ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2060/2021

Cererea de chemare în judecată La data de 11.09.2019 reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE OLT, solicitând anularea Titlului executoriu nr. x și a Somației nr. x întocmite în dosarul de executare nr. x.

Soluția instanței de fond Prin sentința nr. 399 din 31 octombrie 2019 Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2019 a declinat competența de soluționare a contestației la executare formulată de A., în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE OLT, în favoarea Judecătoriei Slatina.

Calea de atac exercitată Împotriva hotărârii instanței de fond reclamantul A. a declarat recurs.

Apărările formulate în cauză Intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice Olt a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului și a solicitat respingerea acestuia ca inadmisibil.

Soluția instanței de recurs În temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ. și ținând cont de prevederile art. 499 teza a II-a din același cod, Înalta Curte va analiza cu prioritate admisibilitatea căii de atac exercitate în cauză. Înalta Curte constată că respectiva cale de atac promovată de recurentă nu este prevăzută de lege. Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. Potrivit art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta. Conform art. 129 din Constituția României: "Împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii." Principiul legalității căilor de atac, consacrat de art. 457 din C. proc. civ. și art. 129 din Constituția României, presupune, așadar, că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenței atribuite prin lege constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac și a principiului constituțional al egalității în fața legii. Potrivit art. 132 alin. (3) C. proc. civ., Dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de tac, dosarul fiind trimis de îndată instanței judecătorești competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicțională competent,,. Prin urmare, raportat la dispozițiile art. 132 alin. (3) din Coddul de procedură civilă, Înalta Curte va respinge recursul ca inadmisibil.