ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2442/2021

Ședința publică din data de 14 aprilie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 10.04.2019 sub nr. x/2019, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a solicitat obligarea pârâtului la modificarea Adeverinței tip cu nr. x/2018, prin care i-a fost constituită în mod greșit baza de calcul a pensiei sale de serviciu, începând cu data de 01.01.2018, respectiv a solicitat să fie raportată la indemnizația brută lunară a procurorului în activitate din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție, cu vechime de peste 20 de ani, calculată începând cu data de 01.01.2018, în baza prevederilor Legii nr. 153/2017; cu cheltuieli de judecată.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 825 din 20 noiembrie 2019, a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ca fiind neîntemeiată.

Împotriva hotărârii instanței de fond reclamantul A. a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

Instanța de fond a respins în mod netemeinic acțiunea, sentința făcând trimitere la o serie de considerente străine de natura cauzei, ca urmare a unei înțelegeri și aplicări defectuoase a normelor de drept material incidente.

Din cuprinsul motivării rezultă că judecătorul fondului a făcut o confuzie nepermisă între noțiunile de salariu lunar al unui procuror în activitate, salariu de bază, indemnizație de încadrare și alte sporuri, împrejurare care a l-a condus la concluzia, străină de petitul cererii, precum și de conținutul normei legale incidente. În realitate, salariul lunar este format din indemnizația de încadrare, la care se adaugă diverse alte sporuri și nu invers, iar adeverința a cărei eliberare a solicitat-o pârâtului trebuie să reflecte baza de calcul a pensiei de serviciu, de 80% din indemnizația brută lunară pentru o vechime în magistratură de 25 de ani (a se vedea art. 82 din Legea nr. 303/2004, cu modificările ulterioare), iar nu din salariul lunar al procurorului în activitate, așa cum în mod eronat s-a reținut în sentința pe care o critică.

Așadar, baza de calcul a pensiei de serviciu se compune din două elemente, indemnizația de încadrare lunară și sporurile avute la data pensionarii.

Instanța de fond, a considerat că modalitatea de calcul este de fapt eronată pentru că înlocuiește în mecanismul de actualizare a pensiei de serviciu baza de calcul a pensiei de serviciu cu indemnizația propriu-zisă a unui procuror în activitate.

În legătura cu aceste considerente ale instanței de fond este de reținut că baza de calcul a pensiei recurentului în mod nelegal a fost constituită din indemnizația procurorilor în activitate, reglementată de prevederile legii nr. 284/2010, respectiv luându-se în calcul valoarea de referință de 463,5 RON și coeficientul de multiplicare 19, dispoziții legale care au fost abrogate conform prevederilor art. 44 pct. 9 și 36 și deci fără suport legal.

În baza prevederilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, că pensia de serviciu a unui fost magistrat se constituie în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate și se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător ori procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime.

Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică și sporul de confidențialitate, precum și sporul pentru condiții deosebite de muncă sunt prevăzute separat, în cuantum de 2890 RON și respectiv în cuantum de 3301 RON, distinct de indemnizația de încadrare, în cuantum de 22010 RON.

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

În ceea ce privește motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei")

Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților."

Verificând conținutul sentinței atacate, instanța de control judiciar constată că aceasta îndeplinește exigențele menționate, întrucât judecătorul fondului a expus argumentele care au fundamentat soluția adoptată.

Motivul de recurs analizat nu are în vedere fiecare dintre argumentele de fapt și de drept folosite de reclamant în cererea de chemare în judecată, instanța având posibilitatea să le grupeze și să le structureze în funcție de problemele de drept deduse judecății, putând să le răspundă prin considerente comune.

Cu alte cuvinte, chiar dacă în motivarea hotărârii judecătorești nu se regăsesc literal toate susținerile invocate de partea reclamantă în legătură cu nelegalitatea actului administrativ contestat în cauză, sentința nu este susceptibilă de a fi reformată prin prisma motivului de recurs cercetat.

În ceea ce privește motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.:

Din actele și lucrările dosarului rezultă că reclamantul are o vechime totală în magistratură de 38 de ani și 4 luni și a deținut funcția de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, fiind în prezent pensionar în baza deciziei de pensie nr. 153867.

Recurentul solicită modificarea adeverinței nr. x/2018 în ceea ce privește baza de calcul a pensiei de serviciu începând cu data de 1.01.2018.

Potrivit art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, precum și pensiile de urmaș prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul își poate păstra pensia aflată în plată.

Din analiza textului de lege rezultă, că legiuitorul a prevăzut o "actualizare" a pensiei de serviciu care este o operațiune juridică distinctă de constituirea unei noi baze de calcul a pensiei de serviciu identică cu drepturile salariale actuale ale unui procuror în activitate.

Astfel fiind Înalta Curte constată că, prin actualizare nu se stabilește o nouă bază de calcul a pensiei de serviciu care să fie identică cu a magistraților în activitate ci se are în vedere procentul în care a fost majorată indemnizația brută lunară a procurorului în activitate în condiții identice de funcție, vechime, grad al instanței cu cele ale magistratului pensionar.

În ceea ce privește trimiterea recurentului la prevederile Legii nr. 153/2017 ca argument în susținerea modului de calcul al pensiei sale de serviciu Înalta Curte în acord cu instanța de fond reține că obiectul și domeniul de reglementare a acestei legi potrivit art. 1 și art. 2, îl reprezintă stabilirea unui sistem de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului.

Conform art. 7 din Legea nr. 153/2017, în înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație:

a) salariul de bază reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcției, gradului/treptei profesionale, gradației, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. 1 - IX; (…)

c) indemnizația de încadrare reprezintă suma de bani corespunzătoare funcției, gradului, gradației și vechimii în funcție, prevăzută în anexele nr. 1 - IX; (…)

e) salariul lunar cuprinde salariul de bază ori, după caz, indemnizația lunară sau indemnizația de încadrare, compensațiile, indemnizațiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile, precum și celelalte elemente ale sistemului de salarizare corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar; (…)

i) sporul reprezintă un element al salariului lunar/soldei lunare, acordat ca procent la salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, în condițiile legii, pentru fiecare categorie de personal;

j) gradația reprezintă salariul de bază corespunzător funcției, acordat în raport cu vechimea în muncă, în condițiile prezentei legi;

k) treapta profesională reprezintă nivelul de ierarhizare în cadrul funcțiilor cu studii medii;

l) gradul profesional reprezintă nivelul de ierarhizare în cadrul funcțiilor cu studii superioare, studii superioare de scurtă durată și studii medii, după caz, în condițiile legii;

m) venitul salarial al personalului din sectorul bugetar cuprinde salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, soldele de grad/salariile gradului profesional deținut, gradațiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare, indemnizațiile lunare și, după caz, compensațiile, indemnizațiile, sporurile, majorările, adaosurile, primele și premiile, precum și alte drepturi în bani și/sau în natură, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar.

Tot astfel, art. 36 din Legea nr. 153/2017 prevede reîncadrarea personalului salarizat potrivit prezentei legi pe noile funcții, grade/trepte profesionale, gradație corespunzătoare vechimii în muncă și vechime în specialitate/vechime în învățământ avute, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare și indemnizațiilor lunare potrivit art. 38.

Înalta Curte constată că intimatul-pârât a indicat modalitatea de calcul utilizată pentru a indica suma de 17.889 RON ca fiind baza de calcul pentru actualizarea pensiei de serviciu a reclamantului: indemnizația brută lunară, calculată prin înmulțirea coeficientului 19 cu valoarea de referință sectorială de 463,50 RON; sporul de vechime în funcție de 30%; spor de vechime în muncă de 25%.

În ceea ce privește procentul de majorare care s-a aplicat potrivit art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 și pensiei de serviciu se are în vedere prevederile art. 38 alin 3 lit. a) din Legea nr. 153/2017 potrivit cu care începând cu data de 1 ianuarie 2018 cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții;

Astfel fiind, Înalta Curte constată că instanța de fond în mod corect a apreciat că modalitatea de calcul prezentată de reclamant este de fapt eronată pentru că înlocuiește în mecanismul de actualizare a pensiei de serviciu baza de calcul a pensiei de serviciu cu indemnizația propriu -zisă a unui procuror în activitate, astfel cum a identificat-o recurentul-reclamant în listele de funcții și venituri postate pe site-ul Ministerului Public conform principiul transparenței mecanismului de stabilire a drepturilor salariale.

Indemnizația menționată pe site-ul Parchetului de pe lângă I. C. civ..J a unui procuror cu același traseu profesional și aceeași vechime în funcție pot fi cuprinse sporurile de care beneficiază la ora actuală procurorii în funcție, diferite de cele de care a beneficiat recurentul-reclamant și indicate expres în art. 85 alin 2 sau chiar alte sporuri, venituri obținute pe cale judecătorească.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că susținerile și criticile formulate de recurent sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței nr. 825 din 20 noiembrie 2019 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 aprilie 2021.