ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2053/2021

Ședința publică din data de 31 martie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel București, secția a VIII-a C.A.F., la data de 20.12.2018, sub nr. x/2018, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S. în contradictoriu cu pârâții Curtea de Apel Pitești, Colegiul de Conducere al Curții de Apel Pitești, Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării, au solicitat următoarele:

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 2278 din 17 septembrie 2019, a respins acțiunea formulată de reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., în contradictoriu cu pârâții Curtea de Apel Pitești, Colegiul de Conducere al Curții de Apel Pitești, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, ca neîntemeiată.

Împotriva hotărârii instanței de fond reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S. au declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

În motivare, arată că:

Instanța de fond a pronunțat o hotărâre care nu cuprinde motivele pentru care au fost înlăturate criticile cu privire la actele administrative contestate prin care au fost stabilite drepturile salariale constând în spor de risc si suprasolicitare neuropsihică și sporul pentru păstrarea confidențialității.

Curtea de Apel București nu a răspuns solicitării de a fi stabilite în mod distinct și transparent cele două categorii de sporuri și nici nu a adus vreun argument care să susțină legalitatea actelor administrative contestate prin care a fost modificat modul de stabilire a acestor drepturi salariale.

Modalitatea de interpretare a dispozițiilor art. 25 din Legea 153/2017 este nelegală, fiindcă nu respectă celelalte dispoziții care reglementează acordarea sporurilor și anume:

- dispozițiile art. 24 din legea 153/2017, potrivit cărora limita maximă a sporurilor, compensațiilor, indemnizațiilor, adaosurilor, majorărilor, primelor, premiilor și a altor elemente ale venitului salarial specific fiecărui domeniu de activitate este prevăzută în prezenta lege și în anexele nr. 1 - VIII.

- dispozițiile art. 4 și 5 din Capitolul VIII Reglementări specifice personalului din justiție, Secțiunea I- Dispoziții comune, Anexa V Familia ocupațională de funcții bugetare Justiție și Curtea Constituțională, din Legea-cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, potrivit cărora, personalul auxiliar de specialitate beneficiază de următoarele sporuri; spor de pană la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat, pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase; spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, respectiv de un spor pentru păstrarea confidențialității de până la 5%, aplicate la salariul de bază lunar.

- dispozițiile art. 7 lit. i) din Legea cadru, potrivit cărora sporul reprezintă un element al salariului lunar/soldei lunare, acordat ca procent la salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, în condițiile legii, pentru fiecare categorie de personal.

Recurenții mai susțin că nu este legală modalitatea de stabilire a celor două sporuri în cuantum cumulat. Drepturile salariale trebuie să fie stabilite în mod clar și transparent, fiecare spor fiind identificat în mod concret, ca procent aplicat la salariul de bază, iar nu ca sumă.

Acordarea sporurilor în altă modalitate decât cea prevăzută de lege, respectiv procent din salariul de bază este nelegală.

Interpretarea și aplicarea art. 6 lit. c) din Legea 153/2017, făcută de Curtea de Apel București este, în opinia recurenților eronată, fiindcă nu numai salariile de bază trebuie să fie stabilite cu respectarea principiului egalității ci și celelalte elemente ale salariului.

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenți, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

În ceea ce privește motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei")

Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților."

Verificând conținutul sentinței atacate, instanța de control judiciar constată că aceasta îndeplinește exigențele menționate, întrucât judecătorul fondului a expus argumentele care au fundamentat soluția adoptată.

Motivul de recurs analizat nu are în vedere fiecare dintre argumentele de fapt și de drept folosite de reclamant în cererea de chemare în judecată, instanța având posibilitatea să le grupeze și să le structureze în funcție de problemele de drept deduse judecății, putând să le răspundă prin considerente comune.

Cu alte cuvinte, chiar dacă în motivarea hotărârii judecătorești nu se regăsesc literal toate susținerile invocate de partea reclamantă în legătură cu nelegalitatea actului administrativ contestat în cauză, sentința nu este susceptibilă de a fi reformată prin prisma motivului de recurs cercetat.

În ceea ce privește motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.:

Din actele și lucrările dosarului rezultă reclamanții au solicitat anularea în parte a Hotărârii nr. 25. din 16.10.2018 a Colegiului de conducere al Curții de Apel Pitești și a Deciziei nr. 124/19.07.2018 emisă de președintele Curții de Apel Pitești; obligarea Curții de Apel Pitești, prin Președinte, la emiterea unei noi decizii de stabilire a drepturilor salariale începând cu 01.01.2018, cu acordarea distinctă a sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25% și a sporului pentru păstrarea confidențialității de până la 5% aplicate la salariul de bază; obligarea Curții de Apel Pitești să calculeze și să plătească diferențele dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite prin aplicarea corectă a dispozițiilor legale, începând cu 01.01.2018 și până la data emiterii noului act administrativ de stabilire a acestor drepturi salariale, sume la care să se adauge dobânda legală calculată de la scadența fiecărui drept salarial lunar, până la data plății efective.

Începând cu data de 1 ianuarie 2018, personalul auxiliar de specialitate și personalul conex, de la Curtea de Apel Pitești și instanțele din circumscripția sa de activitate beneficiază de sporul pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase de 15% în conformitate cu dispozițiile art. 23 și art. 38 din Legea nr. 153/2017.

Personalul auxiliar de specialitate și conex care se regăsește în situația de la art. 2 alin. (2) beneficiază de acordarea sporurilor pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase de 15%, cuantum spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și cuantum sporul pentru păstrarea confidențialității, astfel încât să fie respectate dispozițiile art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017.

Art. 4. -Drepturile salariale individuale pentru personalul auxiliar de specialitate și personalul conex din cadrai Curții de Apel Pitești și al instanțelor din circumscripție. începând cu data de 1.07.2018, vor fi calculate conform noilor valori de referință sectorială, și sunt cele prevăzute în anexele la prezenta decizie care fac parte integrantă din aceasta.

Art. 5. -Având în vedere faptul că, până în prezent, au fost achitate integral sau parțial hotărâri judecătorești privind indexarea cu 2%, 5%, 11% a valorii de referință sectoriale, iar valorile de referință sectoriale menționate la art. 1 includ aceste indexări, la calculul și plata drepturilor salariale restante urmează a fi avut în vedere, de către Serviciile financiar-contabile, plățile efectuate, conform precizărilor de mai sus.

Art. 6.- Prezenta decizie se emite și în executarea hotărârilor judecătorești ale personalului auxiliar de specialitate și personalului conex de la Curtea de Apel Pitești și instanțele din circumscripția sa de activitate prin care Curtea de Apel Pitești a fost obligată la calcularea și plata salariului, la nivel maxim aflat în plată, începând cu data de 09.04.2015 cu luarea în considerare a unei valori de referință de 405 RON, indexată cu 10% de la 1.12.2015, iar valorile de referință sectoriale menționate la art. 1 includ VRS 405 RON de la 9.04.2015, respectiv, 445,5 RON de la 1.12.2015.

Art. 7. -Plata drepturilor salariate prin raportare la valorile de referință sectoriale prevăzute la arl. 1-3 și cu respectarea prevederilor art. 4 -6 se va realiza după cum urmează:

a) începând cu luna august 2018, pentru drepturile salariate aferente lunii iulie 2018;

b) pentru perioada 09.04.2015 - 30.06.2018, după determinarea valorii maxime aflate în plată și asigurarea fondurilor în bugetul fiecărui ordonator de credite.

Înalta Curte are în vedere că potrivit art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 153/2017 " Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale: a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fondurile publice se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017 fără a se depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții."

Potrivit art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017 "În situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018 salariul de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate,se acordă cele stabilite pentru anul 2022."

Astfel fiind, având în vedere prevederile mai sus menționate, indemnizația de încadrare a fost stabilită potrivit grilelor pentru anul 2022 .

Referitor la sporurile acordate prin decizia nr. 124/19.07.2018, art. 25 alin. (1) din Legea - cadru nr. 153/2017 prevede că "Suma sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor, inclusiv cele pentru hrană și vacanță, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, gradațiilor și a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare, după caz".

Înalta Curte constată că recurenților-reclamanți le sunt aplicabile prevederile art. 25 alin. (1) din Legea nr. 153/2017, care trebuie coroborate cu dispozițiile art. 24 din actul normativ, potrivit cărora "Limita maximă a sporurilor, compensațiilor, indemnizațiilor, adaosurilor, majorărilor, primelor, premiilor și a altor elemente ale venitului salarial specific fiecărui domeniu de activitate este prevăzută în prezenta lege și în anexele nr. 1 - VIII", dar și cu prevederile art. 5 din Anexa V, Capitolul VIII.

Astfel, potrivit art. 4 menționat "(1) Pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, personalul prevăzut la art. 1 beneficiază de un spor de până la 15% din salariul de bază sau, după caz, din indemnizația de încadrare, corespunzător timpului lucrat. (2) Condițiile de acordare a sporului prevăzut la alin. (1) se aprobă de ordonatorul principal de credite în limita prevederilor din regulamentul elaborat potrivit prezentei legi, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autoritățile abilitate în acest sens.".

Potrivit art. 24 din Legea-cadru 153/2017, limita maximă a sporurilor, compensațiilor, indemnizațiilor, adaosurilor, majorărilor, primelor, premiilor și a altor elemente ale venitului salarial specific fiecărui domeniu de activitate este prevăzută în Lege și în anexele nr. 1 - VIII.

Potrivit art. 4 și 5 din Capitolul VIII Reglementări specifice personalului din justiție, Secțiunea I- Dispoziții comune, Anexa V Familia ocupațională de funcții bugetare Justiție și Curtea Constituțională, din Legea-cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, personalul auxiliar de specialitate beneficiază de următoarele sporuri:

- spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat, pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase;

- spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, respectiv de un spor pentru păstrarea confidențialității de până la 5%, aplicate la salariul de bază lunar.

Potrivit art. 7 lit. i) din Legea cadru, sporul reprezintă un element al salariului lunar/soldei lunare, acordat ca procent la salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, în condițiile legii, pentru fiecare categorie de personal.

Art. 25 din Legea cadru introduce noțiunea de suma sporurilor compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor, inclusiv cele pentru hrană și vacanță, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite și impune ca să fie respectată limita de 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, gradațiilor și a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare, după caz.

Astfel fiind, Înalta Curte, constată că nu este întemeiată susținerea recurenților-reclamanți potrivit căreia art. 25 din legea de salarizare unitară nu se poate aplica direct și individual angajaților, anume sporul de 30% maxim s-ar aplica numai instituției angajatoare, în interpretarea că angajații priviți individual ar putea primi sporuri superioare cuantumului de 30% din nivelul drepturilor salariale individuale.

De asemenea, potrivit art. 5 din același act normativ "Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de la curțile de apel, tribunale, tribunalele specializate și judecătorii, procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, personal de specialitate juridică asimilat magistraților, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, asistenții judiciari, inspectorii judiciari, personalul auxiliar de specialitate, personalul de specialitate criminalistică și personalul auxiliar de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice și al laboratoarelor de expertize criminalistice, ofițerii și agenții de poliție judiciară, precum și specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, personalul de probațiune beneficiază și de un spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, respectiv de un spor pentru păstrarea confidențialității de până la 5%, aplicate la salariul de bază lunar, respectiv la indemnizația lunară de încadrare".

Prin decizia de salarizare au fost limitate sporurile la 30% individual, acordându-se sporul de 15% pentru condiții grele, vătămătoare sau periculoase, în conformitate cu dispozițiile art. 23 și art. 38 din Legea nr. 153/2017, având în vedere H.G. nr. 118/15.03.2018 și buletinele de determinare a factorilor de risc, respectiv cumulate spor de risc și spor de confidențialitate în procent de 15%, fără a fi defalcate aceste două sporuri, pe considerentul că aceste sporuri se acordă în procent de până la 25%, respectiv de până la 5%.

Din interpretarea coroborată a prevederilor art. 5 din Capitolul VIII al Anexei V la Legea-cadru nr. 153/2017 și art. 25 alin. (1) Legea cadru nu rezultă că suma sporurilor cuvenite recurenților-reclamanți ca drept ar fi de 45% (25%+15%+5%), legiuitorul stabilind numai o limită maximă în care trebuie să se încadreze fiecare spor în parte, indicând expres în lege un cuantum maxim al sporurilor cumulate de 30%.

Astfel fiind, rezultă că recurenților-reclamanți nu le este recunoscut necondiționat dreptul la acordarea cumulată a celor 3 tipuri de sporuri în cuantumul lor maxim, ci doar dreptul la acordarea acestor categorii de sporuri, cuantumul acestora urmând a fi determinat prin aplicarea unei duble condiționări: încadrarea fiecărui spor în limitele maxime prevăzute în Anexa V (până la 25%, până la 15% și până la 5% din salariul de bază) și, totodată, interdicția depășirii cumulate a pragului prevăzut de art. 25 alin. (1) din Legea nr. 153/2017, adică de 30% din suma indemnizațiilor de încadrare aferentă ordonatorului de credite.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că susținerile și criticile formulate de recurenți sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenții-reclamanți A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S. împotriva sentinței nr. 2278 din 17 septembrie 2019 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 31 martie 2021.