbovița, nu-l exclude pe acesta de a promova acțiunea privind anularea actelor emise de pârâți, de respingere a cererii de finanțare pentru care acesta a aplicat, ca și "persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim", în sensul prevăzut de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Prin urmare, instanța de fond, în mod greșit a reținut prin sentința recurată, față de prevederile contractului de finanțare și ale acordului de parteneriat, lipsa calității procesuale active a reclamantului în formularea cererii de anulare întemeiată pe dispozițiile legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Înalta Curte apreciază că articolul 11 din Acordul de parteneriat, în cadrul căruia se stabilește că " "În toate litigiile izvorâte din derularea contractului încheiate de UAT Municipiul Târgoviște, pentru serviciile și lucrările aferente obiectivului de investiții ce fac obiectul prezentului Acord de parteneriat, U.A.T. Județul Dâmbovița nu va avea calitate procesuală, iar toate eventualele sanctiuni financiare cad în seama U.A.T. Municipiul Târgoviște", nu este incident în prezenta cauză, ce nu vizează un litigiu izvorât din derularea unui contract încheiat de UAT Municipiul Târgoviște, astfel cum se menționează în Acordul de parteneriat, ci din respingerea cererii de finanțare CAE dispusă prin "Scrisoarea de respingere a cererii de finanțare CAE (partea întâi) înregistrată la Agenția pentru Dezvoltarea Regională ADR Sud Muntenia cu nr. x/29.11.2018 și adresată chiar recurentului - reclamant.

În condițiile în care actul administrativ contestat în prezenta cauză de recurentul - reclamant -Scrisoarea de respingere a Cererii de finanțate CAE înregistrată la Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud Muntenia cu numărul x/29.11.2018 (fila x, față verso Volumul I din dosarul de fond) i-a fost adresat, Autoritatea de Managament pentru Programul Operațional Regional recunoscând, deopotrivă, dreptul acestuia de a contesta respectivul act în cadrul procedurii administrative, acceptând chiar, parțial, respectiva contestație, este evident că această autoritate, în calitate de persoană vătămată printr-un act administrativ cu caracter individual ce i-a fost adresat, este îndreptățită să solicite anularea respectivului act, în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Calitatea procesuală este una dintre condițiile ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea acțiunii civile. Conținutul acestei noțiuni este precizat în cuprinsul art. 36 din C. proc. civ., potrivit căruia "Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond".

În consecință, calitatea procesuală este determinată de transpunerea în plan procesual a subiectelor raportului juridic de drept substanțial dedus judecății. Potrivit doctrinei, calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă), precum și între persoana chemată în judecată (pârâtul) și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală pasivă) iar dispozițiile art. 1 alin. (2) din Legea 554/2004 stabilesc în mod expres faptul că, Se poate adresa instanței de contencios administrativ și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept"

Se constată, astfel, că reclamantul are calitate procesuală activă pentru a formula prezenta acțiune în contencios administrativ, în aceste sens fiind îndeplinite condițiile impuse de art. 1 alin. (1) Legea 554/2004, motiv pentru care soluția instanței de fond, de admitere a excepției lipsei calității procesuale active a Județului Dâmbovița și de respingere a acțiunii promovate de acesta, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, este nelegală, fiind dată cu interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 1 alin. (1) și art. 2 alin. (1) lit. a), lit. p) și lit. r) din Legea nr. 554/2004.

Pe cale de consecință, instanța de recurs constată că judecătorul de primă jurisdicție a admis în mod greșit excepția lipsei calității procesuale active a recurentului, soluția legală fiind aceea de respingere, ca nefondată, a acestei excepții procesuale, pentru considerentele arătate anterior.

Procedând în acest mod, instanța de fond nu a analizat fondul cauzei, fiind astfel incidente dispozițiile art. 497 raportat la art. 480 alin. (3) C. proc. civ. cu consecința casării sentinței atacate cu trimitere spre rejudecare la aceeași instanță.

Față de aceste considerente, Înalta Curte urmează a admite recursul formulat de reclamantul Județul Dâmbovița prin Consiliul Județean Dâmbovița, a casa sentința recurată și a trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță, pentru a proceda la cercetarea pe fond a cauzei, instanța de fond urmând să analizeze în primă instanță toate motivele de nelegalitate invocate în cererea de chemare în judecată prin raportare la apărările pârâților.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs

În aceste condiții, Înalta Curte, găsind întemeiat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., hotărârea primei instanțe fiind nelegală, prin admiterea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului Județul Dâmbovița, prin Consiliul Județean Dâmbovița, urmează ca, pentru respectarea principiului dublului grad de jurisdicție, în temeiul art. 497 C. proc. civ., să admită recursul formulat de reclamantul Județul Dâmbovița prin Consiliul Județean Dâmbovița, să caseze sentința civilă recurată și să trimită cauza spre rejudecare la aceeași instanță, care va soluționa litigiul ținând cont de considerentele prezentei decizii și va administra orice probă legală și de natură a duce la dezlegarea pricinii.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de reclamantul Județul Dâmbovița prin Consiliul Județean Dâmbovița împotriva sentinței civile nr. 721 din 4 noiembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința civilă atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 17 mai 2022.

17 mai 2022.