ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 270/2022

Cadrul procesual Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 09.03.2018 pe rolul Tribunalului Teleorman, secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Direcția de Sănătate Publică Teleorman, obligarea pârâtei să țină la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de reclamant, cu evidențierea orei de începere și a celei de sfârșit a programului de lucru, și de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidență.

Soluția instanței de fond Prin sentința civilă nr. 265/20.05.2018, pronunțată de Tribunalul Teleorman, secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal - Complet specializat de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2018, s-a admis în parte excepția lipsei de interes, invocată de pârâta DSP Teleorman, respectiv pentru efectuarea operațiunii solicitate aferente perioadei ulterioare destituirii reclamantului A. și s-a respins cererea, ca lipsită de interes, pentru această perioadă. De asemenea, s-au respins, ca nefondate, celorlalte capete de cerere.

Cererea de recurs și decizia de recurs Împotriva sentinței arătate mai sus a declarat recurs reclamantul A., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, având în vedere că prima instanță nu a intrat în cercetarea fondului. Prin decizia civilă nr. 6806 din data de 3 decembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2018, s-a respins recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 265/20.05.2018, pronunțate de Tribunalul Teleorman, secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal - Complet specializat pentru contencios administrativ și fiscal, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Direcția de Sănătate Publică Teleorman, ca nefondat.

Cererea de revizuire Împotriva deciziei civile nr. 6806 din data de 3 decembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2018 a formulat cerere de revizuire recurentul A., întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., solicitând anularea deciziei de recurs. Prin decizia nr. 431/2019 din 3 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2019, s-a respins cererea de revizuire formulată de revizuentul - reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 6806/03.12.2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimata - pârâta Direcția de Sănătate Publică Teleorman, ca inadmisibilă.

Cererea de recurs Împotriva deciziei nr. 431/2019 din 3 septembrie 2019, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs revizuentul A., întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și admiterea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată. Consideră că decizia atacată este nelegală, fiind supusă casării, întrucât nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, cuprinde motive contradictorii și formale, străine de natura cauzei, hotărârea fiind pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material incidente în cauză. 4. Apărările intimatei Intimata Direcția de Sănătate Publică Teleorman a formulat întâmpinare, prin care invocă excepția inadmisibilității recursului, având în vedere faptul că recursul a fost formulat împotriva unei hotărârii pronunțate asupra unei cereri de revizuire, care este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită. De asemenea, prin aceeași întâmpinare, intimata a invocat și excepția nulității recursului. II. Soluția instanței de recurs Analizând excepția inadmisibilității căii de atac, invocată de către intimata Direcția de Sănătate Publică Teleorman prin întâmpinare, în raport cu actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul este inadmisibil. 2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante. Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.: "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.", iar potrivit art. 129 din Constituția României: "Împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii." Înalta Curte va avea în vedere că sfera hotărârilor supuse căii de atac a recursului este determinată, cu caracter general, de dispozițiile art. 483 C. proc. civ. Din interpretarea acestor prevederi legale rezultă că pot face obiect al recursului doar hotărârile primei instanțe, când sunt date fără drept de apel, sau hotărârile instanței de apel, fiind delimitată astfel, expres și limitativ, categoria hotărârilor judecătorești supuse acestei căi de atac. În aceste condiții, părțile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac. Raportat la datele speței de față, Înalta Curte constată următoarele: Recursul ce formează obiectul prezentului dosar a fost promovat împotriva deciziei nr. 431/2019 din 3 septembrie 2019, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2019, prin care s-a respins cererea de revizuire formulată de revizuentul - reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 6806/03.12.2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimata - pârâta Direcția de Sănătate Publică Teleorman, ca inadmisibilă. Cererea de revizuire respinsă prin decizia recurată a fost formulată împotriva deciziei civile nr 6806/03.12.2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2018, ce avea ca obiect recursul declarat de reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 265/20.05.2018, pronunțate de Tribunalul Teleorman, secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal - Complet specializat de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2018. Astfel, recurenta a declarat recurs împotriva unei hotărâri definitive, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 5 și alin. (2) din C. proc. civ., pronunțată în soluționarea unei cereri de revizuire formulate împotriva unei decizii pronunțate în recurs. Prin urmare, se observă că, în speță, recurenta a formulat recurs împotriva unei hotărâri care nu face parte din categoria hotărârilor care, potrivit art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., sunt susceptibile a fi atacate cu recurs, fiind definitivă, ceea ce este inadmisibil. Dincolo de acest aspecte, se observă că potrivit art. 513 alin. (5) C. proc. civ. "Hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită", or, în speță, hotărârea supusă revizuirii este definitivă, neputând face obiectul vreunei cereri de recurs. 2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs. Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul art. 457 alin. (1) și art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., coroborat cu art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de A. împotriva deciziei nr. 431/2019 din 3 septembrie 2019, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.