ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1966/2022

Cadrul procesual Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 22.05.2018, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Autoritatea Electorală Permanentă solicitând anularea Deciziei nr. 164/05.09.2017 a Autorității Electorale Permanente de nerambursare a cheltuielilor electorale în suma de 27930,89 RON către reclamant, anularea parțială a Raportului de Control nr. 11325 întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă la data de 28.08.2017 în urma verificării veniturilor si cheltuielilor electorale și a validării sumelor în vederea rambursării cheltuielilor electorale înregistrate de A. cu ocazia alegerilor parțiale din 11 iunie 2017 în privința nerambursării sumei de 27.930,89 RON.

Soluția instanței de fond Prin sentința civilă nr. 770 din 1 martie 2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a fost admisă excepția lipsei dovezii calității de reprezentant. A fost anulată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Electorală Permanentă, pentru lipsa dovezii calității de reprezentant.

Cererea de recurs Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs reclamantul, întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 7 și 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare. În motivarea recursului, a arătat că cererea pentru înregistrarea și menționarea în Registrul Partidelor Politice a noului președinte a făcut obiectul dosarului cu nr. x/2017 al Tribunalului București, secția a V-a Civilă care, la 20.03.2018 a pronunțat sentința nr. 20/DEC/P prin care cererea a fost admisă. A apreciat recurentul că instanța de fond nu a ținut cont de existența unei hotărâri judecătorești executorii care creează o autoritate provizorie de lucru judecat, aceasta existând la momentul pronunțării hotărârii atacate în prezenta cauză. Totodată, a menționat că instanța supremă a recunoscut această autoritate provizorie prin decizia nr. 1263/08.03.2019 în dosarul nr. x/2019 aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal. A mai arătat recurentul că hotărârea Tribunalului București a devenit definitivă la 13.03.2019 prin respingerea apelurilor de către Curtea de Apel București.

Apărările intimatei Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția netimbrării recursului, solicitând în subsidiar respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală.

Alte aspecte procesuale La termenul de judecată din 31 martie 2022, Înalta Curte a respins excepția netimbrării recursului, reținând că a fost depusă la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru. II. Soluția instanței de recurs Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul este fondat. 2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante. Reclamantul a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune prin care a solicitat anularea Deciziei nr. 164/05.09.2017 a Autorității Electorale Permanente de nerambursare a cheltuielilor electorale în suma de 27930,89 RON către reclamant, anularea parțială a Raportului de Control nr. 11325 întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă la data de 28.08.2017 în urma verificării veniturilor si cheltuielilor electorale și a validării sumelor în vederea rambursării cheltuielilor electorale înregistrate de A. cu ocazia alegerilor parțiale din 11 iunie 2017 în privința nerambursării sumei de 27.930,89 RON. Prima instanță a anulat cererea de chemare în judecată pentru lipsa dovezii calității de reprezentant, apreciind că în cauză nu s-a făcut dovada existenței unei împuterniciri valabile primite de avocat de la reprezentantul legal al reclamantului pentru formularea cererii de chemare în judecată. Această soluție nu este împărtășită de instanța de control judiciar. Răspunzând punctual la criticile prezentate în cadrul memoriului de recurs, Înalta Curte reține următoarele: Cererea pentru înregistrarea și menționarea în Registrul Partidelor Politice a președintelui A. a făcut obiectul dosarului nr. x/2017 al Tribunalului București, secția a V-a Civilă, în cadrul căruia a fost pronunțată decizia civilă nr. 20/DEC/P/20.03.2018 prin care a fost admisă respectiva cerere și s-a luat act de modificarea organelor de conducere, prin schimbarea președintelui A. conform Hotărârii Congresului Uniunii Salvați România, din 28.10.2017, în persoana domnului B.. Potrivit dispozițiilor art. 430 din C. proc. civ., "(1) Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată."... "(4) Când hotărârea este supusă apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este provizorie." Instanța de control judiciar are în vedere și faptul că prin decizia civilă nr. 1263/08.03.2019, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a reținut: "Totodată, nu poate fi ignorat faptul că, prin decizia civilă nr. 20/DEC/P/20.03.2018 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr. x/2017 și care se bucură de autoritate de lucru judecat provizorie, potrivit art. 430 alin. (4) din C. proc. civ., s-a luat act de "modificarea organului de conducere, prin schimbarea președintelui A. conform Hotărârii Congresului Uniunii Salvați România, din 28.10.2017, în persoana domnului B." și s-a dispus înscrierea modificărilor în Registrul partidelor politice." Înalta Curte apreciază că, față de faptul că cererea pentru înregistrarea și menționarea în Registrul Partidelor Politice a președintelui A. a fost admisă prin decizia civilă nr. 20/DEC/P/20.03.2018 pronunțată în dosarul nr. x/2017 al Tribunalului București, secția a V-a Civilă, această chestiune litigioasă fiind, prin urmare, tranșată cu autoritate provizorie de lucru judecat, argumentația instanței de fond nu este corectă, fiind interpretate în mod eronat dispozițiile art. 430 alin. (1) și (4) din C. proc. civ. În aceste condiții, soluția de anulare a cererii de chemare în judecată este nelegală, motiv pentru care se impune casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond, pentru a se asigura părților accesul la dublul grad de jurisdicție, ca garanție a legalității și temeiniciei hotărârii judecătorești ce va fi dată în cauză. 2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de A. împotriva sentinței civile nr. 770 din 1 martie 2019 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. PENTRU ACESTE MOTIVE,