ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2168/2021

Ședința publică din data de 6 aprilie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2017, reclamanta A. a chemat în judecată pârâtul CENTRUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PROFESIONAL ȘI TEHNIC - ORGANISM INTERMEDIAR POSDRU, solicitând instanței să dispună în temeiul art. 8 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, anularea în tot a actului administrativ reprezentat de procesul-verbal din 28.07.2017 de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergentă aferent proiectului x, codul SMIS 51679, repararea pagubelor survenite ca urmare a acțiunilor de executare silită, acordarea de daune morale în valoare de 1 leu.

Prin sentința civilă nr. 3084 din 27 iunie 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția inadmisibilității acțiunii invocată din oficiu de instanță și a respins ca fiind inadmisibilă acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic - Organism Intermediar POSDRU.

Împotriva acestei sentințe, reclamanta A. a declarat recurs, neîncadrat în drept, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

Intimatul-pârât Ministerul Educației Naționale - Organismul Intermediar Programul Operațional Capital Uman a depus întâmpinare, prin care a invocat excepțiile inadmisibilității și nulității recursului.

Recurenta-reclamantă a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Organismului Intermediar Programul Operațional Capital Uman, solicitând anularea întâmpinării.

A solicitat, de asemenea, respingerea excepției inadmisibilității recursului, susținând că motivele de nelegalitate se încadrează în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (2) C. proc. civ., "în cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepții, instanța va determina ordinea de soluționare, în funcție de efectele pe care acestea le produc".

Aceasta înseamnă că, în prezența mai multor excepții, instanța va stabili ordinea de soluționare a acestora, vizând în special soluția ce urmează a o pronunța, ca efect al admiterii uneia sau unora dintre respectivele excepții.

Pusă în situația de a se pronunța asupra excepției tardivității pe care a invocat-o din oficiu dar investită fiind, de către intimatul-pârât, și cu excepția inadmisibilității și nulității recursului, Înalta Curte va stabili ca prioritară excepția tardivității în considerarea împrejurării că, pentru a stabili dacă o cale de atac corespunde exigențelor de admisibilitate și de motivare, este imperios necesar de a se analiza mai întâi dacă acea cale de atac este sau nu formulată în termenul legal.

Așadar, analizând cu prioritate, regularitatea învestirii sale cu recursul de față, Înalta Curte constată neîndeplinirea condițiilor de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., sub sancțiunea nulității dispusă la alin. (3) al aceluiași articol, cererea de recurs nefiind legal timbrată.

Potrivit art. 25 alin. (2) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru:

"(2) Se taxează cu 50 RON cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătorești:

a) hotărârile prin care s-a respins cererea ca prematură, inadmisibilă, prescrisă sau pentru autoritate de lucru judecat."

De asemenea, conform art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013, împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, partea obligată poate formula cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate, însă recurenta nu a folosit acest mijloc procesual reglementat de norma specială menționată.

Dispozițiile art. 33 alin. (1) și alin. (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013 prevăd că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege, iar în cazul în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, titularului acesteia i se pune în vedere obligația de timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru.

Înalta Curte reține că recurenta - reclamantă A. nu și-a îndeplinit obligația de achitare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 de RON, deși i-a fost adusă la cunoștință această obligație la data de 18.03.2021, conform dovezii de comunicare a citației, aflată la dosar.

Așa fiind, văzând și dispozițiile art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., în conformitate cu care la cererea de recurs se vor atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, Înalta Curte va face aplicarea dispozițiilor art. 486 alin. (3) care dispun că mențiunile prevăzute la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinței civile nr. 3084 din 27 iunie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 6 aprilie 2021.