ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 25/2021

Ședința publică din data de 12 ianuarie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal (ca efect al declinării de la Tribunalul Giurgiu), reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, anularea Raportului de evaluare nr. x/19.09.2017 întocmit în lucrarea nr. 4001/S/II/2017 și, pe cale de consecință, constatarea inexistenței cazului de incompatibilitate în exercitarea funcției de viceprimar.

Prin sentința civilă nr. 2607 din 5 iunie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal s-a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, ca nefondată.

Împotriva sentinței civile nr. 2607 din 5 iunie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul A., invocând critici subsumate motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a susținut că nu s-a aflat niciun moment în cazul de incompatibilitate constatat prin raportul de evaluare.

Astfel, în raportul de evaluare contestat se reține că a încălcat dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, astfel cum a fost modificat de Punctul 2: Articol unic din Legea nr. 128 din 31 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 421 din 07.06.2017.

Având în vedere dispozițiile art. 78 din Constituția României (Intrarea în vigoare a legii), potrivit cărora "Legea se publică în Monitorul Oficial al României și intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei", se observă că textul de lege produce efecte de la data de 10.06.2017, iar efectele se produc doar pentru viitor dat fiind principiul universalității legii, regăsit în dispozițiile art. 15 din Constituția României, care prevăd că "(1) Cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea: (2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile."

În conformitate cu dispozițiile art. 91 alin. (3) din Legea nr. 161/2003, alesul local poate renunța la funcția deținută înainte de a fi numit sau ales în funcția care atrage starea de incompatibilitate sau în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în funcție.

Având în vedere dispozițiile art. 181 din C. proc. civ. privind calculul termenelor, precum și data intrării în vigoare a dispozițiilor legale în materie care atrag starea de incompatibilitate, respectiv 10.06.2017, recurentul apreciază că data de la care ar fi putut să devină incompatibil este 26.06.2017, dată la care, de altfel, a încetat calitatea sa de membru în Consiliul de Administrație al Școlii Gimnaziale comunale Daia.

Intimata-pârâtă Agenția Națională de Integritate a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului; pe fond, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Excepția nulității recursului a fost respinsă de instanța de recurs, astfel cum rezultă din practicaua prezentei decizii.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Reclamantul A. a supus controlului de legalitate exercitat de instanța de contencios administrativ raportul de evaluare nr. x/19.09.2017 emis de pârâta Agenția Națională de Integritate, prin care s-a reținut că acesta a încălcat regimul juridic al incompatibilităților în perioada 31.07.2012 (data numirii în funcția de membru al Consiliului de Administrație al Școlii Gimnaziale Daia) - 10.06.2017 (data intrării în vigoare a modificării Legii nr. 161/2003), întrucât a exercitat simultan atât funcția de viceprimar al Comunei Daia, județul Giurgiu, cât și calitatea de membru în Consiliul de Administrație al Școlii Gimnaziale nr. 1 Daia, județul Giurgiu, participând la un număr de 32 de ședințe ale Consiliului de Administrație, încălcând astfel dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.

Instanța de fond a respins ca neîntemeiată acțiunea, iar reclamantul a criticat această soluție, apreciind că hotărârea este rezultatul unei greșite aplicări și interpretări a dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.

Soluția curții de apel este împărtășită de către instanța de control judiciar, care constată că hotărârea atacată nu este rezultatul unei aplicări și interpretări greșite a normelor de drept material și nu poate fi reformată prin prisma cazului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. invocat de recurentul-reclamant.

Stabilirea expresă a incompatibilităților are ca fundament premisa că, fiind în serviciul public, persoana care deține o funcție de demnitate publică sau de autoritate publică trebuie să fie nu numai independentă, dar și să se abțină de la exercitarea unor funcții sau de la desfășurarea unor activități care, prin natura lor, ar fi în contradicție cu mandatul său reprezentativ sau care l-ar împiedica de la exercitarea acestuia, potrivit exigențelor legale sau regulamentare. Un asemenea cumul ar fi în dauna funcțiilor îndeplinite, a imparțialității, obiectivității și independenței pe care exercițiul lor corect îl presupune.

În cauză, în perioada 31.07.2012-10.06.2017, recurentul-reclamant a deținut simultan funcția de viceprimar al Comunei Daia, județul Giurgiu și calitatea de membru în Consiliul de Administrație al Școlii Gimnaziale nr. 1 Daia.

Reclamantul nu contestă această împrejurare, ci doar faptul că textul art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, în forma pe care acesta o avea anterior modificării sale prin Legea nr. 128/2017, nu sancționa o astfel de conduită.

Conform art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, varianta în vigoare perioadei supusă evaluării, "Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități:

d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național sau local, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice".

Cum în perioada de activitate a art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 varianta redată anterior, reclamantul a deținut și exercitat simultan atât funcția de viceprimar al Comunei Daia, cât și calitatea de membru în consiliu de administrație al Școlii Gimnaziale comunale Daia, desemnat prin HCL nr. 9/31.07.2012 și nr. 18/28.07.2016, rezultă că acesta s-a aflat în situație de incompatibilitate, Școala Gimnazială comunală Daia fiind instituție publică locală de specialitate.

Reclamantul se prevalează de dispozițiile Legii nr. 128/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003, care, într-adevăr, a modificat art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 în sensul că a exceptat ca fiind incompatibilă cu funcția de viceprimar calitatea de reprezentant "în adunarea generală a acționarilor la societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a membrilor în consiliile de administrație ale unităților și instituțiilor de învățământ de stat sau confesionale și ale spitalelor publice din rețeaua autorităților administrației publice locale sau a altor reprezentanți ai instituțiilor publice din subordinea unităților administrativ-teritoriale sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deține participație".

Însă, potrivit art. 15 alin. (2) din Constituția României legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, iar potrivit art. 78 din Constituție legea intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.

Cum modificarea de care se prevalează reclamantul produce efecte numai începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 128/2017, în mod evident acesta s-a aflat pe perioada 31.07.2012-10.06.2017 în situație de incompatibilitate, astfel cum s-a reținut prin raportul de evaluare.

În final, trebuie subliniat că tocmai modificările legislative invocate de reclamant vin în sprijinul considerentelor anterioare din moment ce inițiativa lor a urmărit tocmai excluderea situației de incompatibilitate prevăzută de legea în vigoare, fiind opțiunea exclusivă a legiuitorului de a înlătura prin dispoziții ulterioare, dar cu efect numai pentru viitor, incompatibilitatea rezultată din exercitarea calității de membru în anumite consilii de administrație, respectiv cele anume indicate la art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 128/2017.

Pentru considerentele expuse, constatând că sentința primei instanțe nu este afectată de nelegalitate și nu poate fi reformată prin prisma cazului de casare invocat de recurent, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ. Înalta Curte va respinge ca nefondată calea de atac promovată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 2607 din 5 iunie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 ianuarie 2021.